5,141 matches
-
o limbă urâtă” a rămas un clișeu constant al imaginii românești cu privire la vecinii lor. Faptul că Bojincă dezminte aici, cu seninătate, o asemenea „evidență” Îl lasă aproape fără replică pe Papiu. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , loc. cit. Vezi Ioan Chindriș, Gelu XE "Gelu" Neamțu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului 1848, Viitorul Românesc, București, 1995, pp. 12, 86. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , op. cit., pp. LXXXIX-XC. Vezi Sorin Mitu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiar-român, Partea a II-a, vol. I, sub voce. Apud Ștefan Pascu, op. cit. (vezi nota 643), p. 14. Petrovits Fridrik Kerestély, op. cit., tab. 22-23; Aranyosrákosi Székely Sándor XE "Sándor" , op. cit., p. 216. Kőváry László XE "László" , apud Ștefan Pascu, loc. cit. Kőváry László XE "László" , Györke históriája..., p. 62. Jankovits Miklós, op. cit. (vezi nota 691), p. 76; În termeni asemănători se exprimă și Pétzeli József XE "József" , op. cit., p. 20. Pétzeli, loc. cit. Ibidem, p. 22. Ajtay Sámuel, op. cit., p. 114
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kőváry László XE "László" , apud Ștefan Pascu, loc. cit. Kőváry László XE "László" , Györke históriája..., p. 62. Jankovits Miklós, op. cit. (vezi nota 691), p. 76; În termeni asemănători se exprimă și Pétzeli József XE "József" , op. cit., p. 20. Pétzeli, loc. cit. Ibidem, p. 22. Ajtay Sámuel, op. cit., p. 114. Budai Ésaiás, op. cit., p. 210. Losontzi, p. 215; Ajtay, p. 114; Göttfy Borbála, În Izvoarele răscoalei..., Seria B., vol. II, pp. 231-278; Horváth, pp. 90-92. Pétzeli, loc. cit. Jankovits Miklós, op. cit., pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 20. Pétzeli, loc. cit. Ibidem, p. 22. Ajtay Sámuel, op. cit., p. 114. Budai Ésaiás, op. cit., p. 210. Losontzi, p. 215; Ajtay, p. 114; Göttfy Borbála, În Izvoarele răscoalei..., Seria B., vol. II, pp. 231-278; Horváth, pp. 90-92. Pétzeli, loc. cit. Jankovits Miklós, op. cit., pp. 73-74. Vezi Jacques-Pierre Brissot XE "Brissot" , „Seconde lettre d’un défenseur du peuple”, În Izvoarele răscoalei..., Seria B., vol. III, pp. 395-432. Horváth Mihály, op. cit., p. 92; Kőváry László XE "László" , Erdély régiségei [Antichitățile Ardealului], Pesta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jacques-Pierre Brissot XE "Brissot" , „Seconde lettre d’un défenseur du peuple”, În Izvoarele răscoalei..., Seria B., vol. III, pp. 395-432. Horváth Mihály, op. cit., p. 92; Kőváry László XE "László" , Erdély régiségei [Antichitățile Ardealului], Pesta, 1852, p. 276. M. Horváth, loc. cit.; L. Kőváry, Erdély történelme [Istoria Ardealului], p. 143. De altfel, nici În rândul autorilor români de până la 1848 nu Întâlnim multe voci favorabile răscoalei, cei mai mulți dezaprobând-o, În spirit iluminist, ca pe o rătăcire a poporului neluminat, periculoasă pentru viitorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
gazdagok [Sărmanii bogați], Budapesta, 1925, p. 89 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. X); Egy az Isten [Dumnezeu este unul], Budapesta, 1927, pp. 56 și 88 (Jókai Mór művei, Centenáriumi Kiadás, vol. XXXII). Kőváry László XE "László" , Erdély statisztikája, ed. cit., pp. 186-187. Ibidem, p. 187. Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Mișcarea națională a românilor din Transilvania Între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 71. Ibidem, pp. 72-97. Kőváry László XE "László" , Erdély régiségei, pp. 2, 270-272
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Viața și operele scriitorilor maghiari], Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1897, vol. V, col. 112-113; Schönherr Gyula, Magyar Könyv-Szemle [Revista Cărților Maghiare], Magyar Nemzeti Múzeum Könyvtára, Budapesta, 1894, vol. II, p. 80. Nagy Iván, op. cit., p. 238. Szinnyei József XE "József" , loc. cit. Rövid lajstroma azon országgyűlési artikulusoknak, melyek Erdély országa fejedelemségének kezdetetől fogva a mostani időkig hozattak [Scurtă listă a acelor articole dietale care au fost adoptate de la Începutul Principatului Țării Transilvaniei până În vremurile de acum], Nagyszeben, 1829; Az erdélyi nagyfejedelemségben lakó
