69,079 matches
-
în temeiul art. 41 din Legea nr. 165/2013 (infra, pct. 152), a fost reformulată. Răspunsul autorității din 5 noiembrie 2015, care afirma că termenul de 3 ani de depunere a unei astfel de cereri a expirat în 2012, a fost contestat de reclamant în fața instanțelor. ... 94. Prin decizia din 11 decembrie 2018, Curtea de Apel București a respins cererea reclamantului de emitere a unui titlu de plată. Instanța a constatat că art. 41 din Legea nr. 165/2013 (infra, pct. 152
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
pronunțată de Curtea de Apel București, cereri similare celor descrise anterior la pct. 93, depuse de moștenitorul lui M.C., au fost admise, ANPR fiind somată să emită o decizie de plată pentru jumătate din suma totală. Instanța a constatat că, contestând mecanismul de compensare în fața Curții (supra, pct. 92), atât E.O., cât și M.C. au dat dovadă de diligență în ceea ce privește menținerea și susținerea pretențiilor lor și nu puteau fi sancționați pentru faptul că nu au solicitat un
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
nr. 46. ... 99. La 2 iulie 2001, primarul a respins cererea de restitutio in natura în ceea ce privește lotul de teren de 460 mp și a propus acordarea unor măsuri compensatorii, fără a le calcula. Această decizie a fost contestată în fața instanțelor. Prin Hotărârea definitivă din 26 iunie 2002, Tribunalul Vaslui a modificat parțial decizia în litigiu, constatând că antecesorul reclamanților avea dreptul la o despăgubire care trebuia să aibă legătură cu valoarea de piață a terenului, stabilită ulterior
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
îl examineze. ... ... (b) Tătărău, Cererea nr. 34.474/19 103. La 13 iunie 2001, antecesorul reclamantei a depus o plângere la autoritățile administrative, solicitând restituirea proprietății (306 mp de teren) situată pe strada Cerceluș nr. 56, București. ... 104. În 2017, reclamanta a contestat în fața instanțelor incapacitatea acestor autorități de a pronunța o decizie în cauza sa. La 28 noiembrie 2019, Curtea de Apel din București a confirmat hotărârea pronunțată de instanța de fond din 2017, prin care se dispunea ca Primăria Municipiului
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
solicitat autorităților administrative competente să îi acorde suma corespunzătoare. În consecință, la 27 ianuarie 2015, CNCI a stabilit că avea dreptul la o despăgubire în cuantum de 13.301 RON, calculată conform grilei notariale din 2013. ... 108. Această decizie a fost contestată de reclamantă, care a considerat o astfel de despăgubire ca fiind derizorie și cu încălcarea dreptului de a obține o sumă proporțională în mod rezonabil cu valoarea de piață a proprietății, astfel cum prevedea legislația relevantă la momentul pronunțării hotărârii
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
obiect restituirea proprietății lor. La 31 ianuarie 2017, CNCI a emis o decizie de despăgubire în favoarea reclamantei pentru suma de 249.708 RON, sumă stabilită în temeiul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 (infra, pct. 148). Reclamanta a contestat această sumă, considerând-o prea scăzută în raport cu valoarea de piață a proprietății și, prin urmare, inechitabilă. Ea a prezentat un raport din 2009, care estima valoarea proprietății revendicate la 1.147.269,37 RON. ... 118. La 28 ianuarie 2019, Curtea de
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
de 1.225 de persoane care utilizau terenuri care aparțineau satului (pășune) și, prin urmare, nu erau adecvate pentru restituire. Reclamanta a susținut că nu a fost niciodată notificată cu privire la această decizie și nu a putut niciodată să o conteste în fața instanțelor, aceasta devenind definitivă. În consecință, primăria locală a inițiat o serie de procese având ca obiect anularea a aproximativ 547 de titluri de proprietate, inclusiv cel al reclamantei. ... 127. Prin Hotărârea definitivă din 19 februarie 2019, Tribunalul
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
posesia bunului, întrucât terenul era ocupat de terți care aveau propriile titluri de proprietate concurente. O cerere a comisiei locale de anulare a titlurilor terților a fost respinsă de instanțe la 23 februarie 2017 ca lipsite de interes. ... 135. Procedura contestată în prezenta cerere a fost introdusă la 24 decembrie 2015, antecesorul reclamantei solicitând, în temeiul dispozițiilor în materie de răspundere civilă delictuală (infra, pct. 160), despăgubiri din partea comisiilor administrative relevante în cuantum de 14.000 RON pentru lipsa de folosință
