4,924 matches
-
din tratatele de pictură ale Renașterii care au perpetuat-o. Exemplul Elenei pictată de Zeuxis 42, de nenumărate ori reluat, este una din celebrele ilustrări. Pentru a o picta pe Elena din Troia, Frumusețea ideală, Zeuxis și-ar fi creat capodopera inspirându-se după cinci modele reale, cele cinci cele mai frumoase fete din Crotona. Conform anecdotei, pictura tinde să devină apoi însuși modelul. Dar atunci, "unde este adevăratul model, dacă nu există nici întreg nici parțial în natură?", întreabă Grimm
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scriitorului. "Acțiunea lor, scrie el cu privire la autorii dramatici, redusă la pantomimă, îi scutește de grija de a scrie și de osteneala de a gândi." În ciuda criticilor lui Marmontel, alături de care trebuie să recunoaștem că drama burgheză nu a produs nicio capodoperă, trebuie subliniată modernitatea teoriilor care o susțin. În totală ruptură cu Antichitatea și Clasicismul, ele consacră o concepție nouă a scenei, a cărei influență imediată se va vedea asupra Germaniei care, cu Lessing, imită modelul francez, asupra Italiei care se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care, și unul și cealaltă, generează emoția. Lessing reproșează Teatrului clasic francez că a suprimat elementele de spectacol capabile să-l impresioneze pe spectator. După exemplul lui Diderot în Convorbiri despre Fiul nelegitim, el citează Filoctet ca pe una din capodoperele teatrului grec. Suferința fizică a eroului, rănit la picior, îi conferă piesei o intensitate de emoție rar egalată. El însuși pune în scenă în Minna un erou a cărui infirmitate corporală emoționează, chiar de la început, spectatorul. La reprezentație, mutilarea lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fie văzute pe scenă. Ceva din Hamlet a murit pentru noi în ziua în care l-am văzut murind pe scenă. Spectrul unui actor l-a deteriorat și nu-l mai putem da deoparte pe uzurpatorul visurilor noastre. (....) Reprezentația unei capodopere cu ajutorul unor elemente accidentale și umane este antinomică. Orice capodoperă este un simbol, iar simbolul nu suportă niciodată prezența omului (...). Absența omului mi se pare indispensabilă."13 Teatrul, după spusele lui Mallarmé în Creionat la teatru (Crayonné au théâtre 1897
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noi în ziua în care l-am văzut murind pe scenă. Spectrul unui actor l-a deteriorat și nu-l mai putem da deoparte pe uzurpatorul visurilor noastre. (....) Reprezentația unei capodopere cu ajutorul unor elemente accidentale și umane este antinomică. Orice capodoperă este un simbol, iar simbolul nu suportă niciodată prezența omului (...). Absența omului mi se pare indispensabilă."13 Teatrul, după spusele lui Mallarmé în Creionat la teatru (Crayonné au théâtre 1897), este "de esență superioară". Smulgându-ne timpului, ne introduce într-
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vrut să dea un sens vulgar, grand-guignolesque, cruzimii. Însă el rămâne fascinat de temele tragediei cu sânge și vede în reprezentarea exceselor sale un mijloc de a atinge intensitatea de exprimare căutată. "De aceea, spune el în "Să terminăm odată cu Capodoperele" ("En finir avec les Chefs-d'oeuvre"), propun un teatru al cruzimii. Cu mania aceasta ce ne caracterizează astăzi de a diminua valoarea a toate, "cruzime", când am pronunțat acest cuvânt, a vrut imediat să însemne pentru toată lumea "sânge". Însă "teatru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Șerban Cioculescu. Lansând ideea unui univers de modele reale pentru personajele din O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută și prelucrând rezultatele investigațiilor de "autentic detectiv"12 ale lui G. Panu, criticul concluziona generalizând însă astfel: "adevăratul model al capodoperei caragialiene este vechiul politicianism liberal"13. Desăvârșit cunoscător al operei și al omului Caragiale, al preferințelor sale artistice explicabile și prin descendența dintr-o "dinastie de oameni cu geniul râsului"14 și prin excepționalul său "simț al comicului ca instinct
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
furtunoasele gelozii manifestate isteric în Five o'clock. Elvira Vasiliu, autoare a unor romane precum Dezrobită, Sub jugul lor, Lacrimi otrăvite etc. se crede îndreptățită să acuze misoginismul și obtuzitatea semenilor pentru obscuritatea în care îi este hărăzit să creeze capodopere pentru care Zița cu siguranță "s-ar fi înnebunit". Galeria de scriitoare în care se crede încadrabilă nu lasă nici un dubiu legat de infatuarea și gusturile literare ale personajului: "să fiu în Franța, de mult aș fi cunoscută... Dacă ar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care vizează însăși existența culturii de masă (sau de consum, într-o expresie depreciativă) sunt alinturi nerealiste, care se mulțumesc cu o logică precipitată și care aduc întotdeauna ca argument creațiile de vârf din diverse arii și segmente culturale. Însă capodoperele sunt posibile tocmai datorită acumulării masive în domeniile respective, datorită marii cantități de produse medii și chiar eșuate, care însă contribuie la conturarea domeniului și la stabilitatea acestuia. Criticul cultural Robert Warshow afirma că "Superman și Cei Trei Mușchetari pot
