4,167 matches
-
Race” - se răzgândește după trecerea Capului Horn și, o dată ajuns la Insulele Falkland, n-o mai ia spre nord, ci spre est, către capul Bunei Speranțe, anunțând concis că face încă un tur al lumii, tot singur, tot fără escală. Comentatorii nu înțeleg prea multe: ei susțin că Moitessier ar fi vrăjit de chemarea Pacificului. Soția lui, înnebunită de griji, nu poate explica nimic: „Când Bernard a hotărât ceva, merge până la capăt”. Dar care e capătul Pământului? Chiar dacă-i speriată de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
progresat.“ („Ecologie și sistematizare“, Argeș, nr. 7/1988) STANCU-ATANASIU Natalia „Asemeni întregii culturi, deci și teatrului a cărui «conștiință de sine» a fost dintotdeauna și trebuie să rămână mereu, critica stă azi sub semnul accentuării dimensiunii sale politico-ideologice și educative. Comentatorii și teoriticienii teatrului sunt chemați să contribuie, din unghiul lor specific, la conceperea, din ce în ce mai puternică, a fenomenului cultural ca pe un act cu finalitate precisă și bine atinsă: dezvoltarea conștiinței socialiste și formarea unei societăți superioare: amplificarea elanului creator al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în esență problema tergiversării apariției acestei lucrări au fost Adrian Majuru („Antologia rușinii cenzurată“, Adevărul, 25 februarie 2008 și „Justificarea ratării“, Adevărul, 17 martie 2008) și Mirela Corlățan („Manual de osanale pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu“, Cotidianul, 27 februarie 2008). Ceilalți comentatori au încercat fie să devieze de la fondul problemei, creând o penibilă diversiune în speranța (iluzorie!) că vor diminua vina lăudătorilor de Partid și Stat, fie au încercat să dea sfaturi „post mortem“ lui Virgil Ierunca pe cine să scoată sau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urinează discret“ pe acei tăciuni și, cu cât tăciunii sfârâie mai tare, cu atât e mai bine, căci băieții la care se gândesc se vor aprinde de dorul lor și vor veni la ele negreșit. Din când în când, vocea comentatorului amuțește, iar fetele se pornesc să zică un cântec de șezătoare, pe care de data aceasta îl auzim și noi. La un moment dat, apar și băieții satului (probabil chemați de tăciunele tratat chimic), toți îmbrăcați în costume populare la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că lui ia plăcut. După cum spuneam, a fost un dulce - un băiat de zahăr, nu alta! (2009) Jurnalismul de cumetrie Mam întrebat de mai multe ori, în cadrul rubricii „Cultura pe sticlă“, ce caută pe micile noastre ecrane unele figuri de comentatori pe care le vedem toată ziua bună ziua. Aceeași nedumerire șiau exprimat, în repetate rânduri, și alte voci din presă. Ce competențe, ce charismă televizuală, ce calități de vorbitor are de exemplu o Monica Tatoiu, de se înghesuie toate televiziunile so
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ca și cea din Asta e), nu din condeiul regizorului. Nici Podul de flori nu mi se pare mizerabilist ; îl scutește de asta demnitatea personajelor, mai ales a protagonistului, Costică Arhir. Poate, așa cum spui, mizerabilism e un epitet aplicat de comentatorii mai puțin binevoitori. Dar în ce sens sunt oare aceste filme ”minimaliste” ? E în ele o risipă (un exces) de materie. Alex. Leo Șerban : Minimalismul se referă mai ales la modul cum sunt realizate aceste filme : cu bani puțini și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe la jumătatea ei, deja nu mai are suflu nici să treacă strada. E un film astmatic. Pentru un thriller adevărat, e totuși nevoie de respirație. Dacă se poate, nu artificială.) Acesta nu este un film despre avort O spune un comentator de pe IMDb, care a văzut recent filmul la Roma. Italianul a înțeles perfect (spre deosebire de italienii în sutană de la Osservatore romano) : 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, al doilea lungmetraj al lui Cristian Mungiu, nu este un film despre avort
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
curând discreției și, cum spunea cronica din Variety, bunului-gust. riscul unei telenovelizări di granda, cum am văzut și din păcate vom mai vedea în filmul autohton... Iată însă că un film delicat și sensibil, cum l-au descris mai toți comentatorii, inclusiv cei străini, este acuzat că nu țipă, că nu arată mai mult și că nu-și pune poalele-n cap ! “i încă de unul dintre comentatorii cei mai delicați și sensibili pe care-i avem în critica noastră. Sincer
