4,620 matches
-
definesc rolurile sociale. În loc să facă asumpții cu privire la bazele acțiunii, cercetătorii ar trebui să le cerceteze ca explicații concurente.80 Afirmăm că limbajul, înțelesurile, simbolurile, cultura, discursul toate fenomenele intersubiective care sunt în centrul ontologiei constructiviste rămân componente vitale ale analizei cauzale pentru că este prezumată intenționalitatea. Procesele raționale, fie constând în calcule instrumentale sau argumente morale, rămân chestiuni empirice care trebuie cercetate cu o serie de instrumente metodologice adecvate.81 1.1.3 Metodologia Metodologia este veriga lipsă între abordarea constructivistă și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
constituite de structură. Efectele constitutive implică o mai mare dependență a agenților de structură. Individualiștii în relațiile internaționale au neglijat efectele constitutive pe care structurile sistemice le pot avea asupra statelor.117 Confuzia care a existat între relațiile constitutive și cauzale a generat multă confuzie în domeniul relațiilor internaționale în privința relației dintre idei și forțele materiale.118 Constructiviștii privilegiază relațiile și efectele constitutive. Subiecții înțeleși de către constructiviști sunt ghidați de logica adecvării.119 Ceea ce este rațional reprezintă o funcție a legitimării
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și anume că efectele structurii sunt produse prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei.150 Argumentele neoliberalilor, precum Goldstein și Keohane, care se axează pe rolul ideilor, conțin confuzii similare între nivelul individual și cel social. Ideile sunt factori cauzali și trebuie schimbate între indivizi pe deplin formați. Indivizii la care se referă Goldstein și Keohane apar ca nefiind născuți într-un sistem social care modelează ceea ce aceștia vor deveni.151 Constructiviștii au pus sub semnul întrebării ontologia individualistă a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și nu un concept care este inerent politic și contestabil.165 Confluența dintre constructivismul convențional și abordările tradiționale realiste este indicată de alegerea modelului de cercetare, constructiviștii plecând de la inabilitatea realiștilor de a explica fenomene particulare pentru a arăta semnificația cauzală a factorilor ideaționali, precum credințele, normele, valorile, cultura în determinarea anumitor evenimente. În timp ce majoritatea constructiviștilor au susținut atât folosirea perspectivei pozitiviste, cât și a celei post pozitiviste, constructiviștii convenționali, conduși de către Wendt, s-au mutat gradual către agenda de cercetare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
să fie lăsați să apară în timpul cercetării empirice. Rezultatul poate fi surprinzător.232 În lucrarea Civilizing the Enemy 233, autorul analizează retorica "civilizației vestice" și implicațiile acestui discurs în stabilirea arhitecturii internaționale de după Al Doilea Război Mondial, mai precis efectul cauzal în susținerea reconstrucției Germaniei, ca resursă discursivă pentru delegitimarea opțiunilor politice care se opuneau includerii acestei țări în instituțiile economice și militare conduse de SUA. Occidentalismul este elementul critic pentru succesul implementării politicilor de reconstrucție post-război.234 În abordările constructiviste
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
faptelor sociale ca fiind tocmai elementul care face distincția între lumea socială și lumea naturală, constructiviștii au dezvoltat modele alternative de analiză în care aceste implicații sunt considerate ca parte a explicației și nu sunt evitate în căutarea unor factori cauzali discreți.272 Constructiviștii își îndreaptă atenția spre cauzele constitutive ale sistemului internațional, această abordare putând fi considerată ca făcând vizibile acele procese prin care 'elementele date' ale sistemului internațional au fost inițial constituite. Din această perspectivă, constructivismul poate fi considerat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ideea centrală a acestui argument se bazează pe asumpția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt susținute sau se transformă prin interacțiune.289 În viziunea lui Wendt anarhia este doar o condiție permisivă, structura neavând putere cauzală în afara proceselor. Autoajutorarea și politica de putere sunt instituții, nu caracteristici esențiale ale anarhiei.290 În viziunea realistă anarhia justifică dezinteresul pentru transformarea instituțională a identităților și intereselor, dar părerea lui Wendt este că nu există o logică a anarhiei
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
intențiile. Dezbaterea dintre neorealiști și neoliberali se poartă în jurul întrebării dacă acțiunile statelor sunt influențate mai mult de structură (de anarhie sau de distribuția puterii) sau de procese (prin interacțiune și invățare). Wendt afirmă că ambele curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice. Presupusa forță cauzală trebuie pusă sub semnul întrebării dacă procesele și instituțiile nu se doresc a fi subordonate structurii anarhice.292 Constructivismul delegitimează asumpțiile raționaliste, în principal faptul că anarhia are efecte cauzale. Aducând în discuție diferite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