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un vulcan, aflat la peste o sută de kilometri. Cum au fost transportate, însă, în junglă de o populație care nu cunoștea roata și carul? Și de ce tocmai din materia care le lipsea cel mai mult și-au realizat olmecii capodoperele? Piatra era în mlaștinile din La Venta un lux și cu atât mai mult stupefiază proporțiile acestor sculpturi. De fapt, întreaga problemă olmecă e o taină. A spune azi despre un obiect că e de proveniență olmecă înseamnă a spune
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Într-un fel, noi am avut parte în Mexic de un timp măsurat cu metronomul. De un "tempo naturale", nu ne-am prea bucurat. Noroc că ploile, lumina, cerul și pietrele din Mexic au, compensat, prin emoție, exactitatea. În genere, capodoperele arhitecturii maya nu ne oferă pereți încărcați și permit astfel privirii să se odihnească. Uneori însă (am observat asta și la Uxmal), pasiunea ornamentării ajunge la manie și nu lasă nici un centimetru gol. Încerc să nu mă las descurajat de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Ea tocmai îndesa ultima pereche de chiloți într-o pungă, când s-a auzit soneria. A mărșăluit la ușă, a deschis și i-a trântit coșul de gunoi în brațe. — Poftim. —E și romanul meu acolo? —O, da, Câinele Negru. Capodopera, acolo este. Coșul de gunoi e cel mai bun loc pentru el, spuse ea răspicat. Figura lui furioasă exprima faptul că înțelesese mesajul și că se pregătea să-și ia revanșa. — A, apropo, spuse el peste umăr, după ce se întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
părticele ale puterii divine. Fiindcă divinitatea se dezvăluie în părticele. Și-a răspândit dragostea pretutindeni, de la vulturul care curăță leșurile până la privighetoarea care cântă în noapte. Dacă tu contempli un animal, venerezi mintea divină ce stă în spatele formei lui. Venerezi capodopera zeului. Iar noi le reproducem ca să oferim minților noastre slabe ideea infinitului. Atât pentru noi, cei care trăim aici, cât și pentru cei care au trecut pe malul celălalt. Pentru că divinitatea este aici și acolo, veșnic. Și puterea ei ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
papa cu numărul 222 - cel care l-a excomunicat pe Henric al VIII-lea al Angliei, a aprobat Compania lui Isus și a structurat Inchiziția, mort în 1544 -, au adunat, la Roma și în numeroasele lor vile, cele mai strălucitoare capodopere ale artei greco-romane dezgropate sau descoperite printre ruinele din epoca imperială. Ultima reprezentantă a familiei Farnese, Elisabetta, odată cu care s-a stins dinastia, s-a căsătorit cu un Bourbon de la Napoli. Astfel, în 1787, în ajunul Revoluției franceze, splendida colecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ale cultului isiac. Noi îl privim fără să știm cine este. Corpul e intact; chipul a fost însă complet distrus, cu lovituri de daltă, iar numele a fost șters. Abia în zilele noastre a fost descoperită superba sală isiacă, misterioasa capodoperă a împăratului supranumit Caligula; cercetătorii au constatat scandalizați că, deși erau nouă, a fost folosită ca fundație pentru alte edificii. În semn de dispreț față de rafinatele ei decorațiuni, a fost transformată în încăpere pentru păstrarea apei. Astfel am redescoperit dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mod ciudat, la orice concert, am ajuns să gust muzica la modul „epidermic“; dacă mă scutură un fior neașteptat prin tot corpul la acordurile cele mai grave, Înseamnă că mă aflu În fața unei interpretări de excepție (bineînțeles, mă refer la capodoperele muzicii). (joi) Sunt de un egoism feroce; am dorit cu putere ca A. să mă Înșele, ca să am pentru ce s-o sancționez; Îmi dau seama că am suspectat-o clipă de clipă, m-am cuirasat În ideea meschină că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în șoseta făcută ghem pentru a-și proteja astfel palma. Vârful ascuțit va fi ideal pentru înjunghiere. Se așeză apoi în fața lui Roth așteptând, cu gândul la planul elaborat de Weir, sau Omul Magic, cum îl numea Barnes. Era o capodoperă și implica folosirea a numeroase trucuri din repertoriul unui iluzionist. Tertipuri și duble tertipuri, cronometrare atentă, diversiuni iscusite. Totul pornea de la ideea sugerată de Weir poliției, cum că exista o conspirație ce avea ca unic scop asasinarea lui Grady. Preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fel ca ea. De ce să aibă? Nimic nu semnala că avea să fie începutul sfârșitului. De fapt, ce mă frapează acum referitor la seara aceea este cât de extraordinar de obișnuită era: așa cum mi-o amintesc eu, a fost o capodoperă a domesticului lipsit de evenimente, ascunzând oroarea ce avea să urmeze. Citea ziarul în salon. Și nu - nu-mi imaginez eu: văd clar. Stătea în fotoliul mare, verde, cel mai departe de foc, și îi vedeam profilul schițat pe tapetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