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
cererile nr. 31.613/19, 43.586/19, 28.856/18, 36.372/19, 2.556/19 și 59.503/18 nu au epuizat căile de atac interne disponibile, întrucât procedurile relevante erau încă pendinte în fața autorităților interne și că, prin urmare, capetele lor de cerere erau inadmisibile. ... 189. Reclamanții au contestat aceste argumente și au susținut că, în pofida mijloacelor puse la dispoziție de sistemul național (legea specială în materie de restituire sau dispozițiile de drept general), mecanismul de restituire instituit de legislația internă nu era efectiv. ... 190. Având în vedere
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
reclamanților au fost anulate, în esență, pe motiv că fuseseră emise pentru terenuri care aparțineau deja unor terțe părți, încălcând normele obligatorii privind restituirea imobilelor (supra, pct. 245). Cu toate acestea, nu s-a contrazis și nici nu s-a contestat faptul că reclamanții au acționat altfel decât cu bună-credință, deficiențele care au făcut ca titlurile să fie declarate nule fiind în totalitate responsabilitatea autorităților administrative emitente. ... 250. În ceea ce privește al doilea criteriu, pentru a aprecia dacă era disponibilă
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
ci în competența de verificare a instanțelor judecătorești, excedând controlului de constituționalitate. Reprezentanta Ministerului Public susține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă, fapt ce determină inadmisibilitatea excepției în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale ce determină respingerea cererii ca inadmisibilă. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 684 din 31 octombrie 2019 și Decizia Curții Constituționale nr. 608 din 28 septembrie 2017, apreciind
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
lit. a) . ... 3.6.2. Gândirea independentă Articolul 54 La evaluarea gândirii independente băncile de dezvoltare trebuie să evalueze dacă membrii organului de conducere: a) dispun de abilitățile comportamentale necesare, inclusiv: (i) curaj, convingere și puterea de a evalua și de a contesta în mod eficient deciziile propuse de către alți membri ai organului de conducere; ... (ii) capacitatea de a pune întrebări membrilor conducerii superioare cu privire la exercitarea atribuțiilor lor; și ... (iii) capacitatea de a nu fi influențat de opiniile celorlalți membri
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
mod obiectiv toate prevederile statutului privind eliberarea autorizației de funcționare. (8) În cazul în care Comitetul zonal nu avizează cererea de eliberare a autorizației de funcționare privind constituirea Bisericii locale, Comitetul executiv va decide modalitatea de rezolvare. Comitetul zonal poate contesta decizia Comitetului executiv la Consiliul național. Articolul 13 (1) Grupul de credincioși care nu îndeplinește condițiile statutare de înființare a unei Biserici locale cu personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filie a unei Biserici locale cu personalitate juridică din
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
și pierderea calității de membru în cadrul BCER. (6) Comitetul de prezbiteri aduce la cunoștința Bisericii locale sancțiunile disciplinare aplicate sau ridicate față de un membru al Bisericii locale. (7) Sancțiunea aplicată asupra unui membru al Bisericii locale poate fi contestată de acesta la Comunitatea zonală de care aparține Biserica locală, în termen de 30 de zile. Aceasta, prin Comisiile zonale, va analiza și va da un răspuns scris, în termen de 30 de zile, în conformitate cu Sfânta Scriptură, Mărturisirea
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
10) Dacă membrul retras sau exclus are statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER, contractul lui individual de muncă încetează. În cazul transferului, Comunitățile zonale implicate, împreună cu Comitetul executiv al BCER, soluționează cazul. (11) Persoana exclusă poate contesta măsura disciplinară la Comunitatea zonală, printr-o solicitare scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea comunicării din partea Bisericii locale. Articolul 23 (1) În urma dovezilor de pocăință ale persoanei excluse și a solicitării scrise adresate
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
