4,204 matches
-
obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu pe economie, înainte de a publica o carte care costă, la stand, 1.500.000
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
este de ordin moral și constă în săvârșirea unor nedreptăți, greu de reparat într-o viață de om. Din punctul de vedere al lui Mircea Mihăieș, Petru Popescu este "un nimeni", "un prozator de doi bani", Cristian Țopescu - "un stimabil comentator sportiv pe vremuri, dar catastrofal realizator de emisiuni așa-zis distractive", Grigore Vieru - "o nulitate poetică" ș.a.m.d. În realitate, Petru Popescu este unul dintre cei mai talentați prozatori ai noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța nimic din vechile polemici. În prezent, se vorbește cu emfază despre alteritate, despre perceperea și respectarea diferențelor, despre dreptul însuși la diferență și specificitate, dar sunt comentatori, mai vechi sau mai noi, care nu fac un minim efort pentru a înțelege și ceea ce nu le convine. Ceea ce le răstoarnă sau le amendează tezele. Pe lângă detaliul savuros că tocmai unii dintre apostolii corectitudinii politice nu acceptă în ruptul
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
Cehiei, organizată de Institutul Cultural Român din Praga, dl. Dumitru Țepeneag a binevoit să ne răspundă la câteva întrebări. Libuse Valentová: Stimate domnule }epeneag, romanul dv. Hotel Europa este considerat "cel mai european" dintre toate prozele dv. În opinia multor comentatori, anume prin aceasta s-ar și explica succesul de care se bucură acest roman, publicat în 1996 în România, iar în anii următori în Franța, Germania, Slovenia, Ungaria și acum și în Cehia. Oricum, Hotel Europa face parte din puținele
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
e nu doar un afront adus ideii de simetrie, ci și o sfidare a logicii. Toate aceste sunt, însă, detalii, față de atacul dizgrațios venit din nenumăratele guri de tun ale unor ziare care n-au reușit, deocamdată, să producă un comentator pentru televiziune de talia lui C.T. Popescu. Nu mă pot opri să nu observ subtextul mesajelor veninoase trimise în direcția celor doi: ele survin în momentul în care presa românească e condusă, preponderent, de oameni tineri și foarte tineri. S-
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
realizatorii de programe, aflați sub teroarea nemiloasă a "rating"-ului, îi vor invita frumușel să-și vadă de pensii. După câte-mi dau seama, acel moment e destul de îndepărtat. Aproape nimic din ce arată televiziunile din România în materie de comentatori politici de vârste fragede nu e din cale-afară de promițător. Cum mi-am făcut - după modestele mele puteri - un program din a promova, cu orice preț, generația tânără, sunt relativ atent la ce se întâmplă în această zonă, a cadrelor
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
Cosmin Ciotloș Marele pericol pentru orice comentator al criticii lui Ion Pop e acela de a se ține prea aproape de text. (Sigur că, până la urmă, un asemenea de exercițiu de lectură n-ar fi, intelectual vorbind, lipsit de foloase. Dar, la fel de sigur, rezultatele lui pozitive, de natură
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
și laptele. Vinul l-ar fi adus în Galia romanii înșiși. Termenul bețiv apare în Evul Mediu și anume în criticele pe care oamenii bisericii le fac la adresa lui Noe, Lot sau Melchisedec din Vechiul Testament. Cu toată opoziția Bisericii, scrie un comentator al cărții lui Nourrisson, „Evul Mediu este vârsta de aur a abațiilor, a vinului și a viticulturii”. Dar abia în Renaștere băutorul intră în literatură ca unul care „iubește vinul”. „Regele (băutorilor) este Rabelais”, remarcă același recenzent, citând formula autorului
Și băutorii au istoria lor () [Corola-journal/Journalistic/3523_a_4848]
-
critică adresată unei serii de autori tabuizați ar reprezenta o demolare, o blasfemie, un atentat la siguranța axiologică a nației. În loc de-a reclama pur și simplu ceea ce le-ar conveni, adică sistarea discuției, înghețarea ierarhiilor, statu-quo-ul opiniilor proprii, acești comentatori care-l urmează îndeaproape pe liderul lor, pisc academic care, la rîndul dumisale, cochetează nu rareori cu discursul marilor tenori ai ceaușismului, scandalos reveniți în arena politică, încearcă să creeze o panică prin nimic justificată. Suntem furibund acuzați că am
