3,355 matches
-
produse mediului și la fel se întâmpl] și în acela al s]r]ciei din întreaga lume - rezultatul nedorit, dar natural, al tranzacțiilor nerestricționate din economia de piaț]. O obiecție mai radical] a celor care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel economisite pot și trebuie s] fie folosite pentru programe de dezvoltare și bun]stare. Din aceast] perspectiv], una dintre cauzele semnificative ale s]r]ciei mondiale este accentul pus pe cheltuielile militare din întreaga lume. ix. Cât de mult] compasiune? Trebuie s] elucid]m un ultim aspect: cât de mult] compasiune ar trebui s] dovedim? Un r]spuns care ar putea fi oferit este: cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltare și bun]stare. Din aceast] perspectiv], una dintre cauzele semnificative ale s]r]ciei mondiale este accentul pus pe cheltuielile militare din întreaga lume. ix. Cât de mult] compasiune? Trebuie s] elucid]m un ultim aspect: cât de mult] compasiune ar trebui s] dovedim? Un r]spuns care ar putea fi oferit este: cât de mult] putem. Teza „acțiunii negative” anterior discutat] implic], la fel ca și cea a acțiunii pozitive, faptul c] trebuie prevenite toate aspectele negative atâta timp cât nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce poate fi realizat în vederea combaterii nedrept]ții și eșecurilor altora de a respecta sau proteja drepturile este, în principiu, limitat la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m]car dintre cei care sunt considerați oameni generoși, nu acționeaz] în virtutea unui principiu de compasiune absolut]. Câteva excepții - Maica Tereza, de exemplu - imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m]car dintre cei care sunt considerați oameni generoși, nu acționeaz] în virtutea unui principiu de compasiune absolut]. Câteva excepții - Maica Tereza, de exemplu - imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri, ceea ce pentru mulți oameni ar fi considerat drept un mare sacrificiu propriu, nu este așa și pentru acei oameni. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar se poate pune întrebarea: Cât este de „semnificativ”? R]spunsul meu nu va suna că un r]spuns: Nu exist] un anumit procent de bani sau de timp care s] poate fi scos dintr-o cutie magic] a moralei. Compasiunea reprezint] o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer (Glasgow University Centre for development Studies
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer (Glasgow University Centre for development Studies: Occasional Paper Series, no. 3, 1988). Harris, J.: Violence and Responsibility (London: Routledge and Kegan Paul, 1980). Nozick, R.: Anarchy, State and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Introducere Cuvântul „eutanasie” s-a format având la origine dou] cuvinte din limba greac] - eu și thanatos - semnificând, ad literam, „o moarte bun]”. În zilele noastre, „eutanasia” este perceput] ca fiind acțiunea de a provoca o moarte bun] - „moartea din compasiune”, provocat] de o persoan] A, care pune cap]ț zilelor unei persoane B. Aceast] semnificație a termenului evidențiaz] dou] aspecte importante ale acțiunii de eutanasiere. În primul rând, eutanasia presupune luarea în mod intenționat a vietii unei persoane; iar, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosof german al secolului al XVIII-lea, Immanuel Kant, consideră c] adev]rurile morale se bazau mai degrab] pe rațiune decât pe religie, cu toate c] „omul nu are puterea de a dispune de viață să” (Kant, 1986, p. 148). Compasiunea pentru o persoan] care sufer] de o boal] incurabil] și, în cazul eutanasiei voluntare, respectul pentru autonomie, au reprezentat argumentele principale ale celor care au susținut aspectul moral al eutanasiei. În prezent, exist] o vast] susținere a anumitor forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menține pacientul în viat]) pot s] conduc] la eutanasie involuntar]. iii. Eutanasia activ] și cea pasiv] Pan] acum, am definit „eutanasia” într-un sens mai flexibil că „moarte din compasiune”, adic] A provoac] moartea lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe B administrându-i, de exemplu, o injecție letal]; sau A îl poate l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în anumite circumstanțe nu vor alunecă pe o pant] periculoas] care va duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s] facem ceva în acest sens. Aceasta nu înseamn] c] cei care dezvolt] relații apropiate ajung întotdeauna s] arate compasiune fâț] de ceilalți, deși se întâmpl] de multe ori așa. Eu cred c] o persoan] trebuie s] fie implicat] în relații personale pentru a fi motivat] s] fie moral] sau pentru a ști s] fie moral]. Altfel spus, oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților morale. Dup] cum ar]ta Mary Midgley: „Scrupulele reale și, eventual, principiile morale se