5,569 matches
-
ischemiei [34, 35]. Perioadele scurte de ischemie sau cele mai lungi, dar care prezintă flux colateral crescut [36] au șanse de conservare a mecanismelor reglatorii celulare, care vor evita apariția leziunilor de reperfuzie. Condițiile reperfuziei - Decomprimarea cardiacă totală prin drenajul cavităților cardiace pentru a preveni apariția tensiunii parietale în zona ischemiată și pentru prevenirea creșterii cererii de oxigen [37]. - Presiune mică de reperfuzie (50 mmHg) pentru limitarea edemului post-ischemic produs de reperfuzia bruscă [38]. Această reperfuzie controlată minimalizează și disfuncția endotelială
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
embolizare aerogenă în circulația sistemică, în celelalte intervenții congenitale, este obligatorie clamparea aortei. Dacă se administrează cardioplegia în mai multe doze, este necesară evacuarea aerului de la nivelul rădăcinii aortei înaintea fiecărei noi administrări [105]. De asemenea, evacuarea aerului din fiecare cavitate cardiacă înaintea declampării aortei este esențială. Toate măsurile enumerate mai sus desăvârșesc protecția miocardică împotriva agresiunilor posibile în cadrul intervențiilor chirurgicale pe cord. Progresele în științele fundamentale pot aduce noi date în protecția miocardului în timpul opririi cardiace necesare corectării patologiei cardiace
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
ruptura de anevrism [20,21]. Aceasta este acompaniată întotdeauna de durere abdominală sau lombară. În prima etapă se produce o fisură a peretelui ce duce la apariția hematomului retroperitoneal. Ulterior ruptura completă a peretelui duce la extinderea hemoragiei și în cavitatea peritoneală cu exsanguinarea rapidă a pacientului. Simptomatologia dată de compresia organelor vecine ca duodenul și uretertele pot determina mai rar alte tipuri nespecifice de simptome. Compresia ureterelor apare în cazul anevrismelor inflamatoare, atunci când inflamația cuprinde retroperitoneul, consecința fiind hidronefroza uni-
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
de operație cu un suport sub regiunea lombară în vederea expunerii avantajoase a aortei abdominale, în special la pacienții obezi. Laparotomia uzual este longitudinală, dar în funcție de preferința chirurgului, de extinderea și localizarea anevrismului poate fi transversală. Laparatomia este xifo-ombilicală evidențiind întreaga cavitate abdominală și incluzând arterele iliace și aorta supraceliacă, necesară uneori în cazurile de anevrism rupt pentru clamparea înaltă, în prima etapă, în vederea evitării exanguinării pacientului. Se vor explora palpatoric și vizual toate organele abdominale pentru evidențierea patologiilor asociate, aorta, arterele
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
anevrism) în vederea evitării lezării acestora. Se va evita disecția extensivă la bărbații tineri efectuată la nivelul bifurcației aortice și arterei iliacei stângi în vederea evitării lezării plexului simpatic și a apariției disfuncțiilor sexuale. După mobilizarea duodenului, intestinul subțire se depărtează în cavitatea abdominală, înspre dreapta și este acoperit cu câmpuri umede. Se evidențiază inițial în timpul disecției vena mezenterică inferioară, care dacă nu se poate tracționa într-o parte, procedeu realizabil de obicei, se poate secționa între ligaturi. Se evidențiază ulterior vena renală
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
aortotomie trebuie să existe un spațiu de cel puțin 1 cm în vederea efectuării în siguranță a anastomozei proximale. Pentru evidențierea anevrismului se pot plasa repere de tracțiune pe marginile anevrismului sau chiar se poate introduce un depărtător autostatic mic în cavitatea anevrismului. Se extrage trombul intraanevrismal cu toaleta necesară, curățind în vederea evitării emboliilor distale. Se consideră că în 10 până la 40% din cazuri trombul din anevrism poate fi infectat cu stafilococ, fără a se putea preciza mecanismul infectării, din acest motiv
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
