3,537 matches
-
creatorilor opere populare în adevăratul sens al cuvântului, scenarii bune, piese de teatru de înalt nivel, poezie și proză politică, nu o literatură apolitică egală cu «ce-i trece prin cap fiecăruia».“ (Scînteia tineretului, 11 august 1971) MARCEA Pompiliu „Căci contemplând, în mod obiectiv, peisajul literaturii noastre actuale, rămânem cu o senzație tonică, de mare încredere, în destinul nostru spiritual. Călăuzit de steaua atotbiruitoare a Partidului Comunist Român, impulsionat de energia și înțelepciunea secretarului general, acest destin nu poate fi decât
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aici, dar într-o zonă mai puțin vizibilă, se adunau băieții să se joace de-a bandiții sau de-a cine face pișu la mai mare distanță. Aici se petreceau și lucrurile de rușine, în care fetițele și băiețeii își contemplau reciproc, într-un troc foarte simplu, genitalele dezvelite din chiloței. Imediat în fața blocului se adunau femeile, mai ales vara, ca să tricoteze, să croșeteze, să bârfească, să împletească „șnur“, să coase goblen și să ne supravegheze pe noi, copiii, care ocupam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
amorțită. La un moment dat, am avut și eu un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de lână în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
somnul sau foielile transpi rate, pe lumina stinsă, din așternuturi ? Nu m-am gîndit niciodată că, prin forța împrejurărilor, fiind la etajul cinci, mai existau oameni și deasupra mea. Că eu însumi, contemplîndu-i pe ceilalți, incon știenții, puteam să fiu contemplat, la rîndul meu, de unul de la etajele superioare. Dar asta nu contează. Prin ci palul e, precum spuneam că spunea Holgan, „să-ți faci rugăciunile, să- ți iei vitaminele și să crezi în tine“. Iar cînd crezi în tine, nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dintr-o poezie în care, cu mijloace de o naivitate dezolantă, descrie o furtună: "E grozav, dar e frumos!". Uitând aproape suferințele nenorociților pe care apa-i surprindea adeseori noaptea, risipindu-le și distrugându-le puținul avut agonisit cu trudă, contemplam spectacolul acesta "grozav dar frumos", grație căruia micul râu de culoarea mâlului pe care-l târa greoi cu el către vagul său destin, se reabilitase cu totul în ochii mei. Odată, îmi povestea cineva, pe timpul unor asemenea inundații, de demult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce asociațiune de idei, de imagini, de sentimente, provine. Am remarcat însă că imaginea cerului intervine adesea în sentimentele, în amintirile și reveriile mele. În lungile, tristele, dezolatele nopți din timpul marelui război, nu de puține ori privirea mea a contemplat bolta înstelată pe întinderea căreia treceau încet, destrămându-se, nori posomorâți și leneși. Contemplațiunea aceasta permitea uneori spiritului meu să se desprindă mai lesne și să privească marea tragedie a omenirei cu desăvârșire altfel decât în mod obicinuit, ca și cum nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
flamandă. "Cântecul delirant al ploilor putrede, răgușit de vânt și de frig, înfășoară de la bariere și până în centru toate zidurile, toate acoperișurile și toate turnurile bătrânei capitale a Moldovei în draperiile unei singure obsesii: moartea". Pentru că nu vor s-o contemple triști, ieșenii petrec..." "Petrec așa cum, până în clipa cufundării vasului și biruind panica, petrec naufragiații marilor transatlantice..." Citatul e din romanul Turnuri în apă de Sandu Teleajen. Apărându-se de acuzarea de a fi plecat din Iași, d. prof. Mih. Ralea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
robia labirintului,” dar nici nu e liber să rămînă vreodată pe loc. Îl fascinează ceea ce urmează să se Întîmple. Și, Într-un fel, e fericit. E un erou sortit sa părăsească, un erou de acțiune; n-are vreme să-și contemple faptele. Dar, poate, n-ar trebui să-l judec prin prisma sensibilității mele retractile, care se teme să piardă ceea ce venețienii numesc la terra ferma, pămîntul sigur. El e ca acest cer lăptos si lipsit de duioșie sub care se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În sus, deoarece erau convinși că zeii stau pe acoperișul pămîntului și Între nori. Dar dacă ne amintim ce declară un personaj al lui Shakespeare, că n-ar avea nevoie decît de eternitate pentru a fi zeu, Înțelegem de ce a contempla marea și a contempla Parthenonul sînt gesturile unui om care se Împacă greu cu moartea și care, În amîndouă, caută aceeași speranță, interesat de soarta sa nu a zeilor. Lumea elină a iubit la fel marea și marmura tocmai pentru că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
