222,545 matches
-
prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lui Dumnezeu i-a hărăzit lui Adam moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se în el simțurile înțelegătoare și nemuritoare ale sufletului, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 142, în Filocalia..., vol. V, p. 351. footnote>. Omul a căzut de la viețuirea duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin raza frumuseții dumnezeiești<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu i-a hărăzit lui Adam moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se în el simțurile înțelegătoare și nemuritoare ale sufletului, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 142, în Filocalia..., vol. V, p. 351. footnote>. Omul a căzut de la viețuirea duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin raza frumuseții dumnezeiești<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de capete, cap. 142, în Filocalia..., vol. V, p. 351. footnote>. Omul a căzut de la viețuirea duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin raza frumuseții dumnezeiești<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455, 456. footnote>. Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens, Teodor al Edessei precizează: De aceea dreptul Judecător, judecându-l (pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia..., vol. I, p. 304. footnote>. Moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort al Satanei<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 46, pp. 450-451. footnote>. Părinții filocalici identifică firea umană
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort al Satanei<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 46, pp. 450-451. footnote>. Părinții filocalici identifică firea umană a lui Adam cu firea noastră omenească, încât ei vorbesc despre darurile lui Adam ca ale noastre și alungarea sa din Rai ca alungarea noastră. Din cauza păcatului omului, întreaga fire a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării, cum zice prin proorocul: << Te va învăța pe tine, neascultarea Ta>> (Ieremia 2, 19)<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. VI. Vindecarea naturii umane prin Întruparea, Jertfa și Învierea lui Hristos și însușirea de către noi a roadelor acestora Dumnezeu, Care l-a creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste, să ne întoarcem și să căutăm în sus și să vedem fața atotînchinată a lui Dumnezeu<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos, din iubire de oameni, pentru omul cel căzut în neascultare, Și-a însușit de bunăvoie prin moarte osânda omului, ca să-l mântuiască, hărăzindu-i prin aceasta, înnoirea spre nemurire<footnote Sf.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos, ni S-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu<footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37. footnote> și El făcându-Se trup, nici ceea ce era n-a prefăcut, nici ceea ce a devenit n-a preschimbat<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 94, p. 26. footnote>, având toate câte le
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37. footnote> și El făcându-Se trup, nici ceea ce era n-a prefăcut, nici ceea ce a devenit n-a preschimbat<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 94, p. 26. footnote>, având toate câte le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel dintâi, afară de păcat. Această Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă și nouă, dar poate fi descifrată fragmentar și temporar, de cei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
introducându-ne în împărăția cerurilor, mai bine zis, dăruindu-Se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru, ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84. footnote>, Domnul Hristos făcându-Se pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cerurilor, mai bine zis, dăruindu-Se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru, ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84. footnote>, Domnul Hristos făcându-Se pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată comunicându-ne puterea dumnezeirii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai’nainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete gnostice, suta întâi, cap. 66, în Filocalia..., vol. II, p. 150. footnote>. Prin firea umană animată, Hristos recapitulează în Sine pe toți, pentru ca pe toți oamenii să-i elibereze din robia păcatului și a morții împăcându-i cu Dumnezeu și înnoindu-i. Dar nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
împărtășindu-se de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 46, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie primită
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 46, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie primită cu bucurie și recunoștință; ea trebuie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fără de sfârșit; și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni și înțelepți sunt după asemănarea Lui.<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a III-a, cap. 25, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 91. footnote> La rândul său, scriitorul filocalic Diadoh al Foticeii adaugă: Toți oamenii sunt făcuți
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni și înțelepți sunt după asemănarea Lui.<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a III-a, cap. 25, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 91. footnote> La rândul său, scriitorul filocalic Diadoh al Foticeii adaugă: Toți oamenii sunt făcuți după chipul lui Dumnezeu, iar asemănarea Sa
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
50 de zile) se fac simțite undele encefalice; la 10 săptămâni (70 de zile) fătul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil după nașterea sa normală; la trei luni are atâta viață încât poate să-și miște capul, să-și schimbe expresia feței, să strângă pumnul, să-și găsească gura și să-și sugă degetul.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, Ocrotirea copiilor nenăscuți, Sibiu, 1997, p. 15. footnote> Teologia Morală Ortodoxă consideră avortul ca fiind omucidere și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Pentru o tratare mai amplă a hotărârilor canonice privind avortul și condamnarea lui vezi Preot Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 194, Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 113-118 și volumul Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortați, cap. Canoane, Edit. Bizantină, pp. 78-82. footnote> Potrivit mențiunilor canonice ale Sinodului din Ancira (can. 21), femeia vinovată de săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan, 21 Ancira (inclusiv), 2 și 8 ale Sfântului Vasile cel Mare
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? (cap. 6,26). Se observă că Mântuitorul nu a dat ca pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza și ar putea argumenta că ei au fost drepți și de aceea i-a ascultat Dumnezeu. A dat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care este înfățișată curățirea profetului Isaia (Is. 6, 1-7), la sfârșit, Sfântul Grigorie de Nyssa conchide: „După cum mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este oarecum legată, aici, de comentariul său la cartea din Biblie, Cântarea Cântărilor 5, 2: „Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbița mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă și părul ud de vlaga nopții”. Iată cum comentează Sfântul Grigorie (7)<footnote Or., 11 (422.4. sq.); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 170. footnote>: „Interpretarea noastră te va ajuta să sesizezi înțelesul acestui text
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
iar toată familia regală plecată. Unde? Nu se știa. Acum îmi aduc aminte de cuvintele spuse în ajun de bătrâna Miss Milne: „La reine ne peut pas se laisser faire prisonière, ma chère!” Capitala începe să fugă. Lumea pleacă pe capete. Germanii au trecut Dunărea și se apropie vertiginos. Într-o bună zi ne-am trezit cu inamici în oraș. S-au instalat în mod foarte ordonat pe unde au putut. Natural că la auzul trupelor dușmane, gata de a intra
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]