10,875 matches
-
aceeași problemă), precum și a Întrebărilor de evaluare (care solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare, de predicție etc.). c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversațieitc "c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul să creeze cât mai multe situații generatoare de Întrebări, de frământări, de căutări proprii la elevi; să recurgă la Întrebări-problemă, să inverseze procedeul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înviorarea discuției se dovedește eficientă recurgerea la un material demonstrativ adecvat, util orientării atenției Înspre aspecte care suscită curiozitate și interes, care Îndeamnă la analiza de detaliu, de mare finețe, la descriere și explicații etc. De multe ori formalismul unei conversații poate fi prevenit sau Îndepărtat prin prezența obiectului, a faptului real ori a substitutelor (imaginilor) acestora În câmpul de observație al clasei. Desigur, lucrul cel mai important este ca profesorul să cunoască „logica nașterii Întrebărilor”, să stăpânească arta formulării cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dar și principiile logicii (privitoare la elaborarea noțiunilor, a definițiilor, temeinicia argumentației, construcția raționamentelor etc.). Inițiativa dialogului nu trebuie să aparțină Însă numai profesorului; dimpotrivă, și elevii trebuie să fie Încă de timpuriu obișnuiți cu ușurința de a Întreține efectiv conversații cu profesorii lor, cu colegii, cu adulții etc. și aceasta din curiozitate activă și nu din constrângere anxioasă (Louis Cros), pentru că aceasta le va servi la organizarea propriei lor gândiri În mod operatoriu (Aebli, 1973, p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efectiv conversații cu profesorii lor, cu colegii, cu adulții etc. și aceasta din curiozitate activă și nu din constrângere anxioasă (Louis Cros), pentru că aceasta le va servi la organizarea propriei lor gândiri În mod operatoriu (Aebli, 1973, p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea În timpul lecției, se cuvine să fie privită Întotdeauna ca o școală a vorbirii, ca un exercițiu de cultivare a elocinței, a aptitudinii de a comunica inteligent. Privite În perspectiva accentuării funcțiilor euristice și formative ale conversației, multe dintre arhicunoscutele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
p. 77). Stimularea conversației, intercomunicarea În timpul lecției, se cuvine să fie privită Întotdeauna ca o școală a vorbirii, ca un exercițiu de cultivare a elocinței, a aptitudinii de a comunica inteligent. Privite În perspectiva accentuării funcțiilor euristice și formative ale conversației, multe dintre arhicunoscutele date (reguli, condiții, indicații etc.) despre tehnica Întrebărilor și a răspunsurilor urmează să fie reconsiderate. Unele aspecte au fost deja evidențiate În paginile anterioare. La acestea vom mai adăuga aici doar câteva observații. Astfel, este necesar ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiune sau contribuție personală la ale acestora, de a folosi priceperea de a contraargumenta, instituindu-se În felul acesta un climat favorabil de„receptivitate” a gândirii Între membrii grupului dat (Aebli, 1973, p. 76). Desigur, aceasta reclamă o disciplină a conversației de grup care presupune „a Învăța să asculți” și „a Învăța să fii ascultat”. După cum ține de formația personală a fiecăruia și a tuturor celorlalți, de spiritul de principialitate, de respectul reciproc, de franchețea și interesul activ, de calmul și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cadrul didactic poate juca un rol integrator, orientând cu subtilitate contribuțiile participanților spre o dezbatere constructivă. Într-o formă succintă, el introduce și limitează subiectul de discutat, creează o bază de deschidere, adeseori prin prezentarea unei situații-problemă, schițează o scurtă conversație cu elevii, apoi lasă pe seama acestora preluarea discuției. Intervențiile lui ulterioare vor fi cât mai rare și nu atât de ordin informațional, ci cu intenția de a impulsiona dezbaterea, de a sugera noi ipoteze, de a coordona eforturile de căutare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aceea a formulării problemei, elevii fiind puși În deplină cunoștință de cauză cu ceea ce vor avea de căutat și În care direcție trebuie să-și Îndrepte atenția. Adică este un moment de explicare și de adâncire a Înțelesului problemei prin conversații, prin discuții. Gottfried Bruhardel, Încercând să generalizeze căile de introducere a elevilor În mecanismul rezolvării de probleme, găsește trei variante posibile: - În prima variantă, se dă elevilor un material conflictual și li se pretinde să sesizeze și să enunțe problema