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
însă că un film delicat și sensibil, cum l-au descris mai toți comentatorii, inclusiv cei străini, este acuzat că nu țipă, că nu arată mai mult și că nu-și pune poalele-n cap ! “i încă de unul dintre comentatorii cei mai delicați și sensibili pe care-i avem în critica noastră. Sincer, nu mă așteptam la asta. Nu pentru că Legături bolnăvicioase ar fi un film perfect (evident, nu e), ci pentru că, cernând cu grijă și fără parapon, descoperi că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fanatism religios, cei mai esclusiviști din toți locuitorii pământului, cei mai neasimilabili cu celelalte popoare ale lumei ! [...] Puterea lor e nemăsurată, căci se reazămă și se Întemeiază pe doue alte puteri : francmasoneria religioasă și aurul !” <endnote id="(465)"/>. Aproape toți comentatorii germani care au scris despre spațiul românesc În secolele XVIII-XIX au subliniat „exterioritatea” senti- mentului religios la români <endnote id="(299, p. 247)"/>. În 1909, Radu Rosetti ajunge la o concluzie similară : „fanatismul religios” ar fi o „simțire cu deosebire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asigură o reclamă de la Începutul secolului XX <endnote id="(843, p. 122)"/>. Este firesc să ne Întrebăm ce anume a provocat astfel de imagini - atât de puternice și de răspândite - privind „murdăria și putoarea evreului”. Una dintre explicațiile date de comentatori este cea rasială. „Murdăria evreului” s-ar datora „bolilor evreiești”, printre care ciudate boli de sânge și de piele, precum și scurgeri menstruale de sânge nu numai la femei, ci și la bărbați <endnote id="(vezi 503)"/>. Această „boală etnică” (curso
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au Învins pe cale economică, nu Însă pe cale sufletească, culturală. Economia românilor le este azi prielnică, sufletul lor le-a rămas Încă dușman” <endnote id="(741, p. 123)"/>. De altfel, În cartea sa din 1927, Neoliberalismul, Zeletin pare să fie primul comentator care a Încercat să privească În profunzime acest complex fenomen politico-economic și socio-cultural : „Întreaga noastră cultură din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este expresia unei mentalități agrare reacționare și e Îndreptată Împotriva capitalismului. Dar cum aceste elemente
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor (meșteșugari, agricultori) era relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori” pe evreii meseriași, pe motiv că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar anexa comercială a atelierului În care lucrează evreul meseriaș. Întotdeauna Însă această anexă este mai „vizibilă” decât atelierul propriu-zis. Din păcate, tendința de a-i considera pe „producătorii mărfurilor pe care le vindeau” drept negustori apare și la unii comentatori contemporani <endnote id="(535, p. 37)"/>. În anul 1820, În timpul domniei lui Mihai Șuțu, s-a făcut un recensământ al Întregii populații care plătea impozite În Moldova. În acest caz, negustorii și meseriașii au fost Încadrați corect, la rubrici diferite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care arendau pășuni și aveau „cășării” În Ardeal (zona Bran) și În Moldova <endnote id="(416, vol. II, pp. 31 și 39)"/>. În nordul Moldovei, În zona localității Târgu Neamț, este atestat numele evreiesc Paster (de la „păstor”), care, conform unor comentatori, ar demonstra că unii evrei din regiune s-au ocupat de păstorit <endnote id="(839, p. 160)"/>. Într- adevăr, În anumite epoci și În anumite zone ale spațiului românesc, evreii au fost ciobani propriu-ziși. „Stânile evreiești În Maramureș, ca și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii comentatori) și statului prea mult În picioare În cadrul activităților comerciale pe care le practicau (o „boală profesională” deci, combinată cu una „socială”) <endnote id="(678, pp. 38-49 ; 697, p. 86)"/>. Prin urmare, deficiențele evreului care Îl Împiedică să facă armata ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
