3,322 matches
-
mai ales În orașe, În marele centre ale comerțului internațional și de-a lungul căilor de comunicație terestre și maritime. Pe cât de deschiși contactului intercultural trebuie să fi fost maniheii, dintre care foarte mulți erau comercianți sau făceau parte din burgheziile urbane, pe atât de Închiși și preocupați de conservarea identității lor tradiționale - reală sau presupusă - trebuie să fi fost h¶rbed, mowmard și mowbed (mobad), feudalii și larga pătură a populațiilor de pe platoul iranian, organizată Într-o structură socială rigidă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Suspendați între trecut și un viitor necunoscut, ei se simțeau frustrați și în nesiguranță. Amoralitatea și raționamentele capitaliste constituiau un blestem pentru țărănime și pentru intelectualii naționaliști romantici. Pentru a înrăutăți lucrurile, trecerea la capitalism a avut adesea drept avangardă burghezia evreiască și alte interese străine. În occident, evreii alcătuiau doar o parte (o mică parte doar) a acestui proces. Resentimentele nu puteau fi îndreptate numai împotriva lor. (Să ne amintim printre altele cuvintele lui W. H. Vanderbilt: La naiba cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Să ne amintim printre altele cuvintele lui W. H. Vanderbilt: La naiba cu naționalul ăsta!"). În România, tranziția de la economia națională la cea capitalistă ar putea fi cu ușurință identificată cu minoritatea neasimilată și nedorită. Problemele apărute datorită prezenței unei burghezii străine interpusă între clasele superioare și țărănime au echivalente și în afara României. Cel mai bun exemplu îl constituie dificultățile întîmpinate de chinezi în Asia de sud-est. Clasa negustorilor și burghezia chineză se confruntă cu multe necazuri în Filipine și în Vietnam, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ușurință identificată cu minoritatea neasimilată și nedorită. Problemele apărute datorită prezenței unei burghezii străine interpusă între clasele superioare și țărănime au echivalente și în afara României. Cel mai bun exemplu îl constituie dificultățile întîmpinate de chinezi în Asia de sud-est. Clasa negustorilor și burghezia chineză se confruntă cu multe necazuri în Filipine și în Vietnam, dar mai cu seamă în Indonezia, Cambodgia și Thailanda. (În Thailanda, unul dintre regii care au instituit legi împotriva chinezilor îi numea "evreii Thailandei..."). Cu toate acestea, chinezii își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regii care au instituit legi împotriva chinezilor îi numea "evreii Thailandei..."). Cu toate acestea, chinezii își păstrează cu încăpățînare cultura. Odată cu decolonizarea și apariția naționalismului în Africa (și în orice parte a lumii), indienii și pachistanezii din Africa orientală, reprezentînd burghezia străină, sînt foarte detestați. În Africa de Sud, magazinele lor au fost violent atacate de către băștinași. În Africa de vest, libanezii joacă un rol similar, stîrnind nemulțumirea naționaliștilor locali. Naționaliștii lui Nasser i-au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru Ungaria a fost faptul că la est de Viena numai Budapesta putea acumula capital. Nici Sankt Petersburgul, nici Constantinopolul și cu atît mai puțin Varșovia nu puteau face acest lucru). Un roman interesant ilustrează această lipsă de comunicare dintre burghezia evreiască și naționalismul românesc: Trilogia balcanică 34, carte care a devenit un reușit serial de televiziune. Este un roman cu cheie, romanul autobiografic al Oliviei Manning (care este Harriet Pringle în carte). Olivia Manning a locuit la București în 1939
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele cămătarilor unui despotism oriental decît cu un sistem bancar modern. Atît interesele financiare străine cît și cele interne erau legate de sistem într-o manieră dezastruoasă. România avea nevoie de o burghezie în stil occidental, dar constituia încă o societate cu două clase. S-a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populației evreiești (numai o parte, pentru că majoritatea covîrșitoare a evreilor trăiau în mizerie). Evreii aceștia care îndeplineau funcția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stil occidental, dar constituia încă o societate cu două clase. S-a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populației evreiești (numai o parte, pentru că majoritatea covîrșitoare a evreilor trăiau în mizerie). Evreii