3,288 matches
-
ca Partidul Popular Italian (PPI) să facă front comun cu partidele de dreapta (inclusiv cu fasciștii), pentru a opri avântul forțelor de stânga. Majoritatea ziarelor catolice au sprijinit candidaturile unice pentru PPI, cu excepția cotidianului L'Italia (Milano), prin intermediul căruia însuși cardinalul Ferrari sugerase coaliția. In ciuda acestui fapt, partidele de stânga au câștigat în acea zonă, deși la mică diferență, iar PPI a fost chiar atacat de presa catolică (Corriere d'Italia) în 1923, deoarece dăduse afară din partid opt candidați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trei sedii episcopale sufragane (Oradea, Gherla și Lugoj) corespunzătoare geografiei politice a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Un element de noutate a fost acela de schimbare a jurisdicției noii forme de administrație teritorială ecleziastică ce până în acel moment ținea de cardinalul Primat al Ungariei, cu sediul la Esztergom și trecerea sub jurisdicția directă a Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide)257. Vaticanul a adoptat și promovat principiul canonic de susținere a ierarhiei autohtone, fapt îndeplinit prin crearea unor ranguri ecleziastice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de organizare a comunității catolice din România a fost decizia de înființare a noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată la 3 martie 1883, în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte, să se facă unele concesii statelor contractante, fără însă a "se aduce vreo atingere funcției specifice a Bisericii"282. Aceste două planuri expuneau politica concordatară a Papei Pius XI283. Un rol important în această viziune l-au jucat și cardinalii Pietro Gasparri și Eugenio Pacelli, secretarii de stat ai Vaticanului în perioada 1917-1939. Impulsurile pentru negocierea și încheierea acestor tratate nu veneau doar din partea Vaticanului, ci și în unele cazuri din partea guvernelor statelor care doreau să intre în legătură cu o mare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oricărei religii și a instituțiilor religioase 285. După numeroase negocieri pe parcursul perioadei 1920-1927 (suspendate din când în când), semnarea importantului act (Concordatul) s-a produs la 10 mai 1927 la Roma; din partea românilor a semnat Vasile Goldiș, iar din partea Vaticanului, cardinalul Pietro Gasparri. Documentul a fost ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului guvern național-țărănist condus de Iuliu Maniu. "Legea pentru ratificarea Concordatului" conținea pe lângă textul semnat la Roma și două scrisori care au putut fi socotite ca parte integrantă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika 354, Elisabeth O'Brien Christilch din Irlanda 355, prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356. Publicația s-a bucurat de recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate, lucru ce demonstrează calitatea și buna ei difuzare. După apariția primului număr în martie 1912, aflându-se la Roma, arhiepiscopul Netzhammer a fost felicitat personal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a bucurat de recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate, lucru ce demonstrează calitatea și buna ei difuzare. După apariția primului număr în martie 1912, aflându-se la Roma, arhiepiscopul Netzhammer a fost felicitat personal pentru revistă de către cardinalii: Gotti, del Vaal și Rampolla. Mai mult chiar, administratorii revistelor "La civiltà cattolica", "Bessarione", "L'echo d'Orient" și "L'Oriente" și-au manifestat dorința realizării unui schimb periodic de reviste 357. Recunoașterea calității acestei publicații a fost evidentă când
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Sion din Galați 478. Acest moment l-a marcat pe Durcovici și din această cauză a scris articolul respectiv, pentru a împărtăși cititorilor acele clipe. Evenimentul dramatic a fost descris și într-o scrisoare adresată la 29 iulie 1918 cardinalului Van Rossum, prefectul congregatiei De Propaganda Fide479. Orizontul tematic al publicației a fost unul variat, ancorat în actualitate și cu valențe educative. Aparent, nu au existat teme adresate exclusiv tinerilor catolici. Însă prin substratul avut, prin maniera de adresare, limbaj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
