7,814 matches
-
Nu m-ai chemat nicicând în visul tău, Nici palmele-ți n-au vrut să-mi mângâie obrazul; N-ai vrut să-mi sprijini umărul, la greu, M-ai amăgit c-o vorbă și c-un zâmbet. Am fos o biată pasăre în zbor, Petala unei roze trecătoare; Sfioasa ciută însetată, la izvor, Nisipul sărutat de briza mării. Am vrut să-ți fiu lumina unui răsărit, Să curg izvor, să-ți potolesc arșița; Să fiu o stea, albastrul infinit, O lacrimă
DEZAMĂGIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379504_a_380833]
-
fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu norii coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379492_a_380821]
-
pulică, io n-am timp dă căcănăriile voastre! Io, am în grijă o țară, bă! Un popor! Ia, fă bine și spunem ce post de șef ai în spital, că vine un om de-al meu care rezolvă el tot! Bietul manager răspunse fără să-și mai șteargă lacrimile: Avem! Șef la secția proctologie! - Brava, bă! Nu știu io ce dreacu’-i asta, da’ dacă-i dă șef, e bună! Hai, noroc, șterge-ți mucii și de mâine când vine băiatu
MISTERUL PROFUND AL PROFEŢIILOR MAYA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379522_a_380851]
-
DAT, DIN LAC ÎN PUȚ AI AVANSAT ! Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului La vremea lui, Eminescu își deplângea compatrioții crunt înșelați și exploatați de leprele interne și externe: „Vai de biet român săracul,/înapoi tot dă ca racul”... Dar iată că după 150 de ani de-atunci și după tragica farsă democratică (sic) dintr-o altă Duminică a Orbului, românii nu se dezmint, astfel că - în virtutea aceleiași sinucigașe logici à rebours
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]
-
pas cu sporirea trebuințelor sociale, evidențele s-au înmulțit și diversificat (pașapoarte, autoturisme, turiști, importuri, exporturi) și că toate astea se corectează din mers. Foarte bine, zic eu, dar aceste tinichele legate de coada modernismului, cu ce-l ajută pe bietul român strivit de nevoi, taxe și umilințe? N.B. Aflu de pe internet cum neoamenii cu putere de decizie planetară (în principal ipocriții americani și sculele lor de la O.N.U.) caută de zor soluții pentru reducerea populației globului cu...90%! Asemenea
NEOAMENII S-AU ÎNMULŢIT CĂ NU MAI E CHIP DE TRĂIT... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381028_a_382357]
-
doar poale. Poalele rămase plâng azi coperișul care se usucă precum iarba arsă într-o vară spână, moartă-n secerișul celor ce acuma ne mai joacă o farsă. Farsa, din păcate, e pe căi legale dovedită-n acte cu nemernicie, bieți mei copaci - forțe inegale vă doboară astăzi pentru măreție. Măreția voastră-i mârșăvia lor care ne omoară meleag de tezaur, meleag scris în basme, legănat de dor, legănat în vise, poleit cu aur. Aurul străluce peste tot prin țară: sus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
bătrân,că sărmanul munte mai are doar poale.Poalele rămase plâng azi coperișulcare se usucă precum iarba arsăîntr-o vară spână, moartă-n secerișulcelor ce acuma ne mai joacă o farsă.Farsa, din păcate, e pe căi legaledovedită-n acte cu nemernicie,bieți mei copaci - forțe inegalevă doboară astăzi pentru măreție.Măreția voastră-i mârșăvia lorcare ne omoară meleag de tezaur,meleag scris în basme, legănat de dor,legănat în vise, poleit cu aur.Aurul străluce peste tot prin țară:sus, câmpii mănoase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
oricât. Atârn între cer și pământ, Între pustiuri și ape, Între tăcere și cuvânt, Între departe și aproape. M-atârn de frumosul din zi, De tăcerea din sate, De plăcerea de a trăi Bătrânește, în rate. M-atârn de o biată balanță Ce-atârnă, parcă, mai greu, Ajunsă-n final ca instanță Arbitru fiind ... Dumnezeu! Citește mai mult Atârn între noapte și zi,Atârn între sat și oraș,Atârn între a fi și-a pieri,Atârn între cerb și hăitaș.Atârn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și oricât.Atârn între cer și pământ,Între pustiuri și ape, Între tăcere și cuvânt,Între departe și aproape.M-atârn de frumosul din zi,De tăcerea din sate,De plăcerea de a trăiBătrânește, în rate.M-atârn de o biată balanțăCe-atârnă, parcă, mai greu,Ajunsă-n final ca instanțăArbitru fiind ... Dumnezeu!... XXVIII. CEAS INVERS, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Am văzut un ceas odată Care timpul arăta Nu în ordinea firească, Așa cum se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
