3,311 matches
-
Liliacul mustăcios (Myotis mystacinus) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică. Lungimea corpului este de 34-49 mm,a antebrațului de 30-36 mm. Greutatea corpului este de 4,5-9 gr. Spatele este maroniu-închis sau cenușiu, iar abdomenul este gri deschis. Botul și urechile sunt cenușii-închise sau negre. Populațiile din zonele mai aride se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
circa 60000 de indivizi. Longevitatea: În natură trăiește 3-5 ani, în captivitate până la 16 ani. -Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 50-63 mm, a antebrațului de 4248 mm. Botul este foarte scurt, craniul boltit, urechile scurte, triunghiulare, nu proemină din conturul capului, tragusul scurt îndoit către interior, cu vârful rotunjit, blana spatelui de culoare grimaroniu sau cenușiu, abdomenul de un gri mai deschis. Raspândirea: Această specie poate fi găsit
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. Repere bibliografice: Anton Horvath, „Cuprinderi”, ST, 1993, 12; Ioana Bot, Schimbare de voce, TR, 1994, 10; Dan Silviu Boerescu, Modelul Eugen Simion, LCF, 1994, 13; Emil Manu, „Cuprinderi” critice, VR, 1995, 3-4; Prangati, Dicț. oamenilor din Neamț, 228; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 154-156; Petraș, Panorama, 589; Constantin Călin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon idella), știuca (Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2, București 27. Mândru C., 1958 - Zoogeographical data regarding some birds from Moldova, Stud. și Cerc. Biol., Șt. Agric., Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu Th., Scarlat A., Aniței L., 1995 - Flora și vegetația județului Iași, Bul. Grăd. Bot. Iași, 5: 99-124 29. Mititelu D., Moțiu T., Chiper-Câmpeanu M., 1987 Flora și vegetația rezervației „Valea Ilenei” - Iași, Anuarul Muz. Suceava: 47-50 30. Mititelu D., Moțiu T., Dăscălescu D., Teșu C., Vițalariu C., 1969 - Flora și vegetația rezervației „Valea lui
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
socială, tom. V, nr. 1, pp. 15-25. Bois, Paul, (1971), Paysans de l'Ouest, Flammarion, Paris. Bonnafous, S., M. Tournier, (1995), Analyse du discours, lexicométrie, communication et politique, Seuil, Paris. Borțun, Dumitru, (2001), Semiotică. Limbaj și comunicare, Editura SNSPA, București. Bot, Ioana, (1996), "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, pp. 16-17. Botezatu, Petre, (1973), Semiotică și negație. Orientare critică în logica modernă, Editura Junimea, Iași. Bon, Frédéric, (1991), Les discours de la politique, Economica, Paris. Burgelin, Olivier, (1968
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Minerva, București, 1986, p. 147. 260 Perpessicius, Opere 5, Editura Minerva, București, 1972, p. 47. 261 Un demers de acest gen întreprinde Monica Spiridon, în lucrarea Eminescu sau despre convergență, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, în 2009. 262 Ioana Bot, "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, 1996, p. 17. 263 D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 264 C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, E.S.P.L.A., București
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden, 1974; ed. (Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească), București, 1979. Repere bibliografice: Nicolae Bot, Octavian Buhociu, „Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie”, ST, 1975, 6; Al. Z. [Al. Zub], Octavian Buhociu, „Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie”, AIX, 1975, 340; Felix Kerlinger, Octavian Buhociu, „Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie”, „Südostforschung” (München), 1976, 412-413
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
Mythologie”, AMET, 1976, 8; Gheorghiță Geană, Orizonturi mitologice în folclorul românesc, LCF, 1979, 36; Lucia Berdan, Octavian Buhociu, „Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească”, ALIL, t.XXVII, 1979-1980; Virgil Cândea, Un studiu despre folclorul românesc, TBR, 1980, 173; Nicolae Bot, Folclor românesc în perspectivă mitologică, ST, 1980, 12; Manolescu, Enciclopedia, 107. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
fi spus povestea cu reclama!”, mi-a spus ea. „De ce?”, am Întrebat-o. „Ceea ce avem noi nevoie cu adevărat”, a mai spus ea, „este mai mult personal la asamblarea componentelor”. Ieșind din Încăpere, a mai adăugat: „Ne-am lins pe bot de vreo mărire de salariu anul ăsta. Probabil că banii respectivi se vor duce pe reclamă”. Feedbackul primit, așa dureros cum era, a venit cum nu se putea mai bine. Prin sinceritatea ei, angajata din departamentul de producție mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii căruia citește, corect, pasiunea. Avocatul rămăsese de fapt un țăran, al cărui suflet "fără complicații sentimentale" vibra doar la "poezia bălegarului, a scroafelor monstruoase de grăsime, a vițeilor cu botul umed, cărora le întindea mâna să i-o lingă, a iepurilor încărcați de stogul lânii mătăsoase". Speriată de forța animalică a pasiunii brute ("nici pentru Poslușnicu nu exista suflet, cum nu existase nici pentru Lică"), Mili (ca și Bizu, ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi un exeget obiectiv și rece, Călinescu s-a dovedit un veritabil creator de mit (un "mythmaker"115, s-a spus), înclinat și el, asemeni lui Lovinescu (în ciuda diferențelor, procedeul e, vom vedea, similar), către romanțarea, subiectivă, a documentului. Ioana Bot, spre exemplu, a demonstrat foarte convingător că biografia călinesciană urmează îndeaproape tiparele hagiografiei: plecând de la premiza că Eminescu e un "român verde", cu sânge nealterat, Călinescu și-ar fi construit narațiunea gradat, aproape ca pe un "romanț", utilizând procedeele melodramei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
