5,404 matches
-
se apropia de asfințit se mai zbenguiau câțiva fulgi purtați de vânt. Pe omătul acesta care a căzut de aseară o să alunece mai bine sanceul, Își zise el bucuros că frigul se mai Înmuiase. Cum deschise ușa șurii, cei doi boi, Mojar și Florean, se și ridicară din așternut, așteptând să se deschidă obloanele prin care aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dușcă Încă un pahar de palincă, se ridică și, după Încă două cruci, Îmbrăcă căputul cel gros, Își trase cușma pe urechi și o luă spre grajd, după ce Închise cu grijă ușa. Sanceul și nisâieul erau pregătite de cu seară. Boii, cum l-au auzit, s-au sculat și acum erau și ei gata de drum. După ce Îi adăpă cu câte un ciubăraș de apă adusă de cu seară, Îi Înjugă la sanceu, deschise poarta cea mare, puse un braț bun
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care o așeza pe nisâieu, ieși din ogradă având de grijă să Închidă poarta. Tu să ai grijă de ogradă! Îi zise lui Ursu, mângâindu-l pe frunte. Se urcă apoi pe sanceu și, după un Doamne ajută, Îndemnă boii: noa hai mă! Din urmă Îl ajunse fratele său, Constantin, iar În dealul de alături se văzu deja lămpașul celuilalt frate al său, Toader. Cred că și-o fi luat el Toader și pușca, zise Mitru lui Constantin. N-o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
somnul. Dar tu ce faci? Nu-i ții de urât? I-aș ține eu de toate dar ea zice că e Postul Crăciunului și că e păcat. Deh! A nins binișor astă-noapte și alunecă bine sanceul. Hai, să dăm bici boilor că poate mai prindem În Poiana lui Filip jocul zânelor. Păi ălea nu joacă acolo, mă, decât până Înainte de ivirea zorilor. Amu se crapă de ziuă și nu mai e pe acolo nicio zână. În credința oamenilor locului mai dăinuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să coboare spre Pârâul lui Brici, aud urlete de lupi. Nu după mult timp, apăru și haita. Erau mai mulți de șapte. Ochii lor sticleau trimițând fiori odată cu revărsatul zorilor. Fiecare bărbat a coborât din sanceu și au venit În fața boilor În timp ce haita flămândă se apropia. Atunci Toader din Deal, fratele lui badea Mitru, a tras un foc de armă. Din spatele convoiului s-au mai auzit două Împușcături. După câteva momente haita se Împrăștie și convoiul Își continuă drumul. Ajunși pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nisâieele erau introduse sub capătul celălalt al lemnelor. Badea Mitru și cu ceilalți frați ai lui erau În fața convoiului și la Întoarcere. Se gândeau că de va fi prea greu lemnul, vor prinde În patru. Dar n-a fost nevoie. Boii Încordați trăgeau În forță și au urcat dealul. Acolo, În Poiana lui Filip, au oprit cu toții sanceele și au prânzit În voie și om și animal de tracțiune. După o pauză de aproape un ceas, se continuă drumul cam de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dragă! Aceasta era replica bătrânilor, care era lege. Cu uratul se umbla În zi de Anul Nou după amiază și atunci doar cu plugușorul. În Ajun de Anul Nou, cu generații În urmă, se umbla la urat cu plug și boi. Plugul bineînțeles că era pus pe cobile. De atunci s-a păstrat Începutul urăturii: Bună seara, dragă gazdă! Am venit să-ți trag o brazdă. Obiceiul s-a pierdut Încă de la Începutul secolului douăzeci. Colindătorii colindau casele gospodarilor mai ales
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn), sau În mai multe, În funcție de situația ei economică. Mireasa trebuia să stea urcată pe ladă. Iată și o chiuitură a druștelor: Hai aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru frumos / Țâpă grâu, nu țâpă pleavă / Noi Îți dăm
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o atitudine malițioasă; formulare completată și subliniată în același timp de zicerea populară „Tot un bou ș-o belea”; r. 26 : „Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate” se subliniază mentalitatea avarului, care, în „lupta” pentru avere, nu ține cont de legăturile de sânge, legături ce nu ar impune, în mod normal, o atitudine comercială
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38 39 : „doi oameni cu doi boi, la vreme de iarnă abia își puteau scoate mămăliga” munca trudnică a omului nu-i asigură decât hrana zilnică minimală, nemaiputând fi vorba și de alte lucruri pe care și le-ar putea permite; 68 p. 167, r. 36 : „se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de lenevire și altora” dorința colectivității de a evita puterea exemplului negativ, prin eliminarea acestuia; r. 29 : „suntem datori a ne ajuta unii pe alții” - caritatea, luată ca datorie a omului față de semenii săi; 79 p. 31, r. 11 12 : „Boii ară și caii mănâncă” - beneficiari ai anumitor lucruri nu sunt întotdeauna cei care au trudit la obținerea lor; r. 27 : „degeaba mai voiți a strica orzul pe gâște” inoportunitatea consumării unor bunuri de preț, pe cineva care nu merită asemenea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu mâna sărmanului țăran” atitudine condamnabilă a suveranilor de a se eschiva în fața greutăților și de a le lăsa în seama celor pe care îi conduc, punându-se la adăpost de eventualele consecințe nefaste; r. 17 18 : „De-ar ști boii din cireadă ce mână becisnică îi duce la tăietoare!” -omul simplu și naiv este ușor de manipulat și de sacrificat în atingerea intereselor meschine ale superiorilor; r. 21 22 : „într-un sat fără câni se plimbă mișeii fără băț!”nepedepsirea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
