5,854 matches
-
piatră, o piesă de alabastru, cu un traseu misterios, simbolizând un certificat ocult de moarte anunțată, și Banul de aur, a cărui pierdere însemna tot moarte). Tania Lovinescu geometrizează detalii, dialoguri, portrete (Titu din Mica publicitate) oferind climate și personaje credibile, din a căror confruntare naște emoția cititorului. Făcând apel la rețeta sigură și perenă a prozatorilor clasici, români și euro-americani, identifică aceleași resorturi ale conviețuirii umane (banii, lipsa de scrupule, agresivitate) apte să dinamizeze personajele, să genereze acea story, inepuizabilă
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
ficțiune ar merge, ca episod de jurnal e stupidă și jenantă. Un alt aspect în bună parte inautentic e comunismul de fațadă, etalat cu abilitate și suspect a fi confecționat retrospectiv, împins prea în urmă până în 1942 pentru a fi credibil, construit ca un fel de ideologie adoptată precoce, eroic și naiv deopotrivă. Într-o teză despre "războiul sfânt", pe care ar fi scris-o în 1944 la școala de jandarmi, Eugen Barbu devenise bolșevic fără să știe. Inocența jucată și
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
Jourdain proza. Era ușor să-și agrementeze alte pagini cu aceleași convingeri despre victoria comunismului. Secvența anului 1946 o începe cu propoziția "Suntem în 1946" (p. 87), precizare inutilă într-un capitol tocmai cu titlul 1946. Dar precizarea este iarăși credibilă ca un fel de autosugestionare retrospectivă, în sensul mirării că "suntem în 1946" și iată ce se întâmpla atunci (nu acum, când scriu jurnalul!), prefigurând evenimente ulterioare. Deci, numai din perspectiva lui 1966 e justificat stilistic și retoric debutul unui
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
Comunismul roade și învinge acolo unde corpul social este bolnav de sărăcie. Cine crede că-l va strivi cu tunurile se înșală" (p. 87). Dacă speranța din 1946 a lui Eugen Barbu în victoria universală a comunismului mai poate fi credibilă (armata sovietică ocupase România), e suspectă stilistic formula "marea întrecere între capitalism și comunism", care e o sintagmă nici măcar a anilor ´50, ci ´60, o calchiere a lozincii despre "marea întrecere socialistă". Pentru mine, suspiciunea de confecționare ulterioară a jurnalului
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
de brad relatează cazul insolit al unui soldat necredincios aflat pe front, considerând religia o minciună, într-un mod sfidător și neliniștitor pentru colegii săi. Mica nuvelă Rătăciți pare un exercițiu pregătitor pentru Troița, apărută în volumul Vedenia. Ea desfășoară credibil tribulațiile groazei unui grup de soldați rătăciți pe timp de noapte și viscol între cele două fronturi. Înregistrarea senzațiilor de dezastru, fiorul morții prevestesc stările psihologice, mai bine articulate și mai ingenios dezvoltate în alte nuvele, Frigul, Urâtul, Sfârșitul sau
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
astfel, printr-o selecție severă, spre cele mai importante valori. Antologiile sunt atât instrumente de istorie literară, cât și mijloace critice de a consacra o anumită ierarhie a valorilor. Al doilea obiectiv atins ar fi de a formula o autorecomandare credibilă în afară, spre un public extern (cel din România), a performanțelor estetice ale literaturii basarabene și a trezi astfel interesul pentru o regiune fraternă ce riscă să fie ignorată sau rău cunoscută de către cititorii de aceeași limbă dintr-o arie
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
cu câte 7 pagini), Arcadie Suceveanu, Eugen Cioclea (cu câte 6 pagini). Notez, din toate epocile, și poeții prezenți în 5 pagini: George Meniuc, Paul Mihnea, Aureliu Busuioc, Leo Butnaru, Teo Chiriac, Andrei }urcanu, Vsevolod Ciornei. Avem astfel o imagine credibilă a ierarhiei valorilor poetice, privite prin prisma acestei antologii bine gândite, din toate punctele de vedere. Nu stau să contabilizez aici absenții, unii greu de motivat (Dumitru Matcovschi și Valeriu Matei, de exemplu). Îi consider victime ale unui anumit gust
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Este imaginea unui destin, este povestea unei vieți, sunt perioade ale unei istorii ce își are originile în deceniile de sfârșit ale secolului al XIX-lea și continuă până spre mijlocul secolului trecut. în rolul titular, actorul Florin Zamfirescu conferă credibilă consistență spirituală personajului central; vocea sa baritonală dezvoltă registre distincte ale unei comunicări determinată nuanțat, permanent motivată în plan psihologic. Fundalul istoric, cel al unei frământate istorii europene, al unei dramatice istorii naționale, este sugerat în baza raporturilor dintre personaje