an au fost organizate mai multe activități ceremoniale menite să pună în exercițiu pe noul conducător al eparhiei; era de fapt un ritual, urmat în cazul numirii oricărui episcop al Bisericii Catolice: hirotonirea sa ca episcop a fost oficiată de cardinalul Gotti; a urmat apoi audiența 510 de bun rămas la Papa Pius X, care l-a numit arhiepiscop de București, întronarea la catedrala "Sf. Iosif" din București și audiența de acreditare la regele Carol I al României 511. După îndeplinirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1912). A realizat o vizită la Blaj în Transilvania, pentru a discuta și a întări colaborarea cu românii uniți. S-a implicat în chestiunea diecezei ungare Hajdudorogh, mergând în audiențe la papă la Roma (1912) și la secretarul de stat, cardinalul Merry del Val (1913). Tot în această perioadă a inaugurat apariția a două reviste catolice care s-au tipărit la București: Revista catolică (1912) și Bukarester katolisches sonntagsblatt (ultima în limbă germană). Netzhammer a fost cel care a pus bazele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu diferiți miniștri (precum Averescu, Mironescu, Take Ionescu, Ionel I.C. Brătianu), vizita la arhiepiscopul ortodox Gurie,la mitropolitul Basarabiei (Chișinău), mai multe vizite și întâlniri în străinătate, la Roma (audiența la Papa Pius XI), pelerinaj la Lourdes, întâlnire cu cardinalul Dubois la Paris, vizita la cancelarul federal dr. Seipel la Viena, cumpărarea unui teren de construcție de 3 hectare la Palazu Mare pentru ridicarea unui centru educațional 524. În 1924, Papa Pius XI a cerut retragerea din funcție a lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România, s-a retras la mănăstirea din Einsiedeln, unde a lucrat intens la redactarea memoriilor sale. A încercat să elucideze contextul în care i s-a cerut demisia, mergând în audiență la Roma și întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură și episcopi pe de altă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papei din deschiderea Expoziției mondiale a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Făgăraș / 103, 107, 162 Fălticeni / 259 Fărăoani / 178, 184, 193, 197 Fărcășeni / 191 Ferderber, Otilia / 161, 165 Ferdinand (regele României) / 110, 125, 152, 162 Ferdinand VII / 51 Ferenț, Eduard / 153 Ferenț, Iacob / 170 Ferenț, Ioan / 162-163, 191-192 Ferrandina / 89 Ferrari (cardinalul) / 75, 90, 92, 94 Fetz, Lucius / 123-125 Filiti, Ioan C. / 128, 148 Florea, Andrei / 174 Florența / 88-89, 169 Fluerasui, Nicolae / 116 Focșani / 194 Fogazzaro, 57 Francisc, Matas / 177 Franța / 18-19, 21-23, 27-28, 37, 39, 48-50, 68, 74-75, 78, 87, 94
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
155 Silași, Grigore / 114 Silezia / 157 Simpson / 49 Sinaia / 150, 166 Soler, Juan Palau / 78 Souran, Romuald / 162 Spania / 18-19, 21, 23, 27-28, 36-37, 39, 51, 68, 74-76, 78-80, 83, 85-87, 95, 97, 99, 112, 221, 248, 271, 273 Spinola (cardinalul), 79 Statul Papal, 63, 88, 107, 111, 120, 210-211, 230-231, 252, 275-276 Stănești / 191 Stoianovici / 141 Stolz, Alban / 196 Stoppani / 89 Strasbourg / 195 Sturzo, Luigi / 89, 92-93 Suciu, I. / 266 Suciu, Vasile / 154, 162 Suedia / 157 S.U.A. / 96, 169 Sykes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nl/documents/ Archbishopguide.pdf consultat la data de 12.06.2012, ora 19. 67 John Henry Newman (născut la Londra, la 21 februarie 1801 a murit la 11 august 1890, Edgbaston) este un teolog britanic convertit la catolicism, în 1845, Cardinal al Bisericii Catolice. Student la Universitatea din Oxford, el a devenit preot în Biserica Anglicană. Lucrările sale despre Sfinții Părinți îl conduc la analizarea rădăcinilor creștine ale anglicanismului. Acest studiu progresiv îl conduc la apărarea independenței anglicanismului față de statul britanic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erotic al sfeșnicelor. Erau dispuse în cerc sfeșnicele aprinse. Invitații, bărbații, amatori de senzații tari, aruncau