se reimplantează în proteza aortică. În final, după controlul hemostazei se practică închiderea anevrismului peste proteza anastomozată. Se practică drenaj retroperitoneal și al Douglas-ului, închiderea peritoneului posterior în vederea evitării contactului protezei cu duodenul în mod direct, repunerea intestinului subțire în cavitatea abdominală și închiderea abdomenului în straturi anatomice. Ca variantă tehnică abordul retroperitoneal reprezintă o altă metodă de abordare. Avantajele acestui abord ar consta în evitarea deschiderii cavității peritoneale, tranzitul intestinal reluându-se mai rapid, pierederea de fluide datorită intestinelor eviscerate
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
în vederea evitării contactului protezei cu duodenul în mod direct, repunerea intestinului subțire în cavitatea abdominală și închiderea abdomenului în straturi anatomice. Ca variantă tehnică abordul retroperitoneal reprezintă o altă metodă de abordare. Avantajele acestui abord ar consta în evitarea deschiderii cavității peritoneale, tranzitul intestinal reluându-se mai rapid, pierederea de fluide datorită intestinelor eviscerate în timpul intervenției este mai mică, afectarea respiratorie de mai mică amploare. Prin acest abord aorta abdominală se evidențiază de la nivel suprarenal, permițând astfel controlul și clamparea cât
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
ușor elevată. Incizia este pararectală dinspre spațiul XI intercostal stâng către pubis. Se secționează longitudinal musculatura peretelui abdominal, spre deosebire de chirurgia bolii aterosclerotice, când este necesară evidențierea unui singur segment arterial, este posibilă disocierea fără secționare a planurilor musculare. Se abordează cavitatea abdominală retroperitoneal existând și aici două variante tehnice. Una ar fi cu lăsarea rinichiului stâng pe loc, iar cea de a doua cu mobilizarea acestuia cu tot cu sacul peritoneal. Ulterior operația decurge în modul descris anterior (vezi „Abord transperitoneal”). În cazul
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
vascular gândindu-ne în primul rând la capilarele cele mai abundente care se găsesc în piele, în mușchi, țesutul adipos, care însumează peste 2/3 din volumul corpului și mai puțin la cele care tapisează vasele mari, endocardul și unele cavități. Referindu-ne la diabetul zaharat în care mortalitatea prin complicații cardiovasculare depășește 80% din cazuri, trebuie să facem următoarea remarcă: diabetul devine într-adevăr o boală atunci când endoteliul vascular este profund afectat, exprimându-se sub forma microangiopatiei diabetice (nefropatie diabetică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
tratamentul multimodal aplicat:rezecabil;borderline rezecabil;avansat locoregional;metastatic. Evaluarea rezecabilității printr-un examen CT adecvat limitează indeciziile intraoperatorii, scade timpul operator și diminuează morbiditatea și mortalitatea asociată unor intervenții chirurgicale fără beneficiu privind supraviețuirea. În mod clasic, după explorarea cavității peritoneale, cu biopsia oricărei leziuni ce poate sugera o metastază hepatică sau peritoneală, următorul pas este reprezentat de manevra de decolare duodenopancreatică Kocher. Prin această manevră se încearcă determinarea unui plan de țesut normal, între tumora cu duritate crescută și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
ligaturat al arterei gastroduodenale, în situația în care apare o fistulă de anastomoză pancreaticojejunală, este utilă acoperirea acestui bont arterial cu ligamentul falciform sau cu marele epiploon, poziționat posterior de ansa jejunală ascensionată subhepatic. Intervenția chirurgicală se încheie prin lavajul cavității peritoneale, în special la pacienții care au prezentat stentarea preoperatorie a căii biliare principale, fiind cunoscută contaminarea bilei în aceste cazuri. Deși există controverse în datele de literatură, în Spitalul Clinic de Urgență București se drenează atât anastomoza pancreatică cât
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