The Cultural Emergence of a Genre, Edited by Michael Hayes and Anastasia Nikolopoulou, McMillan Press, 1996. "Introduction", Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou. Babeți, Adriana, Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Iași, 2004. Booth, Michael R., English Melodrama, Herbert Jenkins, Londra, 1965. Bot, Ioana (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Brooks, Peter, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976. Caracostea, D., Creativitatea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Dickinson, Yale University Press, London & New Haven, 1990. Petrescu, Camil, Teze și antiteze. Eseuri alese, ediție îngrijită, prefață și tabel cronologic de Aurel Petrescu, Editura Minerva, București, 1971. Petrescu, Ioana Em., Studii eminesciene, ediție îngrijită, note și bibliografie de Ioana Bot și Adrian Tudurachi, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009. Praz, Mario, La crisi dell'eroe nel romanzo vittoriano, Firenze, N.C. Sansoni, Editore, 1952. Praz, Mario, The Romantic Agony, ediția a II-a, traducere din limba italiană de Angus Davidson
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989. Indice de nume A Alecsandri, Vasile / 16 Anghel, Dimitrie / 16, 191 B Babeți, Adriana / 181, 224, 226 Berdiaev, Nikolai / 152 Bergson, Henri-Louis / 23, 2531 Biberi, Ion / 202-203 Booth, Michael R. / 109, 174, 224 Bot, Ioana / 136, 142, 144-145, 179, 224, 227 Brooks, Peter / 75, 174, 224 Burckhardt, Jakob / 28 C Călinescu, G. / 14, 20, 76, 86, 94-95, 136, 139, 142-145, 155, 186, 190, 194-195, 201, 206, 213, 223-224 Caracostea, D. / 121-123, 168, 223-224 Cernat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să șovăie vreodată. Celălalt chip, intensiv, ardent și el, dar ca o asceză, consta în reluarea unuia și aceluiași tipar expresiv, a unuia și aceluiași motiv, și în rescrierea lui [...] până la forme tot mai stăpânite și mai decantate". 103 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104 "Mite pasă...mite. D.E. Lovinescu răspunde d-lui Al. Tzigara-Samurcaș", în Adevărul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dar ca o asceză, consta în reluarea unuia și aceluiași tipar expresiv, a unuia și aceluiași motiv, și în rescrierea lui [...] până la forme tot mai stăpânite și mai decantate". 103 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104 "Mite pasă...mite. D.E. Lovinescu răspunde d-lui Al. Tzigara-Samurcaș", în Adevărul, an 49, nr. 15561, 20 iunie 1935. 105 După
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 560). 109 Mihai Zamfir, "Constituirea mitului eminescian", în volumul Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989, pp. 233 ș.u. 110 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 35. O foarte ingenioasă explicație a fenomenului am găsit-o în excelentul studiu al lui Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a retragerii din lume, ci un îndreptar moral al acțiunii, oferit unor elite politice mai mult sau mai puțin virtuale" (op. cit., p. 279). În opinia rafinatului interpret, contemplația oferă de fapt "sursa unei bune gestiuni a interesului public". 115 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat într-o manieră liric-patetică și conține următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
puțin virtuale" (op. cit., p. 279). În opinia rafinatului interpret, contemplația oferă de fapt "sursa unei bune gestiuni a interesului public". 115 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat într-o manieră liric-patetică și conține următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2. afirmarea postulatului: "Eminescu era un român verde, de tip carpatin"; 3. descrierea vieții afective a poetului, comparată cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin care ființa umană se desprinde din totalitatea amorfă a organicului. Orgoliul rațiunii e poate de aceea dublat de nostalgia totalității pierdute" ("Eminescu și mutațiile poeziei românești", în Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, ediție îngrijită, note și bibliografie de Ioana Bot și Adrian Tudurachi, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 185). 171 Camille Paglia, op. cit., p. 34: "Personality is western reality. It is a visible condensation of sex and psyche outside the realm of world". "Pornography and art are
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor lăptoasă”. Dominantă în poeme e o atmosferă sobră, de reculegere și cucernicie, solemn melancolică, suav hieratică: „Înconjurat de rude la masă stau sfios / și nu vorbește nimeni. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
164-166; Caraion, Duelul, 160-162; Adrian Popescu, „Legile pământului”, ST, 1973, 20; Mincu, Poezie, 74-75; Piru, Poezia, II, 318-320; Raicu, Critica, 387-389; Fevronia Novac, O nouă contribuție la exegeza eminesciană, RL, 1992, 28; Constantin Cubleșan, Exegeze eminesciene, ST, 1992, 7; Ioana Bot, Monologul imposibil, TR, 1992, 36; Octavian Soviany, Infinit, infinire..., CNT, 1993, 4; Bogdan Crețu, Două noi interpretări ale poeziei lui Nichita Stănescu, CL, 1997, 4; Dorin Ștefănescu, Despre adâncul lucrurilor, VTRA, 1998, 10; Popa, Ist. lit., II, 583-584; Manolescu, Enciclopedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]