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În grupuri lărgite. Odată conectat, utilizatorul vede și poate participa la discuție pe ecran. Este un sistem similar cu comunicarea „față În față”. Întrebi, citești rapid și scrii și mai rapid. Prin IRC se oferă posibilități sporite de schimburi, de conversație directă (dialog) În timp real, Între parteneri indiferent de poziția geografică (posibilități sporite de comunicare sincronă). Internetul prezintă câteva avantaje care Îi conferă un excepțional potențial pedagogic. Pe scurt, folosind Internetul, profesorul ca și studenții sau elevii au posibilitatea: - de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
foarte important să putem să ne mutăm la un nivel superior, iar pentru a realiza acest lucru este necesar ca sistemul adoptat de Managementul Cunoașterii să fie capabil să faciliteze crearea unui spațiu benefic pentru Împărtășirea cunoașterii prin discuții și conversații, astfel Încât participanții să capete Încredere În ceea ce au de făcut, În loc de a aplica pur și simplu ceea ce știu. Conversațiile sunt desfășurate În cadrul Întâlnirilor sau al sesiunilor brainstorming, dar din păcate nu foarte multe organizații fac eforturi pentru a Încuraja astfel
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ca sistemul adoptat de Managementul Cunoașterii să fie capabil să faciliteze crearea unui spațiu benefic pentru Împărtășirea cunoașterii prin discuții și conversații, astfel Încât participanții să capete Încredere În ceea ce au de făcut, În loc de a aplica pur și simplu ceea ce știu. Conversațiile sunt desfășurate În cadrul Întâlnirilor sau al sesiunilor brainstorming, dar din păcate nu foarte multe organizații fac eforturi pentru a Încuraja astfel de schimburi de cunoștințe. Următorul nivel este „știu cum” - reprezintă abilitatea de a da aerului academic al unei cunoștințe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
produce însă în Timaios și în Critias. Nu se știe dacă dintru început Platon a plănuit aceste două dialoguri ca fiind continuări la Republica sau dacă ulterior s-a gândit să insereze relatarea lui Socrate din Republica în contextul unei conversații mai ample între Socrate, astronomul Timaios, omul politic Critias cel Tânăr și un anume Hermocrates. Din punctul nostru de vedere însă, important este numai faptul că Platon simte acut nevoia inserării Cetății sale într-o realitate istorică, confirmând astfel că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Banchetul, 216e. Cf. ibidem, 217a-219e. Cf. ibidem, 217a, trad. Petru Creția. Un text din Sollers îmi pare aici decisiv, și nu e doar o chestiune de gust. Iată-l: „Dorința umană înseamnă limbaj, încă o dată limbaj, întotdeauna limbaj. Fără conversație, echivocuri, fraze cu dublu înțeles, variațiuni de registru și de vocabular, amestec tulburător de semnificații, contrarietăți, simulări, aluzii, fără dorință, doar simplă funcționare. Nu vei găsi nici urmă de dorință (dar nici de Dumnezeu, de altfel) în subsol sau pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un elev, ce spune, dar fiecare act al vorbirii implică o înlănțuire de cuvinte, o viteză a pronunțării, un ton folosit, un număr de pauze între cuvinte etc. În consecință, cercetătorii care studiază vorbirea analizează ore întregi două-trei minute de conversație. În timp ce discută, subiecții folosesc o varietate de gesturi și expresii mimice sau alte manifestări emoționale. Pentru a realiza o observație reușită este important să decidem ce aspecte ne interesează mai mult, și apoi să stabilim o metodă simplă de înregistrare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate apela la tabele de analiză a comportamentului 2. În interpretarea observațiilor trebuie să se țină seama de situație, de atitudinile subiectului, pentru a nu scăpa motivația actelor de conduită. Pentru clarificare, informații utile aduce metoda convorbirii. Convorbirea este o conversație între două persoane, desfășurată după anumite reguli metodologice, prin care se urmărește obținerea unor informații cu privire la o persoană, în legătură cu o temă fixată anterior. De la început vom preciza că pentru a fi metodă științifică de cunoaștere, convorbirea trebuie să fie premeditată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să aibă un scop bine precizat care să vizeze obiective psihologice și să respecte anumite reguli. Convorbirea se poate desfășura liber, fără o formulare anterioară a întrebărilor, sau standardizat, când întrebările sunt fixate dinainte și nu pot fi modificate în timpul conversației. Indiferent de forma sa, convorbirea trebuie să vizeze evidențierea unor detalii referitoare la interesele și aspirațiile elevilor, trăirile lor afective, motivația diferitelor conduite, trăsăturile de personalitate ale acestora. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem seama atunci când utilizăm
