5,189 matches
-
ai să devii foiletonistul vre - unui ziari... După ce voi muri îți voi testa într-o broșurică romanul vieței mele și vei face din lungii, din obosiții mei ani, triști, monotoni și plânși, o ora, de lectură pentru vrun cutreierător de cafenele, pentru vrun tînîr romanțios sau pentru vro fată afectată, care nu mai are ce pierde, care nu mai poate iubi și care învață din romane cum să-și facă epistolele de amor. - O!... voi cari pozați ca eroii leșinînzi a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și simplu a vederii să treacă drept spirit de observație... dar nu e vorba de asta. Vorba e d[e] Ioan al nostru, care-n toate zilele își urma regulat drumul de la căsuța lui la cancelarie, de la cancelarie la o cafenea din colț, unde citea jurnale ilustrate, de-acolo la birt, de la birt acasă, fără ca în această circulațiune a mersului său să se-ntîmple vro întrerupere sau iregularitate, pe când, din contra, în pulsațiunea și în bătăile inimei sale se-ntîmplau foarte des iregularități
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din patul lui precum nu se simțise nicicând; inima lui îi bătea cu vioiciune și căldură, pasul era ușor ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se-mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și-ncepu să răsfoiască jurnalele. Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din mână fără ca să-l mai întrebe, mulți din ei nici păreau a-l vedea, numai unii, și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se-mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și-ncepu să răsfoiască jurnalele. Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din mână fără ca să-l mai întrebe, mulți din ei nici păreau a-l vedea, numai unii, și anume aceia cari se deosebeau prin fineța palorii lor sau prin ochii prea adânciți în cap, se uitau la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
palorii lor sau prin ochii prea adânciți în cap, se uitau la dânsul și suspinau. De ce acești oameni îi erau cu deosebire simpatici nu știa nici el. {EminescuOpVII 289} La apropierea miezului nopții el simți o ușoară neliniște. Plecând din cafenea, unde prin excepție nu avuse nici cafeaua lui neagră, el își aruncă privirea pe unul din jurnalele de seară și văzu cu mirare următorul lucru: Aflăm ca astăzi, la 7 ore de seară, d. Ioan Vestimie a încetat din viață
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Erau veseli și râdeau copiii. - Măi băiete, cum te cheamă? îl întrebă el pe unul. - N-am nume, n-am fost botezat, zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă - seară el nu mai merse la cafenea, dar s-așeză în portalul teatrului, ca să admire femeile cele frumoase cari ieșeau după spectacol. În curând văzu ieșind, roșie ca o roză și blondă ca un caier, cu un capușon alb - vânăt în cap, princesa B., una din frumusețile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani poate-n locul unde a stat odată această cafenea... va fi un lac aici și noi vom [fi] stalactiți... O lacrimă! ce cristal grațios! Să storci pământul - ah, ce! - să storci tot sistemul solar, nu capeți o lacrimă... trebuie să treacă asemene * prin mii de faze elementele din cari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de problemele ce frământau populația evreiască. Principala preocupare este emigrarea și majoritatea discuțiilor se Învârtesc În jurul acestui subiect. Un fapt interesant este neîncrederea clară a populației evreiești, a omului simplu, În propaganda zgomotoasă a puterii. Diverși anonimi, În tren sau cafenea, comentează cu neîncredere, În 1952, știrile oficiale legate de procesul Slansky. Cuvântul „Înscenare” se repetă foarte des. Am avut posibilitatea să văd materiale din 1946-1948 ale fostei Siguranțe Generale și apoi din 1948 ale Securității. Am primit materiale până la nivelul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
spațiu în care au loc de obicei petrecerile, ar marca în mod evident declinul conversației în societatea actuală.). La nivelul claselor populare nu aflăm decît schițe de saloane ori de cercuri, locurile predilecte ale conversației fiind în exteriorul casei, în cafenele sau bistrouri. Nimic nu este uitat, nimic nu e neglijat în acest inventar: nici problema timpului afectat conversației, nici diferențele de la o clasă la alta, nici sporovăiala femeilor și așa mai departe. Toate explicațiile sînt susținute în profunzime de două