aceștia care îndeplineau funcția de burghezie aparțineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercianți și misiți în domeniul arendării pămîntului. Din nefericire, românii nu erau interesați decît de posturile administrative și birocratice, de slujbele din armată și de preoție preferințe pentru care Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără fond". Cum spunea Iorga, democrația nu era "organic" bazată pe tradițiile țării. Nu exista nici un precedent istoric de democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat-o. România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenții de la țară. Acum tinerii evrei intrau la universitate în masă ca să se perfecționeze prin educație, acest lucru constituind dintotdeauna o armă evreiască eficientă în vederea promovării sociale. O dată cu constituirea României Mari, guvernul român voia să creeze aproape peste noapte o burghezie românească puternică. Astfel, guvernul încuraja înscrierile la universitate. Acest lucru s-a făcut într-o manieră românească hazardată și haotică, fără nici o pregătire sau crearea unei infrastructuri. Statul român subdezvoltat avea peste puțin timp un număr de studenți aproape egal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
referindu-se la evrei)105. În anii '20, nu numărul de studenți evrei a fost factorul care a declanșat procesul radicalizării în rîndul studenților, ci creșterea generală, haotică și neplanificată a numărului studenților. Plus hotărîrea de a crea urgent o burghezie de etnie română. Poetul-politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre acești băieți-buni-la-toate ieșiți din facultăți, care făceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esența problemei: "Aceștia sînt niște păsări de pradă care, prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru salvarea acestor creaturi corupte există o justificare teoretică cu valoare de dogmă, adică faptul că trebuie să considerăm această drojdie dubioasă a orașelor noastre drept temelia vieții națiunii. Binecunoscuta politică de a crea urgent și cu orice preț o burghezie stabilă. Dar, din cauza marii noastre grabe, n-am acceptat procesul lent și i-am înlocuit pe cetățeni cu niște nemernici"106. Cuvinte profetice: ce păcat că, după un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declarați ai lui Goga vor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a reformelor occidentale care erau produsul unei tradiții diferite și a unor condiții diferite economice, istorice, geografice și morale". Carol continua, explicînd că, odată cu tradiția parlamentară, România adoptase toată moștenirea revoluției burgheze de la 1789, fără să aibă însă o burghezie. Adăuga: "Viața noastră politică trebuie să plătească pentru acest păcat originar al minciunilor, iar acest păcat originar înglobează toate sferele vieții (noastre) publice, cultura, civilizația, economia națională, totul semănînd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esențialului, conținutului adevărurilor ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drept o piedică în calea spre lumea visată de ei. Evreii erau priviți și ca reprezentanți ai unei detestate "lumi burgheze" și ai secolului al XX-lea. Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare: individualismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ei. Evreii erau priviți și ca reprezentanți ai unei detestate "lumi burgheze" și ai secolului al XX-lea. Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare: individualismul. Legiunea va rezolva radical problema burgheziei. Prin însuși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare: individualismul. Legiunea va rezolva radical problema burgheziei. Prin însuși numele de Legiune a Arhanghelului Mihail, ea se află în conflict flagrant cu individualismul burghez"95. Legiunea respingea categoric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare: individualismul. Legiunea va rezolva radical problema burgheziei. Prin însuși numele de Legiune a Arhanghelului Mihail, ea se află în conflict flagrant cu individualismul burghez"95. Legiunea respingea categoric secolul al XX-lea în numele lui Dumnezeu, al lui Hristos și al Ortodoxiei, ducînd o luptă neobosită împotriva a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