o pasăre, care-i configurează în parte destinul lui Augusto: canarul căzut în stradă, cu colivie cu tot, de la fereastra locuinței rudelor viitoarei logodnice trădătoare; cu această pasăre, Unamuno ne trimite analogic și mai departe în trecutul literaturii spaniole, la capodopera lui Fernando de Rojas, Tragicomedia de Calixto y Melibea sau La Celestina (1499, 1502), compoziție dramatică ce a cunoscut un succes universal, mai ales datorită figurii Celestinei, codoașa vulgară și diabolică. Or, Calisto, tânărul care va pica în ghearele mijlocitoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sunt pătrunse de credința în necesitatea credinței, de căutarea disperată a credinței, de nostalgia ținuturilor natale și de aspirația spre visul mântuitor, toate acestea cioburi ale unei vestiri kenotice fără sfârșit, ajungând, ca într-un Nou Testament semiprofan, la acea capodoperă de concizie și luminozitate iubitoare, San Manuel Bueno, mártir (1931), nuvelă lungă sau roman scurt de factură, cum s-a mai spus, cvasi evanghelică despre viața unui preot sfâșiat în adâncul conștiinței sale de tragedia necredinței, dar perceput ca sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
colective, mult mai colective decât se crede. Divina Comedie, de pildă, a fost pregătită de o întreagă serie de... — Da, știu asta. — Cât despre Velázquez..., apropo, cunoașteți cartea lui Justi despre el? Pentru Antolín, principala, aproape unica valoare a marilor capodopere ale ingeniozității omenești constă în faptul de a fi provocat o carte de critică sau de comentarii; marii artiști, poeți, pictori, muzicieni, istorici, filozofi s-au născut pentru ca un erudit să le facă biografia și un critic să le comenteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
figuri ale modernismului spaniol. Eduardo Benot (1822-1907), om politic și filolog spaniol, autor de drame, comedii, poezii, articole jurnalistice și studii de fizică și matematică. A coordonat elaborarea unui Diccionario de ideas afines (1898-1899). Celebrul personaj, proxeneta prin excelență, al capodoperei La Celestina o tragicomedia de Calisto y Melibea (1499, 1501), de Fernando de Rojas (1465?-1541). El Gran Galeoto: dramă în trei acte, în versuri, de José Echegaray (1832-1916), sugerată de episodul Francesca da Rimini din Infernul (V, 70-142) lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
la un ospăț dat zeilor. Pindar (c 522/518-c. 442 î. Hr.) se referă la el în Olimpice, I, 87 și urm. Oare marele poet mexican José Gorostiza (1901-1973) a avut în minte și acest text unamunian când și-a intitulat capodopera poetică Muerte sin fin (1939)? În text: jamón en dulce „șuncă fiartă în vin alb“ sau „șuncă de Paris“. Ernest Renan (1823-1892), istoric și critic francez, promotor al unei abordări pozitive a istoriei, religiei și literaturii. L’Abesse de Jouarre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
filozof, om politic italian, figură centrală a Risorgimento-ului (mișcarea de eliberare a poporului italian), carbonar. După înfrângerea revoluției (1849) a emigrat, ajungând în cele din urmă în Anglia. Domingo Faustino Sarmiento (1811-1888), scriitor și om politic argentinian, cunoscut prin capodopera sa, romanul istoric Facundo o Civilización y Barbarie, 1845 (trad. rom. de Paul Teodorescu, ELU, București, 1967). Alfondo al XIII-lea, rege al Spaniei (1886-1931, până în 1902 sub regența mamei sale María Cristina), a încurajat instaurarea dictaturii lui Primo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de vreo șaptesprezece ani, cu ochii cafenii ca migdala. Căpșorul cu fața mică măslinie, cu nările arcuite în aripile nasului ușor coroiat, cu gurița adusă la colțuri, cu buza de sus ușor înălțată și crestată parcă de cuțit, părea uluitoarea capodoperă a unui descreierat genial. Zâmbetul meu cel mai blând și cel mai plin de bunătate dăruit atunci, o făcu să-mi înțeleagă admirația. Ca să mă uimească și mai mult începu să-mi vorbească. - Mă cheamă Amidé, spuse dânsa fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]