7,605 matches
-
complex pentru a putea fi încadrat în chestionare mai largi sau mai restrânse, indiferent de modul de abordare a acestui tip de studii. Profesorul încerca să evite, în acest fel, cât mai mult posibil tendința de uniformizare a unor caracteristici comportamentale strict individuale, care depinde de o fenomenologie pe care încerca să o contureze cât mai detaliat. Evitarea strictă a sintagmei de "comportament normal", dezvoltarea și aprofundarea conceptelor de comportament marginal, deviant, disocial, patologic, corelarea acestora cu conștiința, morala, mentalitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod constant senzațiile, emoțiile și sentimentele. În anumite situații însă putem să le ascundem. Cu alte cuvinte, putem să ne prefacem și putem să mințim. Ceea ce duce la concluzia că propriile trăiri ne sunt în mod nemijlocit cunoscute
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în măsura în care comportarea lor ne este bine cunoscută. Dar nu „cunosc“, nu „știu“ ceea ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 291 ce simt eu, ci simt pur și simplu. Este un nonsens să se spună că trebuie să-mi cunosc reacțiile comportamentale pentru a afla ce simt. Cuvintele a ști, a cunoaște, în folosirea lor primară, nu se aplică pentru jocurile de limbaj ale exprimării experiențelor subiective. Dacă spun că simt ceva anume, atunci este un nonsens ca cineva să mă întrebe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noastre curente poate genera confuzii ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 293 conceptuale nu există o tensiune, o contradicție. Învățăm cu toții să dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom fi însă tentați să caracterizăm exprimările despre ceea ce simțim drept „descrieri“ ale experiențelor subiective. Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a ceea ce am perceput. Expresii ca „Nu mai e nimic de făcut!“ sau „Ce surpriză plăcută!“ au aceeași semnificație ca și expresiile nonverbale caracteristice ale resemnării sau ale bucuriei. Semnificațiile nu se asociază pur și simplu anumitor exprimări sau manifestări comportamentale drept ceva exterior, ci sunt, pentru a spune așa, „scrise“ în ele. 47 Vezi Franz von Kutschera, Sprachphilosophie, 2. völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, W. Fink Verlag, München, 1975, pp. 132-203. 48 Vezi Bob Hale, „Rule-following, Objectivity and Meaning
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
din diferite zone ale lumii. 274 Vezi Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1974, p. 57-67. 275 Vezi în acest sens Herbert Landar, Language and culture, Oxford University Press, Oxford, 1966, unde se fac analize ample ale modelelor comportamentale din perspectiva sensului cuvintelor. 276 Vezi Mariana Neț, Lingvistică generală. Semiotică. Mentalități, O perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și organizațional este aceea de a atribui, ori de câte ori este posibil, sarcini și roluri manageriale corespunzătoare nivelului de competență imediat superior celui curent, concomitent cu asigurarea condițiilor de instruire necesare Îndeplinirii acestor atribuțiuni. Se realizează astfel o lărgire graduală a orizontului comportamental și de gândire managerială, absolut necesară atunci când se au În vedere obiectivele majore legate de evoluția viitoare, dezvoltarea și adaptarea unei organizații la schimbările din mediul extern. Din punct de vedere subiectiv, un manager poate manifesta Înclinații sau preferințe care
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
grup; Întărirea pozitivă a răspunsurilor Îi determină și pe viitor să fie activi - le educă voința, le stimulează o serie de mobiluri interne care declanșează atracția și interesul pentru activități similare. Învățarea prin cooperare are implicații pozitive În plan acțional - comportamental deoarece permite o mai bună cunoaștere interpersonală și de grup, valorifică spiritul de colaborare, de responsbilitate individuală și colectivă, inițiativa, iar În plan aptitudinal oferă posibilitatea de a descoperi faptul că, Într-o activitate, toate aptitudinile sunt importante. În același