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
epocă la care influența lingvistică maghiară mi se pare mai probabilă decât cea rusă (vezi Nicolae Iorga XE "Iorga" , Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. V, București, 1903, p. 89). Forma „franțuz” e menționată și ea În DA, loc. cit. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București, 1984, p. 350, sub voce „francez”. DA, loc. cit., menționează doar originea franceză. Vezi, de exemplu, textul „Paris”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură, IV, 1841, nr. 33, pp. 257-261. Totuși, la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iorga XE "Iorga" , Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. V, București, 1903, p. 89). Forma „franțuz” e menționată și ea În DA, loc. cit. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București, 1984, p. 350, sub voce „francez”. DA, loc. cit., menționează doar originea franceză. Vezi, de exemplu, textul „Paris”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură, IV, 1841, nr. 33, pp. 257-261. Totuși, la Bariț XE "Bariț" predomină forma germană: „franțoz”. Compară, de exemplu, Organul luminării, Blaj, 1847-1848, tipărit de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de „eretic din secta albigenzilor”, vezi „franciscus”, sub voce, col. 976. N.A. Constantinescu, loc. cit. DA, loc. cit. Vasile Bogrea, op. cit., p. 384. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, Editura Academiei, București, 1974, p. 564, sub voce „Frâncu”, cu glosele cele mai numeroase și mai bogate semantic. Vezi și Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni, 1925
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de „eretic din secta albigenzilor”, vezi „franciscus”, sub voce, col. 976. N.A. Constantinescu, loc. cit. DA, loc. cit. Vasile Bogrea, op. cit., p. 384. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, Editura Academiei, București, 1974, p. 564, sub voce „Frâncu”, cu glosele cele mai numeroase și mai bogate semantic. Vezi și Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni, 1925. Tache Papahagi, loc.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vasile Bogrea, op. cit., p. 384. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, Editura Academiei, București, 1974, p. 564, sub voce „Frâncu”, cu glosele cele mai numeroase și mai bogate semantic. Vezi și Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni, 1925. Tache Papahagi, loc. cit. Pentru rolul etnonimelor În definirea relației dintre imaginea de sine și hetero-imaginile unei colectivități, vezi și Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, e.s.e București, 1980, pp. 182-185. Vezi supra, trimiterile de la notele 989 și 990. Tache Papahagi, loc. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cit. Pentru rolul etnonimelor În definirea relației dintre imaginea de sine și hetero-imaginile unei colectivități, vezi și Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, e.s.e București, 1980, pp. 182-185. Vezi supra, trimiterile de la notele 989 și 990. Tache Papahagi, loc. cit. (glosă din anul 1588). Iorgu Iordan, Toponimia românească, Editura Academiei, București, 1963, pp. 252-253 și Vasile Bogrea, op. cit., p. 389. Vezi infra, pe larg. Atestat și la aromâni, vezi Tache Papahagi, op. cit., sub voce „lătin”. Vezi Plângerea sfintei mănăstiri a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara «frâncească» a Flandrei” (Nicolae Iorga XE "Iorga" , Brașovul și românii, București, 1905, p. 10). „Țara frâncească” apare În Alexandria, plasată geografic destul de vag, aproape fabulos, dar În orice caz