de greier,Ce freac-o aripă de alta ca arcușul,Prinse de mine, văzduhul îl cutreier,Le simt catifelate precum puful.... X. CONCERT DE TOAMNĂ, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine! Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine. Ciorile-mi cânt-o simfonie, Zburând pe cerul înorat. Înger mereu la datorie, Vine să-mi spună cât mi-e dat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
trecuți. Nimic nu îți mai cer urgent, Decât copiii să-mi ajuți. Simt frunze galbene de lut Sub tălpile prea mult umblate Mai vreau să pot să mai ascult, “Concert de toamnă” până-n noapte. Citește mai mult Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine!Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine.Ciorile-mi cânt-o simfonie,Zburând pe cerul înorat.Înger mereu la datorie,Vine să-mi spună cât mi-e dat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Era odată, într-un orășel îndepărtat, un bărbat cam de 50 de ani, care trăia, împreună cu soția sa, dintr-o modestă leafă pe care o primea de la lăptăria orașului, unde lucra ca portar. Viața nu le făcuse cadou nici un copil. Bietul portar și soția lui nu știau nici să scrie, nici să citească. După ani buni de muncă la lăptărie, într-o zi, pe neașteptate, sosi o veste ca un trăznet: În țară se dăduse o lege conform căreia toți portarii
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
clase. În ziua aceea portarul plecă amărât acasă, întrucât, gândea el, la vârsta sa înaintată nu mai avea dispoziția necesară să învețe a scrie și a citi. Nevasta lui primi cu aceeași amărăciune vestea. Timp de o lună după concediere, bietul portar se tot gândise ce să facă și unde să se angajeze. Cine-l mai primea pe el la vârsta lui? Și într-o seară, târziu, nevasta îi zise: -Măi, omule, tu știi că eu mă pricep să gătesc bine
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
fostul portar veni la el și îl invită la o masă în separeu, domnul îi spuse că este un mare om de afaceri și îi propuse să încheie un contract de colaborare, contra unei sume de un milion de dolari. Bietul portar era să scape paharul din mână. Ceru o oră timp de gândire, interval în care se consultă cu soția sa, și cei doi căzură de comun acord să accepte oferta. Și iată că peste o lună, micul întreprinzător era
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
le puse pe masă, în fața musafirului. Urmară cinci minute de liniște. Afaceristul sparse tăcerea și îi spuse eroului nostru: -Acestea sunt exemplarele contractului de colaborare. Am încercat să stipulăm clauze favorabile atât nouă, cât și dumneavoastră. E ceva în neregulă? Bietul oaspete mai tăcu două minute, după care se hotărî să răspundă, cu jumătate de glas: -Da, e o problemă. -Spuneți, zise afaceristul. -Știți, eu nu știu nici să citesc, nici să scriu. După ce se trezi din nedumerire, omul de afaceri
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > STEAUA POLARĂ Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului STEAUA POLARĂ În sângele meu se-aud voci și șoapte, Un biet minutar mai ticăie-n noapte Magneticul ac mă întoarce-nspre nord Îl simt, cu putere, umblându-mi prin cord, Mă doare...nu strig... Cu lama-i flămândă Oprește secunda-mi de viață, plăpândă Respir anevoie și-o-nfrunt cu un gând
STEAUA POLARĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381152_a_382481]
-