se poartă în jurul întrebării dacă acțiunile statelor sunt influențate mai mult de structură (de anarhie sau de distribuția puterii) sau de procese (prin interacțiune și invățare). Wendt afirmă că ambele curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice. Presupusa forță cauzală trebuie pusă sub semnul întrebării dacă procesele și instituțiile nu se doresc a fi subordonate structurii anarhice.292 Constructivismul delegitimează asumpțiile raționaliste, în principal faptul că anarhia are efecte cauzale. Aducând în discuție diferite modele de anarhie, constituite prin interacțiiunea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice. Presupusa forță cauzală trebuie pusă sub semnul întrebării dacă procesele și instituțiile nu se doresc a fi subordonate structurii anarhice.292 Constructivismul delegitimează asumpțiile raționaliste, în principal faptul că anarhia are efecte cauzale. Aducând în discuție diferite modele de anarhie, constituite prin interacțiiunea dintre state, Wendt susține că tipul anarhie care prevalează depinde de modul în care statele își construiesc identitatea în raport unele față de altele. Politica de putere este rezultatul unei astfel
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și suveranitatea națională. Avantajul integrării literaturii privind naționalismul cu literatura privitoare la relațiile internaționale permite dezvoltarea unei teorii sistemice care este orientată către acțiune și capabilă să explice schimbările istorice din sistemul internațional. Nu se poate explica naționalismul și semnificația cauzală a acestuia pentru politica internațională într-un cadru teoretic care angajează o concepție a structurii care este statică sau în care structura constrânge acțiunea.310 Naționalismul a adus cu el noțiunea abstractă a cetățeniei, înlocuind auto-identificarea cu a fi subiectul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internațional sunt demonstrate a fi (în discursul pozitivist) dependente de variabila independentă a schimbării identității colective societale. Relativa modernitate a identității colective naționale are implicații semnificative pentru structura modernă, actuală a relațiilor internaționale. Auto-identificarea societală se demonstrează a avea semnificații cauzale pentru identitățile și interesele statale în tranziția de la identitatea "suveranității-teritoriale" la identitatea "național-suverană". Interesele statale, formele instituționale și comportamentele emerg, conform acestei analize, ca produse variabile ale evoluției identității colective societale.311 Suveranitatea națională este un model de instituție socială
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Aceștia văd conceptul prea vast pentru a avea valabilitate ca instrument de analiză sau de acțiune politică. Spre exemplu, Roland Paris susține că acest concept poate cuprinde totul, de la abuz la genocid, că este indescifrabil, de nepătruns, că numărul ipotezelor cauzale pentru insecuritatea umană este atât de mare încât nu poate fi formulat un cadru de cercetare și de acțiune politică. Paris neagă întregul concept considerând că este imposibil de înțeles sau de interpretat, întrucât elementele securității umane pot include orice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
determină violența politică sunt incluse și problemele subdezvoltării (caracteristice abordării maximaliste), iar acestea sunt variabile independente. Sunt mai multe avantaje analitice ale acestei formulări. În primul rând, conexiunea dintre cele două abordări este destul de clară. În al doilea rând, legăturile cauzale pot fi multifactoriale și interconectate: spre exemplu, amenințările legate de sărăcie, boală și proasta guvernare sunt două cauze interconectate ale violenței politice. În al treilea rând, cauzalitatea poate avea o dinamică circulară: spre exemplu, nu doar sărăcia și proasta guvernare
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
amenințări la adresa securității umane este reprezentată de însăși construcția sistemului internațional. Majoritatea constructiviștilor sunt preocupați de găsirea cauzelor și explicarea lor, dar insistă pe o definire a acestora diferită de utilizarea convențională.575 Constructiviștii afirmă că structurile pot avea efecte cauzale pentru că legitimează sau permit anumite tipuri de comportamente, generându-se astfel anumite tendințe în sistemul internațional. Suveranitatea nu determină statele să se comporte într-un anumit fel, dar face posibile anumite comportamente.576 După cum am arătat în capitolul întâi, întrebarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la procuratură cu propuneri de trimitere în judecată ar fi fost o simplă formalitate. Dar „complotiștii” în cauză erau tineri abia trecuți de pragul majoratului, iar în afara teribilismului și a spiritului de aventură, nu am prea putut identifica alte elemente cauzale ale comiterii faptei. Cu alte cuvinte, latura obiectivă a infracțiunii era perfect conturată și dovedită, în schimb, cea subiectivă... Totul s-ar fi rezolvat fără nici o dificultate dacă ar fi existat acea prevedere legală potrivit căreia nu constituie infracțiune fapta
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
