3,772 matches
-
au putere? Ipoteza cea mai serioasă, reținută de biologi, e următoarea: cerbii slăbesc din cauză că în pădurile Ucrainei numărul lupilor scade. Nu mai are cine să-i atace, să-i sfâșie, să-i devoreze. Dacă nu-s lupi - de unde putere la cerbi? E logic. Pentru cerbi, cerbul nu e lupul cerbului. S-a întâmplat, totuși, ceva - ce? Suntem la sfârșitul lunii, și foci venite din Marea Caspică au apărut în piața din Baku, capitala Azerbaidjanului, mușcând câțiva cetățeni. Focile nu vor - afirmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mai serioasă, reținută de biologi, e următoarea: cerbii slăbesc din cauză că în pădurile Ucrainei numărul lupilor scade. Nu mai are cine să-i atace, să-i sfâșie, să-i devoreze. Dacă nu-s lupi - de unde putere la cerbi? E logic. Pentru cerbi, cerbul nu e lupul cerbului. S-a întâmplat, totuși, ceva - ce? Suntem la sfârșitul lunii, și foci venite din Marea Caspică au apărut în piața din Baku, capitala Azerbaidjanului, mușcând câțiva cetățeni. Focile nu vor - afirmă agenția TASS - să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
serioasă, reținută de biologi, e următoarea: cerbii slăbesc din cauză că în pădurile Ucrainei numărul lupilor scade. Nu mai are cine să-i atace, să-i sfâșie, să-i devoreze. Dacă nu-s lupi - de unde putere la cerbi? E logic. Pentru cerbi, cerbul nu e lupul cerbului. S-a întâmplat, totuși, ceva - ce? Suntem la sfârșitul lunii, și foci venite din Marea Caspică au apărut în piața din Baku, capitala Azerbaidjanului, mușcând câțiva cetățeni. Focile nu vor - afirmă agenția TASS - să se retragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
e următoarea: cerbii slăbesc din cauză că în pădurile Ucrainei numărul lupilor scade. Nu mai are cine să-i atace, să-i sfâșie, să-i devoreze. Dacă nu-s lupi - de unde putere la cerbi? E logic. Pentru cerbi, cerbul nu e lupul cerbului. S-a întâmplat, totuși, ceva - ce? Suntem la sfârșitul lunii, și foci venite din Marea Caspică au apărut în piața din Baku, capitala Azerbaidjanului, mușcând câțiva cetățeni. Focile nu vor - afirmă agenția TASS - să se retragă din oraș. Cazul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
urcă până la primul cer, „unde se află un fluviu pe care nimeni nu-l poate trece”. Intrarea se face printr-o poartă imensă (panmegethe). În interior, o câmpie (pedion) populată de oameni cu chipuri monstruoase: „fețe de bou, coarne de cerb, picioare de capră, coapse de oaie” (II, 3). Consternat, profetul întreabă cine sunt personajele, iar îngerul Phamael (poate Phanuel?) răspunde: „Cei care au construit turnul luptei împotriva lui Dumnezeu (theomachias)”, altfel spus, ziditorii turnului Babel. În al doilea cer se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și primul cer ea era de „treizeci de zile”, acum, între primul și al doilea cer, e de „șaizeci de zile”, așadar dublă. și iarăși o câmpie plină de oameni: de data aceasta, cu înfățișare (theoria) canină și picioare de cerb. Monștrii cu pricina sunt „proiectanții” turnului Babel, cei care au conceput și apoi au îndemnat oamenii, bărbați și femei laolaltă, să se înhame la o muncă titanică, mai presus de firea omenească. În nemăsura orgoliului lor, aceștia au silit o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se ceară întâlniri decât atunci când s-a iscat zvonul că era genul de fată care mergea până la capăt. Pearl i-a luat mâna lui Zach și-a ținut-o între ale ei. Cu ajutorul lui, învățase să țintească. Omorâse elani și cerbi și crescuse în greutate, deși pusese pe ea numai mușchi. Părul lung în care băieții își îngropau nasurile și despre care spuneau că mirosea a mere devenise acum o claie de lațe, năclăite cu sevă de pin. În loc de tocuri, Pearl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a unor mari cantități de pulbere vulcanică. Rezultatul: aproape peste noapte, mai toate plantele au dispărut. Ieri, una din aeronavele noastre de recunoaștere, zburând la vreo sută de mile depărtare de orașul acela mort, a detectat niște animale, de mărimea cerbilor tereștri, dar aparent mai inteligente. Aceste animale erau atât de suspicioase, încât n-au putut fi capturate, decât după ce-au fost omorâte. Din analiza făcută în secția domnului Smith, a reieșit ca trupurile animalelor ucise conțineau potasiu într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