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
sovietizant, capătă noi interpretări. Ni se pare a fi de orizont istoric mult mai larg decât interpretarea cantonată la momentul ,apariției fascismului", crezut de Ov. S. Crohmălniceanu a fi fost favorizat de ,sistemul imperialist". Era un punct de vedere atunci credibil întrucât, pe de o parte, era favorizat de informația, mult speculată, că scriitorul ceh a avut vederi de stânga și ca ziarist. Iar pe de altă parte, prefața criticului apare în 1964, când limbajul agresiv al criticii avea o singură
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
unde îi este locul, mai presus de timp și timpuri. Nu se urmărește descifrarea exhaustivă a cărții, ci recuperarea unui spirit recognoscibil peste granițele secolelor. Prin asta cred că omagiul adus lui Rabelais de un artist contemporan este autentic și credibil. În montarea sa, Purcărete topește succesiunea faptelor, cronologia peripețiilor, identitatea perfectă sau haotică a personajelor, poveștile, aventurile. Ce se vede este esența obținută din procesul amintit. Cîteva teme, motive, semne, coincidența obsesiilor, elemente din univers. Ce se vede este nu
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
credință, De ce scriu?, și se încheie cu unul accentuat confesiv, oarecum de aceeași factură, La fine. Autodidact convins, Alexandru George a asimilat o cultură impresionantă și acum, ajuns la vîrsta de 74 de ani, este unul dintre martorii cei mai credibili pentru cea de-a doua jumătate a secolului XX. Mărturisește scriitorul: "Am beneficiat în cursul vieții de trista experiență de a fi cetățeanul unei țări care a trecut de la un regim liberal și o democrație destul de înaintată la unul de
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
acuzatul, îmi ieșisem din fire. Văzîndu-i brațele nervoase, fața îngustă și rea, te gîndeai imediat că acționase fără premeditare, ațîțat pesemne de zgomotul craniului lovit de beton și de vederea sîngelui. Sistemul lui de apărare în fața tribunalului era clar și credibil, avea să scape ușor: cîțiva ani cu suspendare, nimic mai mult. Satisfăcut de mersul reconstituirii, căpitanul Chaumont se pregătea să încheie. M-am ridicat de pe scaun, m-am dus la fereastră. Se însera: pe cîmp pășteau cîteva oi. Și ele
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
voie la un nou și important cuvânt în cetate, prin ei și mai ales prin urmașii lor ajunși în poziții demne și în stare de exprimare publică în glas echilibrat, nuanțat, plin de respect pentru auditoriu, care să-i facă credibili și nu răzbunători, arătând noilor generații adevărul, celor care "nu știu nici acum" prin ce ne-a trecut Neamul și Țara în ultimii 62 de ani. Pentru pasul următor către reconciliere, trebuie cunoscut trecutul apropiat, dominat o jumatate de secol
Mai interesează pe cineva trecutul apropiat?. In: Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_323]
-
vocație sau responsabilitate. Pe acest fundal al "angajării’, delimitarea "adversarului" de exponenții spiritului partinic se operează previzibil și vulgata partinică releagă în infern pe esteticienii "idealiști", adepți ai "artei pentru artă". "Tendința" artei, capacitatea ei de a incorpora și ilustra credibil mesajul partinic, și aici conformitatea cu preceptele leniniste de la 1905 este vizibilă, separă creația dedicată "poporului" de domeniul nefrecventabil al textelor "șovăitoare". Ceea ce se cere exorcizată, o dată pentru totdeauna, este prezența operei - drog, destinată de clasele exploatatoare să "adoarmă spiritul
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
cu îndârjire la baza puterii de până la aceste alegeri, în numele unui populism care nu se deosebește de cel al PRM-ului. În ce măsură ADEVĂRUL, care a subminat pe cât i-a stat în puteri regimul Constantinescu de la un anumit punct încolo, e credibil avertizând că ascensiunea lui C.V. Tudor pune în pericol și democrația și viitorul României? *TVR, care în timpul conflictului din Iugoslavia plângea discret pe umărul lui Miloșevici, mobilată fiind de tot felul de elefanți crescuți pe vremea lui Ceaușescu, a lucrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
unor actori ca Magda Catone sau Ionel Mihăilescu nu este exploatată și nu conduce spre o altă zonă valorică. Că au fost ei sau alții, este aproape egal. Băncile amfiteatrului populat cu personaje înregimentate - auditoriul cursurilor machiavelismului - constituie o idee credibilă scenic, realizată de Cristinel Vlad. Puțin ofertante costumele Vioricăi Petrovici, uneori aproape sărăcăcioase, și ca idee, dar și ca materializare a ei. În rest, beznă multă în acest infern imaginat pentru un personaj de talia lui Niccolo Machiavelli.