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
291. Încă de la apariție, presa iar astăzi îi putem adăuga radioul și mai ales televiziunea a diminuat în permanență ocaziile de întîlnire și dezbatere. Ea îi întoarce pe oameni dinspre viața publică, înspre cea privată. Îi alungă din spațiile deschise cafenele, teatre etc în enclavele locuințelor. Dizolvă asociațiile cu caracter privat, cum ar fi cluburile, cercurile, saloanele, și permite doar subzistența indivizilor izolați, gata oricînd să se lase absorbiți de masa care îi modelează după bunul ei plac. Doar după aceea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o dată cu ele, și publicul lor. Oare populația nu ar manifesta o tendință mult mai puternică decît în prezent de a se transforma într-un auditoriu mult mai dens și mai numeros în jurul catedrelor profesorilor, al amvoanelor predicatorilor, umplînd locurile publice, cafenelele, saloanele, cluburile, sălile de lectură, fără a mai pune la socoteală teatrele, și comportîndu-se peste tot mult mai zgomotos?"292 În ceea ce ne privește, cunoaștem foarte bine lipsa de atracție a omului modern pentru locurile publice. Oricine străbate astăzi satele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
socoteală teatrele, și comportîndu-se peste tot mult mai zgomotos?"292 În ceea ce ne privește, cunoaștem foarte bine lipsa de atracție a omului modern pentru locurile publice. Oricine străbate astăzi satele și orașele poate constata că băncile din fața caselor sînt goale, cafenelele pustii, piețele depopulate, toți locuitorii fiind reținuți acasă, la oră fixă, de către televiziune. Mulțimea de antene care a răsărit pe acoperișurile tuturor caselor este cel mai grăitor semn al acestei schimbări. Toți știu ce dificil poate fi astăzi să îi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
colocvii personale. Pe scurt, o campanie de presă, de radio sau de televiziune care nu e îndeaproape urmată de o acțiune directă, din ușă-n ușă, din gură-n gură, are prea puține șanse de a avea un impact real: "Cafenelele, cluburile, saloanele, orice loc în care oamenii stau la taclale sînt adevăratele probleme ale puterii ", scrie Tarde 296. Nu e nevoie să împărtășești nețărmurita lui încredere în puterea conversației sau să fii de acord cu analizele sale asupra societății pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-l întîlnească singur, în casa lui, la muncă, pe stradă. Mai apoi radioul și televiziunea au mers și mai departe. I-au adus omului între cei patru pereți ai lui lucruri pe care odinioară trebuia să le caute la cafenea, la club ori în agora. Ele practică un soi de hipnoză la scară mare. În consecință, fiecare dintre noi face parte dintr-o masă mai mult sau mai puțin vizibilă, dar omniprezentă. În definitiv, individul este un reziduu. El aparține
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
greșise compania. Pentru mulți dintre acești manageri, a fost nu numai o experiență care le-a deschis ochii, ci și un șoc cultural. (Doar știți și dumneavoastră că mulți motocicliști nu se adună În restaurante de patru stele sau În cafenele.) După ce și-au convins clienții de sinceritatea lor (nu uitați, Îi ignoraseră mult timp pe acești oameni), cei de la Harley au reușit să strângă suficiente sfaturi pentru a face schimbările care au propulsat compania În anii’90. Satisfacerea nevoilor pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
construită pentru a răspunde nedumeririlor pe care ni le trezește viața de fiecare zi, cu dezamăgirile și sfidările ei.” Vlad Alexandrescu, Observator cultural * „Expresionismul studiat al scriiturii lui M. Neamțu nu se nutrește din ambițiile vane ale unui elitism de cafenea. Ceea ce stă în spatele mărturisirilor sale este dialogul febril și studențesc cu nu puțini colegi de generație.” Claudiu Biliuță, Adevărul literar și artistic * „O încântare.” Tudorel Urian, România literară * „Mihail Neamțu trăiește în orizontul acestei răspunderi mistuitoare: cunoașterea și meditarea neîncetată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