secundare abcesului cronicizat. În final aspectul este de densificare retractilă pluriescavată. Procesul poate cointeresa și pleura, până la apariția unor empieme pleurale [24, 35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale (parodontoze, abcese, gingivite, granuloame), ale urechii (otite medii, mastoidite), ale căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate). Germenii anaerobi predomină numeric la nivelul șanțurilor gingivale, plăcilor dentare și criptelor amigdaliene. La nivelul colonului, germenii anaerobi comensuali sunt de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
puroi galben-verzui, omogen, acoperit cu un strat subțire de serozitate spumoasă;- spută pluristratificată ce reprezintă indiciul asocierii unei hipersecreții bronșice importante;- spută purulentă intermitent sau constant hemoptoică: fie striată, fie uniform colorată cu sânge. Semnele fizice Nu sunt caracteristice. Examenul cavității bucale evidențiază la 60-70% din bolnavi parodontoză, carii și gingivite. Examenul toracelui înregistrează în zona de proiecție a focarului un sindrom de condensare incomplet: submatitate percutorică, diminuarea respirației și raluri umede. Sindromul cavitar tipic este foarte rar întâlnit. Dacă supurația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
particulare ale abceselor pulmonare sunt următoarele:- abcesele lobului mediu, lingulei și piramidei bazale, caracterizate prin drenajul lor deficitar, prin importanța leziunilor adiacente și prin precocitatea formării bronșiectaziilor;- abcesele mari sau gigante (peste 6 cm) care conduc la vindecări cu defect (cavități reziduale, bronșiectazii) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale;- abcesele pulmonare asociate cu empieme - 25-30% din totalul cazurilor, care pun probleme terapeutice speciale [10]. Bronhoscopia Este obligatorie la toți bărbații peste 40 de ani ce prezintă o supurație pulmonară, pentru că la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
subțiri, cu capete ascuțite, fusiformi (Fusobacterium) sau bacili gram negativi colorați neregulat, bipolar (Bacteroides). Foarte rar, la cazurile încă netratate cu Penicilină se pot întâlni spirochete. Atunci când cultura se efectuează în condiții de aerobioză, se izolează germeni saprofiți comuni ai cavității nazofaringiene, asociați cu germeni aerobi „oportuniști” [12, 14]. Date de laborator Numărul leucocitelor poate crește până la 29 000-30 000/mm3. VSH este crescută și de obicei există un grad de anemie. Diagnosticul pozitiv În perioada de debut abcesul pulmonar nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de ani orice supurație bronhopulmonară trebuie suspectată de malignitate, până când investigațiile și urmărirea în timp infirmă această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul incomplet la tratamentul antiinfecțios intensiv,- frecvența hemoptiziilor,- peretele gros și neregulat al cavității. Diagnosticul este precizat de bronhoscopie, de examenul histologic al biopsiilor și de examenul citologic al sputei. - Bronșiectaziile abcedate (abcesele bronși-ectatice și supurațiile pulmonare peribron-șiectatice) apar la un bolnav cu supurație bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia unor bronhografii anterioare; - Chistele pulmonare infectate supurează după evacuarea conținutului lor lichidian ca de exemplu chistele hidatice, chistele bronhogenetice sau sechestrațiile pulmonare. Pentru originea chistică a abcesului pledează regularitatea conturului cavității și imaginile multiple (pentru chistele aeriene). Diagnosticul se pune numai pe piesa de exereză pulmonară. - Corpii străini endobronșici sunt diagnosticați prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror existență este sugerată de anamneză; - Stenozele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