convinși că zeii stau pe acoperișul pămîntului și Între nori. Dar dacă ne amintim ce declară un personaj al lui Shakespeare, că n-ar avea nevoie decît de eternitate pentru a fi zeu, Înțelegem de ce a contempla marea și a contempla Parthenonul sînt gesturile unui om care se Împacă greu cu moartea și care, În amîndouă, caută aceeași speranță, interesat de soarta sa nu a zeilor. Lumea elină a iubit la fel marea și marmura tocmai pentru că e o lume făcuta
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
poți să uiți, să nu poți să ierți, să deschizi ochii doar pentru a privi sumbru cerul, să deschizi buzele doar pentru a murmura că nimeni nu poate fi egalul zeilor decît după ce-a disprețuit frica și și-a contemplat mîinile, toate acestea cer, firește, un Înțeles mai adînc ca să aibă dreptul la glorie. Prometeu se crispează pentru a nu urla, dar mai ales pentru a nu regreta pricina suferinței sale. Îl doare carnea sfîșiată de vultur, iar aceasta e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
lovească, să te umple ca pe un burete, pînă ce nul devine sunet, timp sonor, apoi tu Însuți Începi să fii puțin abstract și te gîndești dacă rîul respectiv nu curge cumva după moartea ta... Aplecat deasupra fîntînii unde Își contempla chipul, Narcis n-a mai văzut decît singurătatea lui și nimic din frumusețea pe care ar fi descoperit-o ridicînd pur și simplu privirea. Eroarea aceasta l-a pierdut. Nefericitul fiu al regelui Cephisus și al nimfei Liriope nu vroia
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să se inventeze o poveste despre o soție frumoasă și infidelă nu e străin de cazul acelui apărător celebru care, pledînd pentru o femeie frumoasă dar de moravuri dubioase, a găsit argumentul suprem În a-i invita pe jurați să contemple ce sîni frumoși avea clienta sa. Însă nu ne putem explica istoria prin nasul Cleopatrei, ricanînd În stilul lui Stendhal care notează undeva cu un umor Îndoielnic că Faust a Încheiat contract cu diavolul pentru a face „ceea ce a făcut
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
iar pe cele ale Sfintei Fecioare cu albastru. Hârtia era lucioasă și liniată, iar scrisul era foarte frumos și îngrijit. O parte din timp și-o petrecea scriind, o parte rugându-se. Cea mai mare consolare a sa era să contemple cerul și stelele, lucru pe care îl făcea deseori și pentru mult timp, deoarece, în astfel de clipe, simțea un puternic imbold de a-L sluji pe Domnul nostru. Se gândea deseori la hotărârea lui și ar fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu nici un alt obiect de alegere de până atunci. Alternativa „de a avea sau nu” devine acum preponderent aceea „de a vedea sau nu” Persoanele Sfintei Treimi, ca semn de confirmare a justeții hotărârii luate. De fapt, dorința de a contempla Persoanele dumnezeiești constituie pentru Ignațiu proiectul în stare pură, iar, raportat la această viziune, el însuși nu este altceva decât o ființă în proiect. Proiectul de a vedea se epuizează în vederi parțiale, Ignațiu vorbind cu aceste prilejuri despre „a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Dumnezeu, cu atât mai mult rugăciunea lui se simplifică și se transformă într-o „atenție iubitoare” îndreptată asupra prezenței Sale în lume. Iar această „atenție iubitoare” aduce cu sine darul de a-l împlini lăuntric pe acela care trăiește cotidianul contemplând și speră exersând: „Caută-L pe Dumnezeu, și nu fericirea, aceasta este regula de bază a oricărei meditații. Dacă Îl cauți pe Dumnezeu, atunci vei primi fericirea, aceasta este făgăduința oricărei meditații”1. Dar nu numai rugăciunea contemplativă constituie obiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