minorităților, în special a ungurilor, fiind totodată extrem de antisemit. Noul Partid Național Creștin reflecta creștinismul lui Cuza. Pentru acest fost ateu, creștinismul însemna antisemitism. Zvastica, emblema partidului, era un vechi simbol al antisemitismului internațional. Membrii partidului erau recrutați din rîndul burgheziei favorabile regimului și interesate de proprietățile evreilor. Goga și Cuza au adaptat deci metodele de constrîngere fasciste, modernizînd astfel regimul. Cel mai apropiat ziar de linia partidului era "Porunca vremii". Cel mai important ziarist cuzist, Ilie Rădulescu, era unul dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Carpați evocînd ținutul Ardealului cu frumusețea lui obsedantă și îndemnînd la împlinirea destinului românesc 142. Politicianul Goga nu semăna totuși cu tinerii idealiști ai Legiunii. El nu era animat de nici o amăgire reformistă, de nici o chemare "arhangelică" de dreptate socială. Burghezia și mica burghezie română care au adoptat linia Goga-Cuza își concentrau atenția asupra unui singur lucru: proprietățile, comerțul și funcțiile deținute de evrei. Numai că voiau toate acestea în cadrul unui regim român modern. Aceasta era "Porunca vremii" pentru ele. Era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ardealului cu frumusețea lui obsedantă și îndemnînd la împlinirea destinului românesc 142. Politicianul Goga nu semăna totuși cu tinerii idealiști ai Legiunii. El nu era animat de nici o amăgire reformistă, de nici o chemare "arhangelică" de dreptate socială. Burghezia și mica burghezie română care au adoptat linia Goga-Cuza își concentrau atenția asupra unui singur lucru: proprietățile, comerțul și funcțiile deținute de evrei. Numai că voiau toate acestea în cadrul unui regim român modern. Aceasta era "Porunca vremii" pentru ele. Era de prevăzut ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de evrei intrați ilegal în România după Primul Război Mondial 49. Cîteva zile mai tîrziu, guvernul anunța că va reexamina validitatea tuturor cetățeniilor evreilor și problema drepturilor civile ale acestora. Guvernul primea cea mai mare parte a sprijinului din rîndul burgheziei antisemite care se simțea amenințată de concurența evreilor. Goga-cuziștii nu aveau nici urmă de program social sau plan de reforme, ci doar dorința, o dorință care atingea proporțiile unui fel de lepră, de a pune mîna pe averile evreilor. Mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mirare că "gloatele vulgare" îl prețuiau pe Hitler! El era opera lor, nu a Vienei cosmopolite, ci a celeilalte, a dormitorului din Meldeman Strasse. Furnicarul anonim al unui mare oraș al secolului al XX-lea, dominat de frustrările micii burghezii. Frustrările sterile ale lui Karl Leuger și ale lui Georg V. Schoenerer (ale căror producții tînărul Hitler le făcuse reclamă pe străzile Vienei) ajunseseră acum în prim-plan. Viena aceasta respingea fără ezitare umanismul și universalismul celeilalte Viene. Acum, cu ajutorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rezultatul a fost că Iorga era practic condamnat. Au fost imediat declanșate atacuri violente în presă împotriva lui Iorga, redactate la nivelul moral și intelectual al ziarelor din Strada Sărindari. Este interesant faptul că nu presa legionară, ci aceea a burgheziei cuziste se afla în primele rînduri. Atacurile din presă aveau drept vîrf de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi numeau cu dispreț pe aceștia "Septembriști". Legiunea aceasta diluată era, mai presus de orice, interesată de putere, răzbunare și îmbogățire. Cîțiva dintre legionarii veterani au inițiat proiecte politice revoluționare și reformatoare în domeniul social, înspăimîntînd și mai mult regimul. Burghezia înfricoșată a trecut în opoziție, capitalul evreiesc a dispărut peste graniță, iar prețurile produselor de bază au urcat pînă la cer. Legiunea a organizat propria ei "Poliție legionară", care va fi în fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuvînt în presă despre asasinarea lui Iorga ca să nu mai vorbim de asasinarea celorlalți dar, la urma urmei, în România nu există nici un fel de "mistere", chiar dacă (uneori) totul este secret. După aceste evenimente, teroarea a năpădit inimile oamenilor (ale burgheziei). În ciuda suprimării transmiterii știrilor, tineri agitatori legionari (băieți și fete) în cămăși verzi s-au adunat într-un cortegiu zgomotos în centrul Bucureștiului și, cu inepuizabilul lor talent de a se comporta josnic, au sărbătorit asasinarea Profesorului Iorga și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]