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Deși sunt entități distincte, scrierile grupate în această carte se armonizează într-un ansamblu de idei, organizat în jurul conceptului de educație, cu referiri la educația școlară, familială și socială, precum și la modul cum se obiectivează ea în profilul intelectual-moral și comportamental al copiilor și al adolescenților. Lumina educației reunește textele cu conținut educativ ce au fost dezvoltate în precedentele volume: Preocupări pedagogice, Flori târzii, Parfum de spini, Educator adevărat, Toamnă la Copou. Am operat selecția respectivelor texte și le-am adunat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ori cicăleala, absența respectului și înțelegerii față de partenerul de viață, violența verbală și fizică, toate acestea și multe altele pot deveni surse ale discordiei și ale transformării vieții de familie într-un iad. În familiile cu asemenea tare caracteriale și comportamentale scandalurile și bătăile se țin lanț, soldându-se deseori cu leziuni corporale sau chiar cu crime. Presa scrisă și vorbită abundă în informații despre astfel de nedorite situații. Mentalitatea feudală că bărbatul reprezintă autoritatea absolută, că este stăpânul cu drepturi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scutească pe copii de orice efort, de orice confruntare cu activități și situații dificile; să satisfacă nu numai trebuințele materiale și afective absolut necesare, dar și pretențiile exagerate, uneori aberante, ale copiilor; să tolereze și să ierte greșelile, necuviințele, ieșirile comportamentale inadmisibile ale copiilor; să le ceară iertare și să compenseze, material și afectiv, orice manifestare mai aspră sau mai rece față de copii. În astfel de cazuri, părinții sunt cei care joacă după cum le cântă copiii, și nu invers. Crescuți în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ceară nimic. Experiența de viață a dovedit că greșelile se răzbună. Ele se repercutează, ca un bumerang, împotriva celor ce le-au săvârșit. PREȚUL LENEI Lenea, ca trăsătură negativă de caracter, se dobândește, se învață la fel ca oricare deprindere comportamentală, încă din primii ani de viață. Omul nu se naște harnic sau leneș, el devine harnic sau leneș ca urmare a educației primite. În condițiile unui climat educativ favorabil, în cadrul căruia exemplul celor din jur și sistemul de cerințe au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o lecție extrem de bogată în informații și impresii, cu multiple valențe educative și cu o mare încărcătură emoțională, care nu se uită. Excursia este o împrejurare de viață în care copilul sau adolescentul își dezvăluie și alte trăsături psihice și comportamentale decât cele manifestate în ambientul școlar: interese, atitudini, curiozitate, moduri de comunicare și de manifestare în natură, inițiativă, spirit investigator, disponibilități și abilități. Cu una dintre clasele la care am fost diriginte, pe când adolescenții erau la începutul vieții de elevi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
acum, în vârsta lor mi-am văzut, ca într-o oglindă încețoșată, dimensiunea reală a vârstei mele. Timpul a lucrat intens asupra fizicului lor producând transformări profunde. Activitatea profesională, viața socială și familială au operat în plan psihic, moral și comportamental. Cu bucurie am constatat că vorbele lor au măsură și greutate, limpezime și înțelepciune. Mi-am dat seama că am în față omeni maturi și cumpăniți. În spusele lor sunt evocate experiențe profesionale, aspecte din viața de familie, fac referiri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ne arată că economiștii nu au învățat mai nimic din primul caz, au repetat cam aceleași greșeli și ne-au adus din nou pe buza prăpastiei. De aceea am ales pentru primul capitol această doctrină. Instituționalismul, Școala suedeză și Economia comportamentală sunt, cumva de alt tip, prezintă incipiente de economie holotropică. În cîmp strict economic, lucrurile sunt desigur ceva mai nuanțate. Dar pentru demonstrația noastră ne-au slujit de minune. Prin urmare, avem nevoie de o respiritua lizare, de o "răsucire
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
primei școli austriece, excesiv și el de multe ori și nu de cea mai bună factură, avea să deschidă calea spre noi abordări care vor da roade în școala suedeză, apoi mai ales la Keynes pînă la așa-zisa "Economie comportamentală" de astăzi. Dar nu putem nici psihologiza excesiv, nu putem fetișiza legile psihologice ale lui Keynes și ale keynesiștilor, mai vechi sau mai noi. Apoi, moneda s-a dovedit departe de a fi neutră, devenind astăzi aproape un factotum în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
căi de depășire a economiei hylotropice, de ieșire la lumină. Apoi, aș crede că unii discipoli au exagerat breșele din sistemul wicksellian, mai ales în politica lor economică, preferînd teoria keynesiană, cu dirijismul său de mare amploare. 2.3. Economia comportamentală Economia comportamentală își are originile încă în operele clasicilor economiei politice, cum ar fi Jeremy Bentham (care vorbește despre durere și plăcere ca determinante fundamentale) sau Adam Smith (care vorbește despre simpatie, egoism, suferință și pasiuni) și neoclasicilor (Francis Edgeworth
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
