6,134 matches
-
în general, pe care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman și interpret pe care (Dumnezeu să‐l aibă în grijă!) l‐am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman și interpret pe care (Dumnezeu să‐l aibă în grijă!) l‐am prețuit foarte mult noi, colegii din preajma‐ i... Un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Clu j - Napoca; dr. Gheorghe Mămuleru Călimănești semnează „Pledoarie pentru terapia balneară”; o pagină „Vitrina cărților medicale” în care semnează dr. Nicu Botezatu, dr. Calu Lucica și dr. Iorgu Gălățeanu recenzii despre „Îngrijirea vârstnicilor cu obs trucție urinară joasă” și „Hemoperfuzia”; „Fluorochinol onele”, „Studii, tehnici și metode de protetică dentară”, „Constipația c ronică”, „Curs de semiologie medicală, dr. Laura Ciobanu, șef lucrări U.M.F.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi ceva din Timpul trăit, un pic de nemurire!” - ceea ce am dori fiecare... Preotul militar Petru Pop din Baia Mare semneaz ă versuri proprii „Ruga nopții de spital”, Nicu Botezatu prezintă „Medalia 150 de ani ‐ Maternitatea Cuza Vodă Iași”, iar dr, Felix Marian - Baia Mare, face recenzia la „Revista română de medicina muncii” nr. 3‐ 4/2002. Mai semnează: dr. Doru Munteanu, medic de familie Bârlad, dr. Adrian Cotârleț - Moinești, dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Hrițcu, medic specialist pneumologie, dr. Cristina Bârsu U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Cluj‐Napoca, Virginia Șerbănescu din Germania poezia „Elegie pentru limba română”, dar și dr. Liliana Grădinaru, în zi de Sf. Nicolae, 6 decembrie 2002 „Vertebre albului”, dedicată Domnului dr. Nicu Botezatu: Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se vedea și finalul de text la medalionul „Însemnări medicale” - partea referitoare la omul și opera N.C. Paule scu. * 382 Pagini medicale bârlădene Comparată cu „Stejarul de la Bârlad la 100 de apariții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se vedea și finalul de text la medalionul „Însemnări medicale” - partea referitoare la omul și opera N.C. Paule scu. * 382 Pagini medicale bârlădene Comparată cu „Stejarul de la Bârlad la 100 de apariții” (prof.dr. Jecu Avram, Timișoara, „Pagini medicale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scu. * 382 Pagini medicale bârlădene Comparată cu „Stejarul de la Bârlad la 100 de apariții” (prof.dr. Jecu Avram, Timișoara, „Pagini medicale bârlădene” purtând sigla „Academiei Bârlădene”, creditată pe mai departe de Colegiul medicilor din România și având pe același dr. Nicu Botezatu drept coordonator, este etalon al creșterii publicisticii bârlădene după 1989. Cu coperte mai frumoase și mai complete, cu pagini înmulțite - de la 16 prin 2003, la 44-46 astăzi, cu texte dense și de conținut, ilustrații diverse și la obiect, variate ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scriitori și publiciști recunoscuți, cum 383 ar fi cei citați dar și prof. dr. Corneliu Sadetay, dr. Richard Constantinescu, prof.dr. Gh. Scripcaru, prof. dr. Traian Ataman, Prof.dr.Nicolae Gorun, dr.Elena Cardaș, dr. Virgil Răzescu, dr. Liliana Grădinaru, dr. Viorica Botezatu, prof. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, dr. Cezar Popescu, dar și mulți colaboratori care întăresc sentimentul de breaslă. Revenirea lor cu noi și noi intervenții în revista care le place și o slujesc, dovedește atașament, dragoste și interes dar și respect