-n unele revis te. Pe cele din poveștile lui Creangă le-am redesenat cu mi gală, căutînd să redau cît mai exact castaniul prietenos al ursului din grădina faimoasei salate, albastrul și vișiniul din straiele lui Harap-Alb, galbenul-muștar al blănii cerbului și razele nestematei din fruntea lui. Dar culori mai vii Într-o carte, În cei unsprezece ani de lumină ai lor, ochii mei nu au vă zut, iar file mai plăcute la atingere, nu am Întîlnit decît În revistele glossy
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
întuneric de la o distanță de 1,6 km? - Un elefant poate ridica cu ajutorul trompei o greutate de 270 kg și că mănâncă în medie 250 kg de mâncare pe zi? - Creierul unui struț este mai mic decât ochiul său? - Un cerb mascul își pierde coarnele în timpul iernii? Îi cresc altele noi în fiecare primăvară. - Omul are 206 oase? - Corpul uman produce zilnic un miliard de celule roșii? - Un om uită 80% din ceea ce a învățat într-o zi? - Elefantul este singurul
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Bocăneţ Raluca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107381]
-
de versuri intitulate Incunabul (Junimea, Iași, 2004- 2006). Acest volum III are un subtitlu enigmatic: Zona algonchină. Ca să aflăm ce înseamnă, ne grăbim să citim poemul intitulat chiar Zona algonchină: „O-to-te-man / absorbit între menstre. // șancrul algonchin / (logaritmul) / capcana / plină de cerbi morți / plină de ei / exponențială, de ei! / întreruptă la ieri. Ieri ținând-o.“ Sintagma rămâne, după cum se vede, neînțeleasă. Știm foarte bine, încă de pe vremea când îi descopeream pe Ion Barbu și Paul Valéry, că limbajul poeziei nu trebuie să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
gura completând premisele declarate dintr-un unghi bezmetic de ochii Întunecați, convergenți. Nu Întru totul nebună, poate. Dar intra În casă spunând că a fost luată În copite de polițiști călare În Central Park. Încercau să prindă din nou un cerb scăpat de la zoo, iar ea era adâncită În lectura unui articol din Look și ei o dăduseră la pământ. Era cu toate astea veselă. Era mult prea veselă pentru Sammler. Noaptea bătea la mașină. Cânta la mașina de scris. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
arătându-și inima În cadrul formelor. Despre asta venise la Sammler. Despre asta era toată bufoneria, căci el tot timpul făcea bufonerii. Shula-Slawa spunea cum fusese luată În copite În timp ce era absorbită de articolul din Look de polițiști călare urmărind un cerb scăpat. Bruch putea foarte bine ca brusc să Înceapă să cânte ca orbul de pe 72nd Street, trăgând după el câinele călăuză, zdrăngănind bănuți În cutia lui: „Ce prieten avem În Iisus - Dumnezeu să vă binecuvânteze, domnule“. De asemenea Îi plăceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-i delicios. N-o să-l dai tu la cocoș, Că ești mare mâncăcios! LITERA ,,C’’ ,, C’’ e-un cerc pe jumătate, În condeie, calitate, Iar, cu formele-i rotate, Să-l găsească cine poate! E-n caiete, e în carte; Cerbul chiar și-n coarne-l cară; Cupele de-un ,,c’’ au parte Și-l găsim în călimară. Puncte negre colorează Cerul, când senin e-afară: Sunt cocori ce-l decorează Și spre înălțimi ei zboară. Un copil citește-o carte
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
care și mie, ni s-a ordonat să mergem la conacul care semăna cu un castel, care îmi păruse atât de misterios în timpul curselor matinale. Pretutindeni în holul de la intrare, în care se afla și un pian, atârnau trofee de cerbi și tablouri bogat înrămate cu scene de vânătoare care se întunecau încet, dar sigur. Puține piese de mobilier, doar o masă de scris cu niște picioare arcuite ca niște burți. În spatele ei stătea, prietenos, un sergent care ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rămăsese din noapte: cu cine, cu cine abia, cu cine de mai multe ori. Pe peretele de la capul patului, rămas din prima căsnicie, atârna un tablou în ulei, în care erau fie două lebede făcând o pereche frumoasă, fie un cerb care boncăluia singuratic. Când ne-am sculat a doua zi de dimineață, ba nu, mai degrabă spre prânz, blondina proaspăt căsătorită era în bucătărie și pusese deja masa pentru micul dejun. Mirosea a ouă ochiuri și a slănină prăjită. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