Mare la Hotin/ Calea noastră ne-o ațin./ Și Muscalii și Calmucii/ Și nici Nistrul nu-i îneacă/ Săraca țară, săraca!// Din Boian la Cornu Luncii/ Jidovește’nvață pruncii/ Și sub mâna de jidan/ Sunt românii lui Ștefan./ Vai de biet român săracu/ Că-ndărăt tot dă ca racul/ Fără tihnă-i masa lui/ Și-i străin în țara lui.// Din Brașov pân’la Abrud/ Vai ce văd și ce aud/ Stăpânind ungurul crud/ Iar din Olt până la Criș/ Nu mai
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
din 24 august 2015. I-a venit acasă fiul, ani întregi a așteptat, Sărutând o poză veche, amârât și dezolat. Ani de-a rândul, doar speranța de-al vedea acasă-n prag, I-a mai prelungit durerea, sprijinit de-un biet toiag. Nu a acuzat pe nimeni, un cuvânt dojenitor, Nu a spus vreodată lumii, despre-al său iubit odor. Doar că e plecat din țară, iar acolo-i mare domn, Are treabă peste poate, n-are timp nici pentru somn
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
miros. Citește mai mult I-a venit acasă fiul, ani întregi a așteptat,Sărutând o poză veche, amârât și dezolat.Ani de-a rândul, doar speranța de-al vedea acasă-n prag,I-a mai prelungit durerea, sprijinit de-un biet toiag.Nu a acuzat pe nimeni, un cuvânt dojenitor,Nu a spus vreodată lumii, despre-al său iubit odor.Doar că e plecat din țară, iar acolo-i mare domn,Are treabă peste poate, n-are timp nici pentru somn
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Neam, Ia uitați-vă pe geam Cum se strâng colindătorii Să vă prevestească Zorii Zilei Sfinte ce-o să vină Pentru inima Latină, Când Ograda noastră Mare Va fi iar în vechi hotare, Când Prutul cel cu necaz Va ajunge-un biet pârleaz... * Sorcova vesela... Frați din Basarabia, Să trăiți, să înforiți, Să fim iar nedespărțiți! Pân’ atunci, s-aveți răbdare Și recoltă în hambare, Roada să vă fie coaptă, Gândul bun devină faptă. Puneți vijeliei pieptul, Nu lăsați singur Poetul, Fiți
SORCOVĂ PENTRU BASARABIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381266_a_382595]
-
rupe, întristându-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica angoasa poate că-ți voi da, biet animal, căldare de parâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga că vântul dorința-mi nărăvașa o va percepe din dragoste născând necehezând că focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
dragu-i zămisleau chinuit Boabe mari și perlate albe, roz, prețioase. Dar crescut-a copila și în ochii ca zarea Se-oglindeau acum nori de tristețe și dor. Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea lumii Ce-ntinzându-și năvodul, uneori fără rost, Se gândea filosofic că bogați sunt doar unii Și că lumea-i croită prea nedrept și cam prost. Și-ntr-o seara de vară călduroasă
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
mari și perlate albe, roz, prețioase. Dar crescut-a copila și în ochii ca zarea Se-oglindeau acum nori de tristețe și dor. Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea lumii Ce-ntinzându-și năvodul, uneori fără rost, Se gândea filosofic că bogați sunt doar unii Și că lumea-i croită prea nedrept și cam prost. Și-ntr-o seara de vară călduroasă și lină, Pe când apa
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
sunt doar unii Și că lumea-i croită prea nedrept și cam prost. Și-ntr-o seara de vară călduroasă și lină, Pe când apa-i scălda răcorind trupul gol, L-a văzut pe pescar prea frumoasa ondină Și-a-nțeles biata fată că de el i-era dor. E sfârșit de poveste, sau e poate-nceput, Voi puteți să alegeți un final mai credibil: S-au iubit mult și cu bine prin viață-au trecut Sau o voce de sus le-
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
vreodată numele Domnului în derâdere și nu și-a înșelat nevasta decât cu cele trei secretare pe care le-a avut de-a lungul timpului. Popică Mardeiaș a murit de infarct în timpul unui act sexual cu propria-i nevastă. Sufletul bietului om trecu printr-un tunel la capătul căruia se zărea o luminiță ce creștea, creștea văzând cu ochii, după care se contopi cu cea mai vie și superbă lumină ce i-a fost dat să vadă vreodată. Zări o siluetă
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]