la instigarea și sub coordonarea serviciilor de spionaj străine sau a celorlalte „cercuri reacționare din exterior”. Se considera că, în România, dispăruse baza social-economică care să determine săvârșirea de infracțiuni contra securității statului de către cetățenii autohtoni, astfel încât, toate elemente cauzale acceptate pentru asemenea fapte deosebit de grave trebuiau să-și aibă sorginte externă. Tocmai de aceea, cercetările efectuate în cazurile de acest gen erau deosebit de dificile, noi, anchetatorii, trebuind să găsim probe fără cea mai mică fisură care să demonstreze, de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Fiecare răspuns în parte și toate la un loc par plauzibile, dar justifică ele oare pedepsele la care recurg profesorii? Să le analizăm pe rând. * * * Elevii au datoria de a învăța față de ei înșiși; această datorie presupune conștientizarea unei relații cauzale puternice între învățare și un viitor sigur, ceea ce ar trebui să-l îndemne pe elev la precauție. Rezultă că datoria de a învăța înseamnă de fapt datoria de a fi precaut în raport cu propriul viitor, pregătindu-l. Rămâne întrebarea dacă elevul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
modalitate de a reacționa nu poate fi utilizată (de exemplu, situațiile în care printre consecințe s-ar înscrie și rănirea elevului), dar procedeul în sine merită toată atenția, deoarece punerea sa în practică îl ajută pe acesta să vadă legătura cauzală directă dintre acțiunile sale și rezultatele nedorite asociate lor; legea consecințelor naturale afirmă că elevii care comit abateri ar învăța mai repede și mai temeinic dacă, în loc să li se aplice o pedeapsă "convențională", ar fi lăsați să experimenteze consecințele faptelor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ultimă condiție declanșatoare cu funcție de ghid simbolic. În concluzie, schimbarea este transcendere de condiție, iar aceasta se realizează prin izolarea întregitoare și prin "inactivarea" vechii condiții, demers efectuat de conștiința de sine ca activitate a minții. Ea inversează o ordine cauzală pe care înțelepciunea antică greacă o plasa la nivelul alchimiei sufletului omenesc ("Empedocle spune doar că mintea omului se schimbă după cum se schimbă și starea lui"41), indicând o modificare de stare generată de intervenția conștiinței, adică subordonând dinamica interioară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și nu din explicație, și aduce un suflu eidetic în realitatea mecanismelor noetice, adică are menirea de a coborî transcendența suprastructurală la nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de fundamentare a științelor omului și ale acțiunilor sale (numite
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
absolut, care este în permanentă legătură cu timpii eficienței (cu segmentarea vigilentă a curgerii actului). Ea variază neobosit criteriile de calibrare ale conștiinței cercetătoare în funcție de sarcina vitală și măsoară chiar în înțelegere economică (cea care era caracteristică explicației de tip cauzal) justețea angajamentului acestui tip de conștiință. Ea manifestă aceeași funcție de gestionar al interiorității până la granița acesteia cu latura activ-exteriorizantă a vieții și reprezintă corespondentul cel mai "retras", aflat la obârșia trăirilor, al conștiinței observatoare, cu care se află în simetrie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai mult ca oricând cu retragerea sa, în domeniul artistic, un implicat obligatoriu al originalității și al liberei evoluții. Controlul de sine înseamnă aici cât mai puțină coerciție, o implicare voalată, ocolitoare, sugestivă, care mânuiește mai curând prilejul decât instrumentul cauzal eficient, care tentează fără a obliga, care propune. Artistul se lasă în voia tendințelor și a înzestrărilor sale pentru a se recupera reflexiv în momente de răscruce, doar acolo unde este strict necesar, în rest păstrând vie doar o auto-observație
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interacționale. De aceea, dialogul se bazează în chip fundamental pe intuirea prealabilă care unifică determinările mutual- semnificative și îngăduie empatizarea. Standardul acestei intuiri este în legătură directă cu nivelul la care se poate ridica interacțiunea într-o determinare univocă aproape cauzală (sau cel puțin ținând de o condiționalitate strictă și relativ mecanică). Deși beneficiază de libertatea și de luminile conștiinței, inserarea în practica dialogală a acestei intuiții se efectuează cu necesitatea unui mecanism esențial de raportare. Această intuiție poate rămâne inițiativa
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
căror criterii izvorăsc din caracteristicile imaginii teoretice globale de la nivelul conștiinței individului. Astfel, între reprezentanții aceluiași grup social apar diferențe definitoare de statut care depind de virtuozitatea cu care se exercită reflexivitatea. Lucru firesc în perspectiva legăturii intime și aproape cauzale a interiorității cu exterioritatea comunitară. Astfel, s-a acordat o înaltă demnitate (iar aceasta a fost însoțită mai întotdeauna de un credit social împins până la delegarea decizională) personalității apte de o rodnică și corectă cunoaștere de sine, în ideea deseori
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]