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tehnică, răsfoirea revistelor medicale interne sau externe, a celor primite la redacție ori aflate în biblioteci ori la autori de către persoane cunoscute cititorilor și cu autoritate în domeniu, dintre care îi enumerăm pe prof. dr. Ion Hurjui, dr. Alexandra - Nina Botezatu, dr. Victoria Cozma Nica, Nicolae Alexandru Botezatu, pr. Petru-Silviu Giușcă. Maria Dorofte, dr. Gica Purnavel, Simion Bogdănescu, prof. Gh. Clapa, Ana Maria Botnaru, plac cititorilor. Jurnal plastic (Dumitru Dumitrașcu, pictură, Editura Alma Mater Cluj Napoca, 2007) semnat de Ion Hurjui, „La pârâul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a celor primite la redacție ori aflate în biblioteci ori la autori de către persoane cunoscute cititorilor și cu autoritate în domeniu, dintre care îi enumerăm pe prof. dr. Ion Hurjui, dr. Alexandra - Nina Botezatu, dr. Victoria Cozma Nica, Nicolae Alexandru Botezatu, pr. Petru-Silviu Giușcă. Maria Dorofte, dr. Gica Purnavel, Simion Bogdănescu, prof. Gh. Clapa, Ana Maria Botnaru, plac cititorilor. Jurnal plastic (Dumitru Dumitrașcu, pictură, Editura Alma Mater Cluj Napoca, 2007) semnat de Ion Hurjui, „La pârâul D(r)acului” de Iftime Nesfântu, „Controverse
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Editorial) PATRONI prost crescuți ! Alo, 0740 062 540 ? Ce vrei, mă?... ...Vă rog cu dl. Ungureanu de la Udi-Aluminiu. a... plecat acum ! La o firmă de calculatoare merge directoarea de marketing cu o ofertă de publicitate. Dă de tânărul patron Gigel Botezatu care îi vorbește foarte urât, se poartă grosolan și în final trage concluzia că trebuie el plătit de noi pentru că ne-a acordat din timpul său preț ios. Am aflat că și unul Chariton (așa parcă) s-a purtat tot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vladia, comuna Dragomirești), absolvent al Facultății de Biologie apoi Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - masterat, profesor Liceul "Ștefan Procopiu", director al Bibliotecii Județene Vaslui, coordonator reviste (Est, Cultură și Turism) și volume colective. Organizator a numeorase manifestări culturale. BOTEZATU, Nicolae, n. 18 septembrie 1942, Basarabia (comuna Vorniceni, județul Lăpușna): absolvent al Facultății de Medicină a Universității "Grigore T. Popa" din Iași, medic de circumscripție sanitară la Voinești, jud. Vaslui, medic chirurg în Bârlad. A reînnodat firul tradiției publicisticii medicale
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ș.a. Puterea creativă, pe baza experienței acumulate, a libertății cuvântului și a libertății de creație, au confirmat-o cel mai bine: Val Andreescu, Petruș Andrei, Mihai Apostu, Vasile Arhire, Nicolae Ariton, Ioan Baban, (n. 1937), Corneliu Bichineț, Simion Bogdănescu, Nicu Botezatu, Gheorghe Capșa, Aurel Cehan, Petru Cimpoeșu, Mihai Ciobanu, Mircea Ciubotaru, Leonard Ciureanu, Gheorghe Clapa, Costin Clit, Theodor Codreanu, Mircea și Serghei Coloșenco, Marian Costandache, Marina Costea, Nicolae Crețu, Vasilian Doboș, Vicențiu Donose, Daniel Dragomirescu, Ion Enache, Virgil Giușcă, Elena Gramaticu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
singulare atunci, pot fi integrate acum în generația productivă și reprezentativă și pentru Curentul cultural - informațional de azi. într-un front secund al bătăliei publiciștilor s-ar afla medicul doctor Felicia Atanasie, Cătălin al Doamnei, Petruș Andrei, Nicolae Ariton, Nicu Botezatu, Gheorghe Capșa, Laurențiu Chiriac, Petru Cimpoeșu, Mihai Constandache, Iorgu Gălățeanu, Elena Gramaticu - Rășcanu, dr. Nicolae Ionescu, Vasilica Grigoraș, Ioan Toderașcu, ș.a. Recunoașterea curentului nu poate veni decât dacă ne-o afirmăm noi, întâi, așa cum și susțin: Theodor Codreanu, Dumitru V.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din cele ale scriitorilor. Cred că tocmai datorită faptului că am trăit În aceste sfere și mai ales că am pendulat Între ele, a Început să mă preocupe problema, pe care, cu mult Înainte de a o așterne pe hârtie, am botezat-o În sinea mea «cele două tipuri de cultură». Tot timpul am avut sentimentul că mă mișcam Între două grupuri - comparabile ca inteligență, identice ca rasă, fără deosebiri fundamentale de origine socială, având cam aceleași venituri, care Încetaseră Însă aproape