VOR AJUTA ATÂT PE CEL CARE PROPUNE 1 EXERCIȚIILE, CÂT ȘI PE CEL CARE LE PRIMEȘTE. Prima însemnare este că prin acest nume, „exerciții spirituale”, se înțelege orice mod de a cerceta conștiința, sau de a medita, sau de a contempla, de a se ruga cu glas tare și în gând, precum și alte îndeletniciri spirituale, după cum va fi spus mai târziu. Căci, după cum a se plimba, a merge și a alerga sunt exerciții fizice, tot la fel, orice mod de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2 neorânduite și, o dată îndepărtate, pentru căutarea și găsirea voinței divine în orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului se numește exerciții spirituale. 2. A doua este că persoana care îi propune altcuiva modul și rânduiala de a medita sau a contempla trebuie să povestească în mod fidel istorisirea 3 școrespunzătoareț meditației sau contemplației, atingând doar câteva puncte și explicându-le pe scurt sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îi propune altcuiva modul și rânduiala de a medita sau a contempla trebuie să povestească în mod fidel istorisirea 3 școrespunzătoareț meditației sau contemplației, atingând doar câteva puncte și explicându-le pe scurt sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși, aflând ceva care să o facă să priceapă și să simtă ceva mai mult istorisirea (fie că descoperă acest lucru prin cugetare proprie, fie prin aceea că înțelegerea îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și reverență Creatorului și Domnului lor decât cei nedesăvârșiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
luat aminte că, în contemplarea sau meditarea celor vizibile, ca de pildă contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, care este vizibil, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației locul fizic în care se află lucrul pe care vreau să-l contemplu. Spun loc fizic, ca de pildă un templu sau un munte unde se află Isus Cristos sau Stăpâna noastră 2, în funcție de ceea ce vreau să contemplu. În cele nevăzute, cum este aici cea a păcatelor, compunerea va fi să văd cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu văzul imaginației locul fizic în care se află lucrul pe care vreau să-l contemplu. Spun loc fizic, ca de pildă un templu sau un munte unde se află Isus Cristos sau Stăpâna noastră 2, în funcție de ceea ce vreau să contemplu. În cele nevăzute, cum este aici cea a păcatelor, compunerea va fi să văd cu văzul imaginației și să-mi înfățișez sufletul întemnițat în trupul supus stricăciunii, și întreaga alcătuire surghiunită în această vale, între fiare sălbatice 3. Spun: întreaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-mi ofere aceleași lucruri, iar apoi Pater noster. 64. AL PATRULEA EXERCIȚIU CONSTĂ ÎN A-L REZUMA PE CEL DE-AL TREILEA. Spun rezumare pentru că înțelegerea, fără a se abate, cugetă cu sârguință la ceea ce a rămas din cele contemplate în exercițiile de dinainte și purtând aceleași trei dialoguri. 65. AL CINCILEA EXERCIȚIU ESTE MEDITAȚIA ASUPRA IADULUI. CUPRINDE, DUPĂ RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, CINCI PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciunea pregătitoare să fie cea obișnuită 3. Cea dintâi introducere: compunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trezirii și pentru ce șmă trezescț, parcurgând pe scurt exercițiul pe care-l am de făcut. 74. A doua adăugire. De îndată ce mă voi fi trezit, fără a lăsa loc vreunui alt gând, să-mi îndrept imediat atenția spre ceea ce voi contempla în primul exercițiu, de la miezul nopții, trezind în mine răvășire pentru atât de multele mele păcate, de pildă, ca și cum un cavaler s-ar afla în fața regelui său și a întregii sale curți, plin de rușine și răvășit din cauza multelor jigniri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și vrednici de moarte se înfățișează în fața judecătorului lor vremelnic. Și să mă îmbrac cu astfel de gânduri sau cu altele asemenea, în funcție de materia propusă. 75. A treia adăugire. Cu unul sau cu doi pași înainte de locul în care voi contempla sau medita, voi rămâne în picioare vreme de un Pater noster și, cu mintea înălțată, voi lua aminte cum Dumnezeu, Domnul nostru, mă privește etc., și voi face un gest de reverență sau de umilință. 76. A patra adăugire. Voi intra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]