în procesul-verbal al întrunirii Comitetului de prezbiteri. Articolul 37 (1) Comitetul de prezbiteri hotărăște limitarea activității unui prezbiter asupra căruia au fost formulate învinuiri, pe perioada clarificării acestora. (2) Hotărârea de încetare a slujirii sau sancționarea unui prezbiter poate fi contestată în 30 de zile calendaristice la Comitetul zonal. (3) Comitetul zonal are obligația ca în maximum 30 de zile să soluționeze contestația. Hotărârea Comitetului zonal este definitivă. (4) De la data comunicării în scris a hotărârii de încetare a slujbei
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
zonal poate împuternici o comisie care solicită, dacă este cazul, completarea unor noi cereri de dobândire a calității de membru și are dreptul de a respinge motivat unele solicitări scrise. (7) Măsura suspendării sau retragerii autorizației de funcționare poate fi contestată, de către Biserica locală sancționată, la prima întrunire a Consiliului național. (8) Consiliul național, în urma analizei făcute prin intermediul comisiilor naționale, poate hotărî suspendarea, retragerea sau anularea autorizației de funcționare. (9) În cazul anulării autorizației de funcționare, patrimoniul Bisericii
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270966]
-
care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Mai arată recurenta că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 364 din 8 iunie 2022 afectează inclusiv legalitatea actului administrativ contestat în prezenta cauză, susținând necesitatea anulării Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, exclusiv în ceea ce privește dispozițiile art. 50 din Codul studiilor universitare de doctorat. ... ... ... II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
generali că articolele denigratoare publicate de reclamant erau nefondate și că au adus atingere imaginii instituției și a colegilor săi, precum și a directorului executiv al acesteia, în special în cazul articolului intitulat „5-4. Ca la teatru!“. ... 7. Reclamantul a contestat în instanță destituirea sa, susținând că articolele publicate în cauză intră sub incidența Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. A invocat, de asemenea, libertatea de exprimare
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
contextului în care acestea au fost făcute (News Verlags GmbH & Co. KG împotriva Austriei, nr. 31.457/96, pct. 52, CEDO 2000-I; Antică și societatea „R“ împotriva României, nr. 26.732/03, pct. 50, 2 martie 2010). ... 13. În prezenta cauză nu se contestă faptul că destituirea din funcția publică a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea de către acesta a dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de art. 10 § 1 din Convenție. O astfel de ingerință implică încălcarea
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
publicarea articolelor în litigiu, reclamantul a adus la cunoștința organelor de conducere superioare relele practici observate în serviciul său, fără a obține însă un răspuns concret din partea acestora (a se vedea supra, pct. 2). ... 20. În fine, nu se contestă faptul că sancțiunea de destituire din funcție aplicată reclamantului era cea mai severă dintre sancțiunile posibile în speță. ... 21. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că instanțele naționale nu au pus în balanță în mod corespunzător diferitele
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
generală a Codului penal referitoare la tentativă, participație, pluralitate de infracțiuni, circumstanțe atenuante sau agravante etc.). Încadrarea juridică a faptei penale se face de către procuror, la începutul urmăririi penale, se aduce la cunoștința suspectului sau inculpatului și poate fi contestată prin plângerea împotriva actelor procurorului. Încadrarea juridică reprezintă un element central al rechizitoriului, deoarece, dacă este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală (de exemplu, fapta nu este prevăzută de legea penală
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
de grație care a curs de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților, în condițiile art. 906 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. ... 6. Așa fiind, se apreciază că excluderea oricărei posibilități a debitorului de a contesta legalitatea și temeinicia încheierii de stabilire a sumei datorate cu titlu de penalități nu poate fi justificată, neputând fi susținut nici măcar eventualul scop al protejării intereselor creditorilor, din moment ce, potrivit art. 906 alin. (6) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]