dezvolt] din acest material brut. Ele nu ar exista f]r] el.” (Midgley, 1983, p. 43). (Vezi și discuția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferența dintre percepție și dorinț], o judecat] moral] trebuie s] fie vreo form] de dorinț] (sau, si mai general spus, vreo form] de „atitudine-pro”) mai degrab] decât o form] de percepție, cum credeau intuiționiștii, pentru c] dorințele sunt forme ale compasiunii sau atenției, pe când percepțiile nu sunt astfel de forme. Acest argument este cel care a f]cut că noncognitivismului s] domine în perioada 1930-1970 în sfera anglo-saxon] și s] eclipseze intuiționismul (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Atitudinile morale se aseam]n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au luat în considerare punctul de vedere al fiec]ruia în alegerea făcut], în m]sura în care este posibil acest lucru, în cazul conflictelor de idei. (1981, p. 214) Reversibilitatea, așa cum pare s] susțin] Kohlberg, este capacitatea noastr] de compasiune dat] fiind exprimarea ei complet] și cât mai logic] în contextul interacțiunii sociale (vezi și conceptul potențialului de universalizare, discutat în acest volum în capitolul 14, „Etică lui Kant”, si capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Așa cum remarc] Kohlberg: „Oricine înțelege valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stres generalizat, care bîntuiau, în anii stalinismului autohton, breasla, unele îmbrăcau haina derutei duioase. O intervenție speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scenariu al anticipatelor, deci al înlăturării definitive de pe scena politică a unui sistem ticăloșit a fost amînat de drama inundațiilor. Predilectă, se-nțelege, în falsele retorici ale pesedismului perdant și ale acoliților lui de conjunctură. Ascultîndu-i de fariseicii retori ai compasiunii pentru nenorociții din calea apelor, doar naivii (și ei de nuanță nostalgic roșie) ar fi putut crede în ardoarea aleșilor lor, orice om cu mintea întreagă dîndu-și seama de procedura joasă a profitului propagandistic. Supus și unor inimaginabile tertipuri... de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expoziția mea de la Cupola (după ce fusese găzduită, întîi, de Galeria Orizont din București) era o imensă boare gri, pe mari suprafețe, în care, dreptu-i, bîntuie desculții lumii, nefiind convins atunci, ca și-acum că demersul meu era unul de aplecată compasiune peste cei desculți, cît mai degrabă o rece pliere pe un motiv atît de bătut plastic. Atît de constant atacat de mari maeștri universali, nici ei totdeauna franc marcați de milostenie. Cît de tot așa expresivitatea infinită a motivului. Că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de a da drept de existență în artă realităților umile, dintr-un fel de (auto)compasiune, mândrie, frondă față de „lumea bună” socială sau literară. Apreciat de Tudor Arghezi ca un „talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
animată de elanul de depășire a condiției noastre pământești, să fim noi înșine doar proiectându-ne în viitor. Tadeusz Pirozynski a văzut sensul existenței sale doar în valorile profesionale și a muncit cu asiduitate pentru a ilustra exemplaritatea comunicării și compasiunii interumane, credința sa în binele și adevărul specialității. A văzut psihiatria și ca o preocupare culturală și etică de înțelegere a bolnavului, înțelegere despuiată de orice fanatisme sau totalitarisme mentale și din care a decurs și personalitatea sa de tămăduitor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nimănui. Asemenea făpturi sînt și ele tragice, numai că nefiind clăditoare de valori existențiale, ci destrămătoarea de sinea propriei existențe, tragismul lor e derizoriu. Spectatorii unei asemenea dramaturgii populate de fantomele rătăcind grotesc în imponderabilitate, nu pot încerca decît o compasiune ironică, semn al unei complexe atitudini care semnalează inimii limitele pe care evaluarea critică le impune. Anti-eroii CALULUI VERDE, Ilie și Mina Popescu, aduc în teatrul românesc tipologia și problematica unui cuplu alienat la fața locului. Mecanismul dramatic al trecerii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a sentimentelor copiilor; Apelul la iubirea copilului față de părinți, îndeosebi față de mamă, este doar un exemplu al posibilităților de valorificare educativă a sentimentelor copilului. În cadrul grupului țintă au fost fructificate și alte sentimente, cum ar fi solidaritatea între colegi, prietenia, compasiunea față de suferință, sinceritatea, sentimentul dreptății și altele. Acestea devin pârghii care pot mișca sufletul copilului în direcția bună. • sensibilizarea copilului la glasul conștiinței, la glasul unei inimi din care să fie alungată mândria și în care să domnească iubirea. La
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]