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o percepție care atribuie semnificații ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., loc. cit. Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., ed. cit., p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ nr. 62: „Sora și fratele”, În catalog la p. 104). O analiză a imaginii negative a celor două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., loc. cit. Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., ed. cit., p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ nr. 62: „Sora și fratele”, În catalog la p. 104). O analiză a imaginii negative a celor două entități, prezentă În această epocă și la nivel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., loc. cit. Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., ed. cit., p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ nr. 62: „Sora și fratele”, În catalog la p. 104). O analiză a imaginii negative a celor două entități, prezentă În această epocă și la nivel cult, la Al. Duțu, „Imaginea neamțului și a turcului după
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
411, 414. Pentru atmosfera politică din Padova și integrarea tineretului universitar În mișcarea revoluționară, vezi și Alexandru Marcu, op. cit., pp. 31-38 (cu sursele sale italiene). Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 394. Vezi Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații..., ed.cit., cap. I, pp. 3-23; A. Anzilotti, Italiani e Iugoslavi nel Risorgimento, Roma, 1920. Din densa bibliografie a problemei se mai pot reține: A. Tamborra, Cavour XE "Cavour" e i Balcani, ILTE Torino, 1958; Ștefan Delureanu, „Mazzini XE "Mazzini" e la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu Ilarian" , București, 1983, pp. 60-61, 86. Iată, de exemplu, ce Îi scria Mazzini XE "Mazzini" lui Kossuth XE "Kossuth" În 1850: „Nos deux Patries doivent se tendre la main par-dessus l’Adriatique” (apud Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații..., ed.cit., 1930, p. 21). Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „Apendice la Independința constituționale a Transilvaniei”, Revista Carpaților, II, 1861, 1 sept., pp. 290-291; V.A. Urechia, Alianța românilor și a ungurilor În 1859, Tipografia Carol Göbl, București, 1894
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Reforme (Paris), 26 oct. 1847, 8 ian. 1848; Deutsche-Brusseler-Zeitung (Bruxelles), 9 ian. 1848; vezi Marx XE "Marx" -Engels XE "Engels" , op. cit., pp. 327-329, 441-446. Thomas Carlyle XE "Carlyle" , Chartism, Londra, 1840 (cf. F. Engels XE "Engels" , Situația clasei muncitoare..., loc.cit., p. 338). Georg Weerth XE "Weerth" , Ausgewählte Schriften, ESPLA București, 1958, pp. 50-51: „Gebet eines Irländers”; pp. 52-53: „Deutscher und Ire”. Semnalată la noi În Manual de istorie universală modernă (1642-1918), vol. I, part. Centrul de Multiplicare al Universității, II
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
38, 51, 118-119, 157-158, 164-165: „Englitera”; pp. 202-203: „Viena”; pp. 347, 352; IV, 1832, pp. 21-22, 26, 66, 222-223, „Londra”; p. 257: „Engletera” (Bibl. per., part. 1, p. 256). Ibidem, XV, 1843, nr. 53, 55, 57-60: „Marea Britanie” (Bibl. per., loc. cit.). Ibidem, XVIII, 1846, pp. 313, 321, 325, 330, 337-338, 341, 347, 349, 382, 389: „Marea Britanie” (Bibl. per., loc. cit.). Universul, III, 1847, pp. 93-94 (Bibl. per., loc. cit.). Z. Columb, „Daniil Oconel”, În Icoana lumii, II, 1846, pp. 317-318, 337-339
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Londra”; p. 257: „Engletera” (Bibl. per., part. 1, p. 256). Ibidem, XV, 1843, nr. 53, 55, 57-60: „Marea Britanie” (Bibl. per., loc. cit.). Ibidem, XVIII, 1846, pp. 313, 321, 325, 330, 337-338, 341, 347, 349, 382, 389: „Marea Britanie” (Bibl. per., loc. cit.). Universul, III, 1847, pp. 93-94 (Bibl. per., loc. cit.). Z. Columb, „Daniil Oconel”, În Icoana lumii, II, 1846, pp. 317-318, 337-339 (Bibl. per., part. 3, p. 1163). Albina românească, XV, 1843, p. 236: „Irlanda” (Bibl. per., part. 3, p. 1123
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]