există În evanghelii, În schimb există altul cu o Încărcătură simbolică asemănătoare. Tot În scena arestării din grădina Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu sabia urechea unuia dintre iudeii veniți să-l prindă pe Isus. Nu este vorba, cum afirmă unii comentatori, de un soldat roman, ci de „servitorul arhiereului” (Ioan 18, 10 ; Marcu 14, 47), deci de un iudeu cu nume latinizat, Malhus. Fiind singurul gest violent pe care evangheliile Îl Înregistrează În această scenă extrem de importantă (gest pe care Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa de minunat cum avea să fie maso neria Încăpută pe mâinile lor”. Dar, introducând „principii dizolvante din Talmud, din Cabală și din magie”, „isteții urmași ai lui Iuda” au transformat francmasoneria „În Sinagoga Satanei”. „Este aproape incredibil - constată un comentator din zilele noastre - că, după mai bine de 50 de ani de la prima ediție, un asemenea volum a putut fi reeditat [În anii ’90] «la propunerea mai multor preoți, teologi și intelectuali», sub părinteasca grijă pentru puritatea credinței ortodoxe, de către
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amară Mi-este osânda tot rătăcind. O versiune interesantă a legendei a publicat Ion Heliade-Rădulescu, În 1836, În prima revistă de teatru din Țara Românească. Este vorba de o „imitație” realizată de C.G. Filipescu după un poet german : după unii comentatori, Christian Schubart <endnote id="(782, p. 155)"/>, care a compus În 1783 poemul Evreul rătăcitor, devenit foarte popular. În versiunea românească, motivul mitic e tratat În stil romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În poezia romanticilor români a fost influențată de spațiul cultural german din secolul al XIX-lea. Ea diferă totuși profund de modul În care Richard Wagner, de pildă, a utilizat motivul „jidovului rătăcitor” atât În scrierile sale muzicale (pentru unii comentatori, personajul Kundry, din opera Parsifal, 1882, este Întruparea feminină a lui Ahasverus), cât și În scrierile sale ideologice. Pentru compozitorul german, evreii se pot izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o singură cale” : „o mare soluție” regeneratoare (Cunoaște-te pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de canibalism” ar fi, după unii comentatori <endnote id="(4, p. 103 ; 107, p. 124 ; 422, p. 249)"/>, motivația mito- rituală arhaică a acestei prohibiții culinare, dar cred că nu este cazul aici să deschid acest dosar stufos. La Începutul secolului XX, Simeon Florea Marian intuia faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a văzut obligat să-i strângă pe evrei la agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă forță, la Iași și la București, În 1803 și a continuat și În 1804. Comentatorii sunt de acord asupra faptului că apariția cărții Înfruntarea jidovilor, girată de Mitropolie, a jucat un rol important În noua dezlănțuire a maselor În 1803. Noul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costachi (1803- 1846), i-a adăpostit pe evrei În biserică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar „marea finanță evreiască” ar fi comandat executarea prin Împușcare a „trei mari români naționaliști” : Nicolae Iorga (1940), Nicolae Ceaușescu (1989) și Ioan Petru Culianu (1991) (conform profesoru lui Ion Coja de la Universitatea București ; <endnote id="vezi nota 504"/>). Alți comentatori susțin că Mihai Eminescu ar fi fost, chipurile, omorât În 1889 de un doctor evreu prin intoxicare cu plumb <endnote id=" (637)"/>. Pentru a demonstra natura criminală a „marii conspirații evreiești”, iudeofobia ia forme halucinante : „Evreimea - se scrie Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie ucisă o iapă și să i se scoată inima : „pe ea era În adevăr scrisă vorba «neizbândă»”. O variantă a acestei legende a fost culeasă și În Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Apostrof, Cluj-Napoca, 2001. 697. Between „Race” and Culture. Representation of „the Jew” in English and American Literature, ed. Bryan Cheyette, Stanford University Press, Stanford, 1996. 698. Așa-zisul „antisemitism politicos” (genteel antisemitism) al Virginei Woolf, cum a fost numit de comentatori, se manifesta uneori În forme mai radicale. În 1930, de pildă, ea Îi scria unei prietene următoarele : „Cât de mult am urât faptul că m-am măritat cu un evreu..., cât de mult am urât vocile lor nazale și bijuteriile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]