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se va face cu multă discreție, putându-se folosi diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări, bine organizate și structurate pentru a obține date cât mai exacte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că sunt frumoase s-au arătat foarte prietenoase. Dimpotrivă, fetele despre care partenerii lor credeau că sunt mai puțin atrăgătoare, au fost deranjate de maniera în care le-au tratat băieții și au adopatat și ele o atitudine rezervată în timpul conversației. „În mod clar, apreciază autorii, băieții din acest experiment au inițiat ei înșiși un lanț de evenimente ce au produs confirmarea comportamentală a credințelor lor” (Snyder, Tanke și Berscheid, 1977, p. 664). Psihologii sociali care au lucrat în acest domeniu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Uniunea Încercase să Înființeze și unele școli comerciale pentru astfel de femei, În cadrul cărora erau Învățate cusutul și alte ocupații „feminine”. Nu În ultimul rând, organizația Încercase să educe femeile de la sate despre datoriile lor de mame și soții, prin conversații și demonstrații practice (de exemplu, referitoare la igiena corpului după naștere) care aveau loc În cadrul șezătorilor 64. Toate inițiativele descrise mai sus se dezvoltaseră numai la nivel local, ca răspuns la nevoi specifice sau ca expresie a ideilor, energiei și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iar expresia citată ca exemplu face referire la un învățământ care suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau să ascultăm conversațiile din jurul nostru pentru a ne convinge de acest lucru. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, și derivații săi elitist, elitism sunt întrebuințați cel mai adesea cu scopul de a dezaproba sau de a respinge. Giovanni Busino (1992, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu este ceva adăugat gîndirii, ci este desăvîrșirea acesteia” (C. Tsatsos). CÎnd diferențele nu sînt decise de aparatul intelectual sau de „echipamentul” cultural, atunci intră În joc „sensibilitatea”: „Cuvîntul spus indică Întotdeauna numai aproximativ un anumit gînd, fiind aruncat În conversație ca simplă schiță, pe care o completează gestul, mimica și cu deosebire intonația” (Vladimir Streinu). Iubirea și ura „Iubirea! Este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce pînă la el!” (Michelangelo) „Iubirea” este singura care poate să realizeze armonia Între
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celui mai sărac dintre țărani. Bentivenga aparține acestei ambianțe spirituale pătrunsă, foarte probabil, de Spiritul Liber din Suabia și care era foarte răspândită în acele timpuri. Bentivenga s-a distanțat apoi de învățăturile franciscanilor, dacă e să judecăm după o conversație ce ni s-a transmis, între el și Clara de Montfaucon. Astfel, el o interpelează, cu falsă naivitate, pe viitoarea sfântă, în legătură cu unele chestiuni de filosofie și religie. îi face cunoscute câteva din tezele sale: posibilitatea pe care o are
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și nu altul? Există sau nu limite ale voinței sale? Până unde anume poate el să-și impună vrerea? în ce anume punct începe voința oamenilor? Etc. Valla refuză să mai continue discuția. El a definit regulile jocului la începutul conversației. O întrebare, un răspuns. El dovedește și însuflețire și talent și dialectică și iscusință retorică. Și-a arătat și și-a dovedit indiscutabila sa putere conceptuală. Dacă refuză o a doua întrebare, aceasta nu din cauza unei incapacități intelectuale. Confruntarea de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi așa. Tradiția opune plăcerile trupului și ale sufletului. Primele trec drept necinstite, cele din a doua categorie pot fi omise. Pe de o parte purceii, satisfacția bestială, lăcomia, sexualitatea, dezmățul - cunoaștem melodia; pe de altă parte, contemplația, prietenia, blândețea, conversația, meditația. Voluptas versus honestas: cei doi termeni ai acestei alternative permit în mod obișnuit distincția dintre libertin și oamenii care pot fi frecventați. Epicurianul emblematic al lui Lorenzo Valla nu-i al unui țopârlan: el ține la toate plăcerile, fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]