castanele iar invitatele, prostituate, alergau, în râsetele celor din jur, să scoată castanele din preajma sfeșnicelor aprinse. Una dintre amantele stabile și de durată ale cardinalului Rodrigo, ulterior papa Alexandru al VI-lea, a fost Vanozza de Cattanei pe care a cunoscut-o când aceasta avea optsprezece ani. Prevăzător, cardinalul l-a plătit pe avocatul d'Arignano să se căsătorească cu tânăra Vanozza, căsătorie ce servea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din jur, să scoată castanele din preajma sfeșnicelor aprinse. Una dintre amantele stabile și de durată ale cardinalului Rodrigo, ulterior papa Alexandru al VI-lea, a fost Vanozza de Cattanei pe care a cunoscut-o când aceasta avea optsprezece ani. Prevăzător, cardinalul l-a plătit pe avocatul d'Arignano să se căsătorească cu tânăra Vanozza, căsătorie ce servea drept paravan pentru relațiile lor. Cu Vanozza cardinalul Rodrigo a avut patru copii, doi dintre ei au intrat în istorie prin viața lor complicată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost Vanozza de Cattanei pe care a cunoscut-o când aceasta avea optsprezece ani. Prevăzător, cardinalul l-a plătit pe avocatul d'Arignano să se căsătorească cu tânăra Vanozza, căsătorie ce servea drept paravan pentru relațiile lor. Cu Vanozza cardinalul Rodrigo a avut patru copii, doi dintre ei au intrat în istorie prin viața lor complicată: Cesare și Lucrezia. Deranjat de relațiile ei cu alți bărbați și cu cei cinci soți, cardinalul Rodrigo i-a luat copiii concepuți cu el
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
servea drept paravan pentru relațiile lor. Cu Vanozza cardinalul Rodrigo a avut patru copii, doi dintre ei au intrat în istorie prin viața lor complicată: Cesare și Lucrezia. Deranjat de relațiile ei cu alți bărbați și cu cei cinci soți, cardinalul Rodrigo i-a luat copiii concepuți cu el pentru a fi crescuți de o verișoară, Adriana da Mila. După despărțirea de Vanozza, a căror relație a durat douăzeci și cinci de ani, cardinalul Rodrigo și-a luat ca amantă pe Giulia Farnese
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei cu alți bărbați și cu cei cinci soți, cardinalul Rodrigo i-a luat copiii concepuți cu el pentru a fi crescuți de o verișoară, Adriana da Mila. După despărțirea de Vanozza, a căror relație a durat douăzeci și cinci de ani, cardinalul Rodrigo și-a luat ca amantă pe Giulia Farnese, o frumusețe de 16 ani, provenită dintr-o familie modestă, față de care a făcut o adevărată pasiune. Ca și în cazul Vanozzei, cardinalul Rodrigo s-a amestecat în viața ei, căsătorind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a căror relație a durat douăzeci și cinci de ani, cardinalul Rodrigo și-a luat ca amantă pe Giulia Farnese, o frumusețe de 16 ani, provenită dintr-o familie modestă, față de care a făcut o adevărată pasiune. Ca și în cazul Vanozzei, cardinalul Rodrigo s-a amestecat în viața ei, căsătorind-o cu Orsino Orsini, fiul Adrianei da Mila care-i creștea copiii lui și ai Vanozzei. Și ea și familia Giuliei se simțeau măgulite de relația cu cardinalul și nu s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și în cazul Vanozzei, cardinalul Rodrigo s-a amestecat în viața ei, căsătorind-o cu Orsino Orsini, fiul Adrianei da Mila care-i creștea copiii lui și ai Vanozzei. Și ea și familia Giuliei se simțeau măgulite de relația cu cardinalul și nu s-au sfiit să profite în sensul obținerii unor avantaje financiare, a unor funcții și demnități râvnite. Cardinalul nu se simțea în deplină siguranță afectivă în relația cu Giulia pe care o iubea posesiv, cu pasiune. O suspecta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mila care-i creștea copiii lui și ai Vanozzei. Și ea și familia Giuliei se simțeau măgulite de relația cu cardinalul și nu s-au sfiit să profite în sensul obținerii unor avantaje financiare, a unor funcții și demnități râvnite. Cardinalul nu se simțea în deplină siguranță afectivă în relația cu Giulia pe care o iubea posesiv, cu pasiune. O suspecta de infidelitate, de relații cu alți bărbați și era extrem de gelos pe soțul ei pe care chiar el i-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]