acesta este conștient [63, 73, 103]. Puncția-drenaj percutanat se complică rar cu empiem, hemoragie sau fistulă bronhopleurală sau bronhopleurocutanată. Deși numai un număr redus de pacienți supuși puncției-drenajului percutanat dezvoltă fistule bronhopleurale, majoritatea acestor fistule se închid spontan odată cu rezoluția cavității abcesului [18]. Puncția-drenajul percutanat mai poate fi folosită în stabilizarea și pregătirea pacienților aflați în stare critică pentru intervenția chirurgicală [90]. Terapia abceselor pulmonare secundare Cuprinde și rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea mai frecventă este neoplasmul bronhopulmonar, a cărui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
19, 21] (fig. 6.40-6.44). Timpii operatori: I. Aplatizarea abcesului (1) prin rezecarea capacului (2) și a țesutului patologic (3) pulmonar compromis, până la limita cu țesutul sănătos (4) și a unei hemoragii minime rezonabile. II. Deterjarea fundului (5) al cavității restante (6) a abcesului (1), cavitate ce rămâne pe loc, având grijă deosebită de a nu deschide vasele (7) ce pulsează în zonă, deoarece hemoragia din peretele cavității restante (6) compromite plictura. Subliniem că NU se suturează fistulele bronșice (8
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Timpii operatori: I. Aplatizarea abcesului (1) prin rezecarea capacului (2) și a țesutului patologic (3) pulmonar compromis, până la limita cu țesutul sănătos (4) și a unei hemoragii minime rezonabile. II. Deterjarea fundului (5) al cavității restante (6) a abcesului (1), cavitate ce rămâne pe loc, având grijă deosebită de a nu deschide vasele (7) ce pulsează în zonă, deoarece hemoragia din peretele cavității restante (6) compromite plictura. Subliniem că NU se suturează fistulele bronșice (8) existente, care în primele 24-72 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
4) și a unei hemoragii minime rezonabile. II. Deterjarea fundului (5) al cavității restante (6) a abcesului (1), cavitate ce rămâne pe loc, având grijă deosebită de a nu deschide vasele (7) ce pulsează în zonă, deoarece hemoragia din peretele cavității restante (6) compromite plictura. Subliniem că NU se suturează fistulele bronșice (8) existente, care în primele 24-72 de ore de la plicaturare constituie calea cea mai bună, naturală, de drenaj a eventualelor secreții. Fistulele se închid de la sine în momentul în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
fistulele bronșice (8) existente, care în primele 24-72 de ore de la plicaturare constituie calea cea mai bună, naturală, de drenaj a eventualelor secreții. Fistulele se închid de la sine în momentul în care nu mai există secreții de drenat. III. Plicaturarea cavității restante (6) a abcesului cu fire tardiv resorbabile (Dexon) (9) cu ac atraumatic și ocolind cu grijă vasele (7) identificate cu atenție în peretele cavității restante, precum și orificiile și traiectul intrapulmonar al fistulelor (8), care nu trebuie interceptate. Firele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
închid de la sine în momentul în care nu mai există secreții de drenat. III. Plicaturarea cavității restante (6) a abcesului cu fire tardiv resorbabile (Dexon) (9) cu ac atraumatic și ocolind cu grijă vasele (7) identificate cu atenție în peretele cavității restante, precum și orificiile și traiectul intrapulmonar al fistulelor (8), care nu trebuie interceptate. Firele de plicatură se strâng în așa fel încât marginile pleurale să se afronteze pentru a ușura începutul vindecării, pleura fiind țesutul cel mai bine vascularizat. Nodul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
vindecării, pleura fiind țesutul cel mai bine vascularizat. Nodul (10) trebuie să dispară, îngropându-se ușor în parenchim. Orificiile fistulare sunt împinse în profunzimea plămânului, evitându-se fuga aeriană imediată și recidiva fistulei bronșice, pentru că separă spațiul pleural de fosta cavitate a abcesului pulmonar. Întreg procedeul se execută în pleură liberă, în anestezie generală IOT selectivă, utilizând o toracotomie posterolaterală standard prin spațiul VI intercostal. Postoperator se asociază drenajul postural corespunzător teritoriului operat, fluidifiantele. În primele 4 zile postoperator se folosește
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]