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
negația centrului sau în ubicuitatea lui, într-o bună vecinătate cu Dumnezeul unic, în plină erezie sau în confortul unei relații frivole cu un Dumnezeu pentru uz personal, artiștii sînt în aceeași măsură autentici în manifestare, convingători în expresie și credibili în conținut. Atît sculptorul medieval, cel romanic sau cel baroc, cît și Mircea Roman sau Titi Ceară, sînt la fel de îndreptățiți în gîndirea și în acțiunea lor artistică. Ceea ce îi diferențiază, însă, și asta nu are nici o relevanță valorică, este faptul
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
în treacăt, o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Ca cititor nespecialist, care nu are acces decît la o mică parte din materialul documentar adunat de folcloriști, mărturisesc că mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”. În Dicționarul etimologic al limbii române, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvîntul sîrb drugobrat „cumnat”. Cea mai credibilă explicație rămîne cea a Dicționarului academic (MDA), care înregistrează la cuvîntul-titlu dragobete (cu prima atestare la 1774) variantele regionale bragobete, bragovete, drăgobete, gabrovete. Instabilitatea formei pare legată de adaptarea dificilă în vorbirea populară a denumirii din slava veche a sărbătorii
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
ține de universalii cognitive și lingvistice și ceea ce este caracteristic limbii române. Pentru nespecialiști, punctul central de interes ar putea sta în analiza presupozițiilor și a funcțiilor argumentative ale întrebărilor, în finețea interpretării "amalgamului pragmatic", ilustrat de exemple construite, absolut credibile, de limbă vorbită standard. Chiar aparatul strict sintactic e redus la un minimum necesar, pentru a deveni accesibil unui destinatar mai larg. Interesantă și convingătoare pentru orice cititor e, de pildă, analiza transformării rolului și a utilizării întrebării în trecerea
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
unitate nu are gen, dar prima are (un/ une, uno / una), se folosește, în legătură cu prima oră, forma feminină. Cum se explică asimetria din română (de care vorbitorii nici nu sînt de obicei conștienți, fiind vorba de formule automatizate)? O ipoteză credibilă a fost formulată de Al. Graur, în Puțină... aritmetică (1971): "trebuie să pornim nu de la oră, care e relativ recent, ci de la ceas, de genul neutru, deci s-a zis un ceas după miezul nopții, dar două ceasuri după amiază
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
la resurse, precum și de un grafic de timp similar. În acest caz se poate analiza dacă după acord au mai rămas suficienți poli de cercetare-dezvoltare. Punctul de plecare al analizei este activitatea de cercetare-dezvoltare a părților. Apoi, trebuie identificați polii credibili de cercetare-dezvoltare aflați în concurență. Pentru a evalua credibilitatea polilor concurenți trebuie luate în considerare următoarele aspecte: natură, domeniul și dimensiunea altor posibile eforturi de cercetare-dezvoltare, accesul lor la resursele financiare și umane, know-how/patente sau alte active specializate, precum și
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
dimensiunea altor posibile eforturi de cercetare-dezvoltare, accesul lor la resursele financiare și umane, know-how/patente sau alte active specializate, precum și viteza acestora de acțiune și capacitatea lor de a exploata posibilele rezultate. Un pol de cercetare-dezvoltare nu este un concurent credibil dacă nu poate fi privit că înlocuitor apropiat al efortului de cercetare-dezvoltare al părților din punctul de vedere, de exemplu, al accesului la resurse sau al timpului de reacție. 49. În cea de-a doua situație eforturile inovatoare dintr-o
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
părți să intre pe o piață pe care nu ar fi putut intra separat, de exemplu din cauza costurilor aferente. O aplicare specifică a acestui principiu o reprezintă înțelegerile de tip consorțiu, care permit companiilor implicate să vină cu o ofertă credibilă pentru proiecte pe care nu ar fi putut să le realizeze sau să le oferteze în mod individual. Pentru că ele nu sunt concurenți potențiali la licitație, nu apar restrângeri de concurență. 123. Principalele probleme de concurență în ceea ce privește acordurile de comercializare
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
acest caz fixarea prețurilor poate fi considerată indispensabilă, deoarece clienții - marile lanțuri de detailiști - nu vor să opereze cu multe prețuri diferite. Fixarea prețurilor este, de asemenea, indispensabilă, deoarece scopul - o marcă de produse comună - poate fi atins în mod credibil numai dacă sunt standardizate toate aspectele comercializării, inclusiv prețul. Deoarece părțile nu au putere pe piață, iar acordul creează eficiente semnificative, acesta este compatibil cu art. 5 din lege. Exemplul 2 Situația: Doi producători de rulmenți, având fiecare o cotă
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]