largul trunchi, frumos îl străbătui Cu sfredelul și-am pus pe dînsul patul Înfipt în el, pe care-apoi făcui Scobite flori frumoase-n nepătatul Argint și fildeș și-aur roș al lui; Pe fund apoi întinsu-i-am curele De bou, de-o roșie, foarte mîndră piele Acesta-i semnul care-ți spune toate [...]. (Homer, Odiseea) Se poate foarte bine observa că patul nu este descris în starea lui finită, ci pe măsură ce Ulise îl construiește. Nu există un exemplu mai elocvent
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
porc mistreț, cafenii și ascuțiți, barbă neagră, mustață răsucită, bărbia lipită de coșul pieptului, spinare lungă, strîmbă și cocoșată. Se sprijinea în bîtă, îmbrăcat în veșminte ciudate, făcute nu din lînă sau in, ci din piei de taur sau de bou, jupuite de curînd și atîrnate de gît***. Ch. de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, p. 8 Comparative sau metaforice, expansiunile predicative generează o asociere de clase-obiecte diferite între ele (uman vs non-uman) ce fac să rezulte portrete monstruoase... în ciuda declarațiilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în dreptul satului. Pe lângă ei se mai lipeau alții mai mari sau mai mici în două tabere care se întreceau și la capturat pui de păsări de prin corobenele sălciilor, și la cadril sau oină, cu minge din cârpă, păr de bou sau crep (gumă), în alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau executau lucrări agricole grele ori păzeau vitele prin păduri (unde mai existau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Adjud, ș.a., ș.a. Probabil fără greutățile copilăriei și mare voință, n-aș fi ajuns să vizitez 27 țări și să obțin rezultate de excepție în mass media românească și n-aș fi scris nici cărți, ci aș „fi rămas la boi, la plug, aș fi rămas acasă” (O. Goga), n-aș fi luat un doctorat după ce am încheiat cu bine 2 facultăți (Iași și București). Sunt mândru de rădăcinile mele țărănești ! Am asistat la momente istorice unice care au zdruncinat logica
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune că cinci au primit cununa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răspuns că era una singură, și anume să fie respectată tăcerea. El a acceptat, a promis cu bucurie că se va conforma și a fost lăsat să intre. Plimbându-se prin paradis, a văzut pe cineva că ara cu doi boi, unul slab și celălalt gras, iar pe acesta din urmă îl lăsa să meargă cum voia, pe când pe celălalt slab îl biciuia continuu. Țăranul a intervenit și a început să-l certe. Imediat a intervenit Sfântul Petru și a voit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o parabolă împotriva aroganței tinerilor, spunând: «Un taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată, spre ora șase sau nouă, s-a apropiat de un plug și a văzut niște boi bătrâni ce înaintau încet și care araseră foarte puțin. Atunci, le-a reproșat spunând că el putea să facă același lucru într-o secundă. Boii i-au cerut ajutorul. După ce i-a fost pus jugul, a început să are cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre ora șase sau nouă, s-a apropiat de un plug și a văzut niște boi bătrâni ce înaintau încet și care araseră foarte puțin. Atunci, le-a reproșat spunând că el putea să facă același lucru într-o secundă. Boii i-au cerut ajutorul. După ce i-a fost pus jugul, a început să are cu putere până la jumătatea ogorului, dar, odată ajuns aici, obosind, a început să respire cu greutate. Uitându-se în jur, a spus: „Cum, încă nu am
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au cerut ajutorul. După ce i-a fost pus jugul, a început să are cu putere până la jumătatea ogorului, dar, odată ajuns aici, obosind, a început să respire cu greutate. Uitându-se în jur, a spus: „Cum, încă nu am terminat?”. Boii bătrâni i-au răspuns că nu, luându-l în râs. Taurul le-a mărturisit că nu mai putea. Atunci boii i-au spus că ei mergeau mai încet fiindcă trebuia să muncească continuu, și nu doar pentru puțin timp». 107
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajuns aici, obosind, a început să respire cu greutate. Uitându-se în jur, a spus: „Cum, încă nu am terminat?”. Boii bătrâni i-au răspuns că nu, luându-l în râs. Taurul le-a mărturisit că nu mai putea. Atunci boii i-au spus că ei mergeau mai încet fiindcă trebuia să muncească continuu, și nu doar pentru puțin timp». 107. [Fratele Albert era prezent la un capitul la Oxford, unde a predicat un frate tânăr. Fiindcă acesta condamna cu îndrăzneală
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]