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
efortul de a-și uita complet trecutul: s-a mutat În altă localitate și s-a recăsătorit În curând cu un anume George Seabrook. Au avut patru copii: Wendy, Sean, John și o fetiță, născută În 1972, pe care au botezat-o Mandy (fiindcă semăna mult cu prima Mandy). Câțiva ani mai târziu, familia Seabrook face o excursie la Țară, trecând Întâmplător prin localitatea Hunslet, acolo unde se afla mormântul lui Mandy I. Din acest moment Începe straniul: "Privește, mami!", strigă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lui Gorki. Să fim foarte serioși, pentru că noi trebuie să oferim studentului modele de literatură valoroasă. Să nu ne îmbolnăvim de acest romantism desuet al lui Gorki. Nu sunt numai ale mele aceste afirmații, trag un semnal de alarmă...”. Eliza Botezatu: „Nu regret că am scris articolul despre Zaharia Stancu... Primul merit al acestei cărți este că a adunat grămăjioară un număr de scriitori...”. Spiridon Vangheli: „Eu n-am găsit, dragă Vasile Vasilache, limbaj de lemn în această carte... Pe de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o eficiență pragmatică specifică. Cercetătorii (Austin, Searle, Récanati, Vanderveken etc.) le clasifică în: acte asertive (a afirma, a susține), directive (a ordona, a cere, a întreba), comisive (a promite, a jura), expresive (a felicita, a mulțumi, a ura), declarative (a boteza, a numi, a defini, a declara). Austin a realizat printre primii că prin intermediul cuvintelor nu se descrie doar lumea (descriptive fallacy), ci se creează lumea (un mesaj publicitar, un ordin, etc. aduc o schimbare efectivă în starea lumii, astfel încît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imperiul vast al lui Hadrian va fi invadat de barbari, devorat de epidemii și slăbit de războaie, iar conflictele tumultuoase dintre păgâni și creștini se vor intensifica, poate părea o anologie mai bună pentru epoca postbelică pe care Auden a botezat-o "Era Anxietății" De ce atunci Yourcenar l-a ales pe Hadrian? Răspunsul rezidă în principal în cel de-al doilea element din cele două cu care Yourcenar își începuse lunga călătorie către Memoriile lui Hadrian: Antinous și iubirea senzuală pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de orice intenție agresivă sau de batjocură: este ceea ce aș numi regimul ludic al hipertextului; dar mai există una, pe care tocmai am evocat-o aluziv, citând, de pildă, Doctor Faustus al lui Thomas Mann: este chiar ceea ce trebuie să botez, în lipsa unui termen mai tehnic, regimul serios al parodiei"78 (trad.n.). Mai aproape de momentul actual, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului reține doar sensul dat de Mihail Bahtin, acela de "utilizare cu funcție inversată a unor elemente verbale marcate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Biblie și, în același timp, le folosește ca pilde intertextuale întotdeauna marcate prin caractere italice. Naufragiul însuși este văzut de protagonist ca o replică modernă la episodul din Arca lui Noe, iar momentul, construit cu dublu înțeles, în care își botează insula are menirea de-a le stârni hazul cititorilor: "fiind izbit, când citea Biblia, de admirabilul paradox potrivit căruia religia face din deznădejde păcat de neiertat, iar din speranță una dintre cele trei virtuți teologale, hotărî ca insula să se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
început imitându-i letargia și apoi căutând, la rându-i, noi stăpâni care să-i certifice întoarcerea la starea de sălbăticie. Jocul simbolic sub forma căruia se petrece schimbul de roluri dintre Vineri și Andoar, animalul pe care el îl botează devenind un altfel de Robinson, este un element în plus care certifică nivelul parodic al romanului. După ce fusese atacat de "un fel de muflon mare cât un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]