avansat la muncă. De la simplu funcționar am ajuns director adjunct al departamentului și mi s-a dat în grijă tot ce ținea de plângerile turiștilor. N-am fost niciodată implicat în viața socială studențească, nu aveam timp de pierdut în cafenele. Mi-am cumpărat o mașină și alergam dintr-un loc într-altul. La muncă, așa cum am zis, am fost și avansat, și... eram foarte apreciat, cred că meritam. Fără îndoială. Nu mi-a trebuit mult ca să-mi dau seama că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nici măcar nu știam încotro merg ? Am găsit poarta întredeschisă, am împins-o puțin, dar nu s-a clintit. Așadar, trebuia să mă strecor, în lumea aceea nu puteai intra pur și simplu, cum intri într-un magazin ori într-o cafenea. La fel și ușa de la capătul celor șapte trepte care duceau într-un fel de demisol. Încăperea era întunecoasă, aș zice mult mai întunecoasă decât noaptea de-afară, căci în odaia subpământeană, cu pereții coșcoviți, ca un cavou părăsit, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care i-l cumpărase fetele sale și se întreținea cu o pensie viajeră modestă, servită de acestea, în virtutea căreia, abonat la o pensiune, primea prânzul în sufertaș, acasă. Seara nu mânca, mulțumindu-se cu o cafea acasă sau la cafenea. Din nenorocire, mergând târșea picioarele. Modicitatea veniturilor îl silise să vândă monedele de aur, de fapt nu cele mai prețioase din punct de vedere strict numismatic, la care se adăugase și medalia samiotă, dată de Ioanide lui Tudorel, de Tudorel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiind acceptat cu plăcere prin lipsa lui de mofturi și prin prestigiul numelui. Intra pe la recepții, unde devasta pur și simplu bufetul, fiind mereu cu gura plină și cu buzunarele umflate de alimente luate pentru acasă. Pândea pe amici prin cafenele când mergeau la mese comune și se însoțea cu ei, iar la plată se scuza, mărturisind candid că n-are decât un leu. De altfel, nimeni n-a pretins vreodată ca Hangerliu să plătească, iar ideea de a hrăni un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Oricât era de mizantrop, ex-ministrul nu se putea dispensa de oameni și era intrigat chiar când numai media vizitatorilor scădea. De la obișnuiții casei afla ce se petrece în lume, se G. Călinescu documenta fără a fi nevoit să intre în cafenele. Căci Pomponescu mergea la restaurante, la anume reuniuni, ca acelea ale lui Saferian, niciodată la cafenea. Nu-i plăcea să fie un factor neglijabil, tratat familiar de oricine. La Saferian avea un loc de onoare, intrarea sa producea emoție, la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai media vizitatorilor scădea. De la obișnuiții casei afla ce se petrece în lume, se G. Călinescu documenta fără a fi nevoit să intre în cafenele. Căci Pomponescu mergea la restaurante, la anume reuniuni, ca acelea ale lui Saferian, niciodată la cafenea. Nu-i plăcea să fie un factor neglijabil, tratat familiar de oricine. La Saferian avea un loc de onoare, intrarea sa producea emoție, la restaurant ținea capul mesei. Anticamera lui era un soi de cafenea în care Pomponescu făcea apariții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ale lui Saferian, niciodată la cafenea. Nu-i plăcea să fie un factor neglijabil, tratat familiar de oricine. La Saferian avea un loc de onoare, intrarea sa producea emoție, la restaurant ținea capul mesei. Anticamera lui era un soi de cafenea în care Pomponescu făcea apariții austere. Prin cercul său, prin acela al soției sale, avea, în cuprinsul casei, o redacție zilnică de știri. Gaittany, Hagienuș, Gulimănescu, Suflețel, Smărăndache și alții, îndată ce puneau mâna pe un zvon, alergau drept la Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1 23,6 23 24,2 Sănătate 5,6 8 9,7 11,7 12,6 Transport + comunicații 9,8 11 13,4 14,1 13,9 Loisir și cultură 6,2 6,8 7,1 7 7,1 Hoteluri, cafenele, restaurante 6,5 5,4 5,5 6 6 Educație 5,8 6,4 6,6 6,3 6,9 Altele 5,7 6 6,1 6,1 6 Sursa: INSEE. Rezultatele depind, evident, de conținutul rubricilor: trebuie inclusă educația
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
société, PUF, Paris, 1994). Consumul muncitorilor exprimă în același timp controlul materiei asupra existenței lor și nevoia lor de a compensa îndepărtarea de focar. Ei privilegiază un consum care va susține o sociabilitate puternică: printr-o "cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]