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
caz, am putea asista la o revenire spectaculoasă a lui Dan Ioan Popescu, dacă acesta scapă cît de cît de acuzațiile care i se aduc, ceea ce n-ar fi imposibil de cînd Monica Macovei încasează lovituri și de la Cotroceni. Unii comentatori cred că toată această vînzoleală e provocată, de fapt, de serviciile secrete și de încercările lor de a se poziționa cît mai favorabil în momentul integrării europene a României. Ceva, acel ceva care se tot repetă la noi, mă face
Ce ascunde soluția Vanghelie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10710_a_12035]
-
la lecții de zbor planat, încercasem, zadarnic, să fac din aceste modeste decolaje/aterizări o imagine a existenței umane. Nu mi-a reușit, și gata! Din pricina a două stimabile omagii lui Ion Barbu, "}ărmul de grâu" și "Sistem solar" unii comentatori m-au aliniat în descendența lirică a acestuia. La prima vedere, și "Pământ de pază" (devenită ulterior "Insulă") l-ar "relua" întrucâtva pe Ion Barbu. Visam o insulă enormă ieșind din mare în neștire și-i căutam duios o formă
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
deschis. Modernitatea acestui gen de analiză implicită, care se dezvăluie exclusiv din succesiunea scrisorilor - modalitate artistică ce explică prospețimea peste vreme a unui roman precum, să zicem, Legăturile primejdioase de Choderlos de Laclos - este remarcată de cei doi tineri traducători/comentatori ai romanului. Ei văd aici semnele postmodernismului, chiar dacă procedeul e vechi de câteva secole: " - Mai multe vieți, viețile a patru oameni oferite pe tavă. Mă gândesc chiar să scriu un roman postmodern, un roman unde autorul să nu intervină deloc
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
de științifică, Pisoarul lui Duchamp). Revalorificarea unor specii marginale literar este lucrul cel mai însemnat și are un precedent în schițele lui Caragiale. Absolut uimitoare este referința la Monciu-Sudinschi, care, din păcate, n-a atras, în măsura cuvenită, atenția tinerilor comentatori ai lui Sorin Stoica. Într-o „pseudobiografie clișeizată”, acesta reproduce un dialog cu Michi, pompierul filosof de la Muzeul Țăranului Român unde Sorin Stoica era cercetător (numeroase detalii și nume sunt reale în proze: Irina Nicolau, Emil Constantinescu, eu însumi, așadar
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
Iliescu-Năstase, urmată de partitura Iliescu-Geoană. Am citit în acești ani nenumărate atacuri ignobile la adresa ta. Ți s-a sfârtecat identitatea, ți s-a scris și rescris, adică ți s-a desfigurat biografia, ți s-a contestat statutul de jurnalist, de comentator, dreptul la autonomie mentală, chiar demnitatea umană", susține Tismăneanu. După o scurtă evocare a emisiunilor la care a participat cu Rodica Culcer, Vladimir Tismăneanu dezvăluie că ceea ce îl face să o susțină pe fosta șefă a știrilor TVR sunt amintirile
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]
-
în considerare o evoluție a conceptului de la istoriile globale de tip, mai mult sau mai puțin, tradițional la istoriile parțiale, pe genuri sau pe curente. O întoarcere, adică, la caracterul inițial didactic. Observația a fost făcută și ea de către unii comentatori ai Istoriei critice. Exclusivitatea istoriilor parțiale, care, bineînțeles, există și sunt utile, mi se pare greu de susținut din următorul motiv: sinteza este aceea care face posibilă analiza. Pentru orice istorie parțială am nevoie de un sens global care s-
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
sară cu stridență în ochi" etc. În sfârșit, este amendată și critica literară agresivă practicată de unii autori tineri: "O violență nejustificată, un spirit ostil și gregar de gașcă, o aversiune față de generațiile mature și consacrate, afișează și unii dintre comentatorii literari iviți din spuma tulbure a noului val." Asemenea afirmații tranșante despre trend-ul din literatura tinerilor nu apar în revistele din București. Probabil trebuie să te afli la peste 200 de kilometri distanță, ca Ovidiu Dunăreanu (care trăiește în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
Poitou în Revue de Deux Mondes din 1856. În fine, Eduard Engel e de părere că Buddenbrooks al lui Thomas Mann “narează povești nesemnificative despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai bine zis, că nu citește aceeași carte pe care o citim noi. Astfel de cazuri sînt mult mai numeroase decît ne închipuim. În literatura română, ca și în
