3,820 matches
-
vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu din județul Cluj. Ca relief, orașul se integrează în zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
în linie dreaptă și pe șosea până la localitățile învecinate sau cele mai importante: Localitatea Direcția Distanța în Distanța pe Prin ce Așezată în partea de vest a județului Mureș, localitatea Sânger este situată în Câmpia Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă geto- dacă și latină, ce dovedesc existența unei
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
altă așezare ce se află la aproximativ 15 Km sud-vest și poartă numele de " Slobozia Trăznitu". b) pe raza comunei există un dig foarte mare ( aproximativ 1 Km lungime , 10 m înălțime și 8 m lățime ) , care unește cele două coline , din stânga și din dreapta râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi sub denumirea de , Digul Brâncoveanu“. Acesta a fost construit pentru a putea fi amenajată o moară pe apă la extremitatea răsăriteană , pe unde curge apa râului și pentru a apăra vatra
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
pârâul CERNU, de la care și-a luat denumirea și satul. Din orice direcție ar fi privită, așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Cleja (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Găiceana este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești. Comuna se află în zona de sud-est a județului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Huruiești și mai departe în județul Vrancea
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
maghiară "Törökpadja") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălănești, Căbești, Fichitești, Giurgioana, Hanța, Lehancea, Plopu, Podu Turcului (reședința), Răcușana și Sârbi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în colinele Tutovei, pe malurile râurilor Zeletin (care trece pe lângă localitatea de reședință, în vestul comunei) și Pereschiv (care trece pe lângă Căbești, în est). Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Podu Turcului, acest drum se intersectează
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Orbeni (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Orbeni (reședința) și Scurta. Comuna se află în partea de sud a județului, pe colinele de pe malul stâng al Siretului, în bazinul afluentului acestuia, râul Orbeni. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani și trece prin estul comunei, dar și de șoseaua județeană DJ119D, care o leagă spre nord de Parava
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Secuieni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berbinceni, Chiticeni, Fundeni, Glodișoarele, Secuieni (reședința), Valea Fânațului și Văleni. Comuna se află în nord-estul județului, în colinele Tutovei, în bazinul hidrografic al râului Valea Morilor. Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Secuieni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Roșiori și Dămienești și spre
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
formată din satele Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni (reședința), Medeleni, Nazărioaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele acvifere freatice și de bună
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Rebrișoara este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află într-o zonă muntoasă. Numele așezării vine de la termenul slavon "Rebro" însemnând „coastă” sau „colină”, termen care desemnează râul care străbate regiunea și satele de pe cursul său. Râul apare în documente la 1380 sub denumirea de "Rivulus Rebre". Localitatea Rebrișoara este situată în partea central-nordică a județului, în bazinul Someșului Mare, la o distanță de
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
Chițoveni este un sat ce aparține orașului Flămânzi din județul Botoșani, Moldova, România. Satul se întinde pe colinele de la N-E până la apă Miletinului. Se învecinează cu Prisăcani (cel mai apropiat), iar la distanțe mai mari, cu Stroiești și Dracșani. Nu se cunoaște cu exactitate anul întemeierii ( este posibil să aibă aceeași vechime cu satul vecin Prisăcani ). Fost
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
terenului. Cadrul geografic al comunei este favorabil dezvoltării principalelor activități economice pentru așezările omenești din zonă, oferind resurse naturale ca : materiale de construcție, cum ar fi : piatra și lemnul, cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful de coline și pădure cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri. Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Homorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers și Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. În anul 1529 a avut loc
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]