jucăm viitorul la zaruri, atunci când acesta părea încă proaspăt și imaculat... În orice caz, acum aveam douăzeci și unu de ani, mă dădeam adult, dar mai eram încă un nefumător convins când, împreună cu o fată din Krefeld, ale cărei statuete de animale - cerbi și căței - făcuseră o impresie favorabilă asupra comisiei, am fost repartizat la clasa de sculptură a profesorului Sepp Mages. Noi eram cei mai tineri. Cineva, probabil pater Fulgentius, mă convinsese de efectul înviorător al glucozei în loc de tutun, căci el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zorii zilei. Și Vlad și Nuțu îl priveau nedumeriți și chiar temători. Tomiță luă un măr din plasa lui Nuțu fără să-și mai ceară voie, mușcă zdravăn din el și continuă: A fost o chestie teribilă, pe cuvînt!... Un cerb, alungat pesemne de vreun lup, intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de mama focului și se cufunda tot mai adînc... Săracul! Dar era-ncolțit de lup? întrebă Bărzăunul cu multă compătimire în glas. Nu, n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
s-o spună de cînd venise, dar fu întrerupt de Nuțu: Nu plecăm, fr-fr-fraților? Că ne-apucă a-amiaza aici! Plecăm, plecăm! spuseră cu toții în același glas și porniră plini de voie bună. Ilinca fu pusă în gardă cu povestea cerbului din pădure, ceea ce motiva lipsa din grup a lui Tomiță. Uite-așa începu expediția la Peștera Liliecilor. Fără prea multe mofturi, fandoseli și alte marafeturi cu care erau obișnuiți din alte ocazii. Drept e că erau oameni serioși cu toții, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de așteptare i s-au părut a fi două veșnicii... Sute nesfârșite de gânduri și amintiri i s-au derulat prin fața ochilor sub forma unor imagini cinematografice în alb și negru. Și a conchis că nu-și merita postura de cerb sub niciun chip, precum și faptul că Iosefina a deviat de la comportamentul normal din cauza unui puseu de orgoliu feminin, a unei crize nervoase motivate de scurgerea implacabilă a timpului care lasă urme adânci pe obraji și pe fire. Într-un târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Militiae Generalis. Galeria de portrete se încheia, firește, cu cel al lui Jordan von Saxa. Tabloul îl reprezenta în postura Sfântului Eustacius, în costum de vânătoare, alături de calul și buldogul său, îngenuncheat și cu mâinile împreunate în dreptul ochilor, în fața unui cerb falnic, ca un Crist răstignit pe cruce între coarne. Bătrânul stătea uimit în fața celor două ipostaze ale grafului, într-una prosternat și în cealaltă paralizat, întrebându se care din ele era cea adevărată. Se decise să-l asculte și să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
povestească expediții ce păreau neverosimile. În pădurile Engliterei ademenise, cu ajutorul fecioarelor, licorni îndrăgostiți, pentru a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina. Pândise, în ținuturile Cirenaicei, Basiliscul, a cărui suflare usucă iarba
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ademenise, cu ajutorul fecioarelor, licorni îndrăgostiți, pentru a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina. Pândise, în ținuturile Cirenaicei, Basiliscul, a cărui suflare usucă iarba și copacii, iar privirea îi e atât de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina. Pândise, în ținuturile Cirenaicei, Basiliscul, a cărui suflare usucă iarba și copacii, iar privirea îi e atât de otrăvită că omoară pe loc omul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
omul sau dihania și numai oglinda, ce-i întoarce ocheada înveninată, îi poate veni de hac. Vânase păsări Phoenix în pădurile de cedri ale Libanului, ichneumoni în Eghipet, gadinile Rokh și Simorgh în munții Kaf, surde aspide în Palestina și cerbul Macli în Scandinavia. Acesta din urmă paște iarba de-a-ndărătelea, căci buza de sus îi e atât de lungă, încât dacă ar paște înaintând i-ar acoperi iarba. Aleargă cu o iuțeală de necrezut, cu toate că mădularele îi sunt dintr-o singură
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]