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
de imagine, ceea ce sporește aura semnifică rii (Paul Ricoeur) și, implicit, mitul autorului. Acesta se întâlnește cu mereu mai multe subiectivități care îi pun la încercare forța de noutate. De la „scriitorul popular”, așa cum l-au considerat pe Creangă primii săi comentatori, până la „incomodul inefabil” (G. Călinescu), „homericul”, trăind în atmosfera proprie pentru „o seminție omenească începătoare” (G. Ibrăileanu, Vladimir Streinu), omul anapoda, renascentist, ca și personajele sale (Zoe Dumitrescu Bușulenga) sau „ezotericul”, relevând sacerdoții tantrice și ritualuri străvechi (Vasile Lovinescu) distanța
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
principala acuză care se aduce versurilor este lipsa sensului, întrebarea pe care cred că ar trebui să ne-o punem privește definirea sensului pentru un text poetic: ce este sensul? Ceea ce transmite, ceea ce se înțelege la lectură? Interpretarea pe care comentatorii din această categorie (editori, exegeți) par să o dea sensului este una surprinzător de prozaică și de limitativă: presupunem că aceste versuri «nu au sens» pentru că nu pot constitui un enunț lingvistic în afara constrângerilor metrico-prozodice pe care le obiectivează [...] Desigur
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
de curînd (re)puse în circulație, pentru a satisface cerințe determinate de reorganizarea europeană și mondială, ele au fost preluate în grabă și utilizate fără grijă și atenția cuvenită și în textul mai sus menționat. Înțelegînd că vehemență reacție a comentatorilor și a opiniei publice provocată de publicarea "declarației", se explică în mare măsură prin echivocul de receptare determinat cel puțin în parte de prezență în text a unor termeni nefamiliari, redacția revistei "22" (1999, nr. 24) a inițiat o discuție
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
ceea ce presupune că mecanism lingvistic, asocierea spontană cu evoluție, dar și o decodare vagă în sensul defavorabil sugerat de semnificația unor cuvinte de circulație mai largă, oarecum asemănătoare că forma, ca depreciere, demolare, derivă, derobare, devalorizare), a condus pe mulți comentatori la desprinderea unui mesaj neliniștitor în sensul ideilor iredentiste maghiare. Și, ca un corolar, al implicitei amenințări referitoare la integritate teritorială a statului român, interpretare favorizată de contextul istoric actual, marcat de conflictul din Iugoslavia, de aparentul paralelism dintre Kosovo
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
și Ziua și noaptea (tetralogia). Pe scurt, Calea Nicolae Breban. Romanele acestuia au pus dintotdeauna critica literară în dificultate. Cazul receptării Buneivestiri rămâne, din punctul meu de vedere, cel mai elocvent. Ce s-a observat acolo de către întreaga suflare a comentatorilor a fost, neabătut, efectul de scindare a protagonistului. E adevărat, dincolo de pragul primei jumătăți a cărții, mediocrul merceolog Grobei devine, pe nesimțite, un cu totul alt om. Preocuparea lui meschină de a se instrui (exact acesta e cuvântul) se transformă
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
Oricât de puțini vor fi fiind ălectorii specializatiă, ei mă vor fi preluat spontan; poate că numărul mare de cititori de acum 25-30 de ani era o iluzie, iar acum revenim la realitate. GD: Fiind Dvs. înșivă un foarte bun comentator de poezie, un analist liric de excepție aș spune, având și o experiență dublă, poate chiar mult mai vastă, intrând în contact cu numeroase modalități poetice, mode, poeți, experiențe poetice, paradigme unde așezați poezia românească, măcar în context european, în
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
face că cea mai pertinentă analiză a volumului regretatului Ioan Lăcustă rămâne aceea dezvoltată în postfață de Bogdan-Alexandru Stănescu. (Ca atent cititor al presei culturale ce sunt, revenirea lui în scris mă bucură sincer.) Și nu înțeleg de ce nici un alt comentator n-a ținut cont de traseul schițat limpede în cele câteva pagini care urmează romanului. Sunt, probabil, pricini de orgoliu. Povestea din Replace all (Colcăiala) evoluează, la propriu, pe două planuri. Avem, pe de-o parte, realitatea accesibilă a unui
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]