depășire a economiei hylotropice, de ieșire la lumină. Apoi, aș crede că unii discipoli au exagerat breșele din sistemul wicksellian, mai ales în politica lor economică, preferînd teoria keynesiană, cu dirijismul său de mare amploare. 2.3. Economia comportamentală Economia comportamentală își are originile încă în operele clasicilor economiei politice, cum ar fi Jeremy Bentham (care vorbește despre durere și plăcere ca determinante fundamentale) sau Adam Smith (care vorbește despre simpatie, egoism, suferință și pasiuni) și neoclasicilor (Francis Edgeworth, Vilfredo Pareto
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economia comportamentalistă. Apoi, instituționaliști ca Wesley Mitchel și John M. Clark sunt apropiați și de comportalism. De asemenea, economiștii din școala austriacă, în primul rînd Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises. Momentul, principal poate, de consacrare a econo miei comportamentale l-a constituit anul 1978, cînd i-a fost acordat premiul Nobel pentru economie lui Herbert Simon, unul dintre pionierii acestei abordări. Același lucru îl consemnăm și pentru Reinhardt Selten în 1994, George Akerlof în 2001, Vernon Smith și Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în 2001, Vernon Smith și Daniel Kahneman în 2002, acesta din urmă fiind chiar psiholog. De reținut, tot ca moment remarcabil, publicarea de către Philippe Adair și colaboratorii a volumului Psihologie economică, în 1998. În ultimele trei decenii și jumătate, economia comportamentală a cunoscut un adevărat avînt în științele sociale, reunind tot mai multe lucrări dedicate acestui domeniu și criticînd puternic mainstreamul economic, sau modelul standard, bazat pe utilitarism, ale cărui lacune le-am înfățișat în parte. Știința economică s-a îmbogățit
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
multe lucrări dedicate acestui domeniu și criticînd puternic mainstreamul economic, sau modelul standard, bazat pe utilitarism, ale cărui lacune le-am înfățișat în parte. Știința economică s-a îmbogățit astfel cu noi teorii, iar lumea academică cu noi dezbateri. Economia comportamentală își propune să ofere teoriilor economice clasice o bază psihologică mai largă și mai realistă, care să sporească credibilitatea și eficiența științei economice. Este vorba despre o ramură a acesteia ce împrumută elemente din psihologie, filosofie, drept ș.a., într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în economie experimentul se face in vivo și nu in vitro, se face pe oameni. De aceea, unii autori din domeniu se abțin în a face prea multe experimente. C. F. Camerer, în Advances in Behaviorial Economics (1999) definește Economia comportamentală ca fiind un program de cercetare revoluționar ce are drept scop reunificarea psihologiei și a economiei, cu dezvoltări în teoria deciziilor și teoria jocurilor. Metodologic, economiștii comportamentali sunt eclectici. În general, contribuția lor constă în aplicarea de metode psihologice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
multe experimente. C. F. Camerer, în Advances in Behaviorial Economics (1999) definește Economia comportamentală ca fiind un program de cercetare revoluționar ce are drept scop reunificarea psihologiei și a economiei, cu dezvoltări în teoria deciziilor și teoria jocurilor. Metodologic, economiștii comportamentali sunt eclectici. În general, contribuția lor constă în aplicarea de metode psihologice pentru analiza comportamentului economic și interpretarea rezultatelor. Drept fondatori îi putem considera pe Herbert Simon și pe George Cantona. Ultimul scrie în 1951 o lucrare intitulată sugestiv Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să vorbim despre comportamentaliști decît despre behavioriști. Economia comportamentală, prin reprezentanții săi, propune așadar un studiu interdisciplinar bazat pe preluarea în economie a unor elemente din psihologie, filosofie, sociologie, politologie, antropologie, biologie și alte științe sau discipline. Scopul este îmbunătățirea comportamentului valorificabil în sens economic prin integrarea unor cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de risc, de eșec, regretele resentimentele, orgoliile, ambițiile și multe altele, toate influențînd luarea deciziilor. Dacă profiturile anticipate, de pildă, sunt mai mici decît sentimentul subiectiv al nereușitei, demersul respectiv nu va avea loc. Un alt reprezentant cunoscut al economiei comportamentale este Dan Ariely (Vezi Iraționalul previzibil: forțele ascunse care ne influențează deciziile, 2008. Sunt luate în analiză emoțiile, anticipările, normele sociale, contextul, relațiile reciproce (gelozie, invidie, prietenie) și alte forțe invizibile, dincolo de raționalitatea individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]