4,747 matches
-
beneficiază de descrieri prototipice politetice precum TP antisocială sau de psihopatul CLECKLEY - HARE, există un consens actual de circumscriere a unui domeniu de manifestare aberantă a unor personalități anormale cu important impact negativ în relațiile interpersonal-sociale, cu manifestări delictuale și criminale. Această zonă a „psihopatiei” este variat descrisă și caracterizată, dar ansamblul termenilor utilizați se agregă într-o anumită zonă, astfel încâ se impune un „aer de familie”. Persoanele din „zona psihopatiei” sunt descrise de obicei ca dominante și manipulative, sigure
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de tulburări de personalitate. În grupul P predomină cei narcisici, histrionici și antisociali, în grupul S antisocialii, pasiv-agresivii, evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
masochiști, ce obțin satisfacție sexuală când sunt chinuiți. Cuplul sado-masochist se poate constitui însă și fără conotații sexuale directe. Există descărcări agresiv-impulsive dar și o deosebită elaborare în comportament pentru a pregăti actele, a selecta victimele și a acoperi manifestările criminale. Criminalii și violatorii în serie, chiar dacă nu își chinuie victimele, s-ar asimila acestei categorii. Agresivitatea și inafectivitatea lor îi apropie de schizoizi, dar nu sunt izolați social și apragmatici ca aceștia. Cazuistica, deși nu foarte frecventă, e intrigantă, deoarece
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor criminale (după STONEĂ Persoane care au ucis, dar care nu sunt criminali. Cei care au ucis pentru a se apăra și care nu prezintă psihopatie Ucigașii din gelozie, ne-psihopați, care au comis „crime pasionale” Companioni (compliciă de bunăvoie cu criminalul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoane care sunt diagnosticate ca având tulburări de personalitate, sunt etichetate categorial sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile, tablourile, filmele contemporane, violența și suferința impregnează reprezentările culturale. Violența conturează două poziții precise: aceea a sursei de violență, adică a agresorului (călău, torționar, terorist, criminal, autocrat sau tiran, jefuitor, părinte abuziv, profesionist abuziv, natura dezlănțuită etc.) și aceea a victimei, care poate fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă nu îi este direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil, o femeie, un bătrân
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deveni tot mai dificilă, mai violentă. în același registru, bolile se diversifică, se amplifică și omul cade nu doar victima a acestor manifestări ale naturii, dar devine adeseori promotorul, inventatorul lor. O știre recentă ne anunța de plasarea de către mâini criminale, în plușul scaunelor din săli de cinematograf din Paris, a unor ace de seringă purtătoare ale virusului HIV. Violența umană este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția ereditară, cât și una învățată, determinată de experiența individului. Așa cum am spus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se ridică împotriva unui consum abuziv care, deși nu sporește calitatea vieții oamenilor, secătuiește natura și viața. în fine, violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
5. teoria subculturilor (teoria grupurilor culturale mici, promovând valori și sensuri diferite, uneori opuse normelor sociale ale societății generale; când tinerii intră în astfel de grupuri, în care autoritatea nu este respectată, ei vor fi expuși la a dezvolta acte criminale; este o teorie care explică delincvența juvenilă); 6. teoria urmelor (susține faptul că tratarea cu brutalitate a copilului de către părinți sau colegi, conduce la crimă la vârsta adultă; teoria aceasta respinge ideea moștenirii unei predispoziții genetice); 7. teoria controlului (a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu brutalitate a copilului de către părinți sau colegi, conduce la crimă la vârsta adultă; teoria aceasta respinge ideea moștenirii unei predispoziții genetice); 7. teoria controlului (a legăturilor și controlului social; teoria explică ceea ce-i reține pe oameni de la a deveni criminali; reprezentantul principal al teoriei, Travis Hirschi, vorbește despre patru caracteristici majore: atașamentul față de ceilalți, încrederea în validitatea morală a regulilor, hotărârea de a se realiza și implicarea în activități convenționale. Cu cât aceste patru caracteristici sunt mai intense, cu atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un agresor motivat, 2) o victimă potrivită, 3) lipsa unui gardian capabil); 11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății și a manifestărilor criminale în societate). Richard Felson (apud Karstedt, Eisner, 2009) face legătura între crimă și violență. Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unui copil din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că nașterea lui s-a produs prematur datorită loviturilor nemiloase pe care mama sa le-a primit din partea soțului. Ulterior, întreaga viață a lui Robert a fost un șirag de certuri și violențe, ceea ce aduce unele explicații pentru comportamentul său criminal. înainte de a pătrunde în fondul problemei, trebuie să atenționăm că o traumă acută, eclatantă, erodează mai puțin decât una cronică, persistentă, insidioasă. De asemenea, se cuvine să reamintim și că fetusul are capacitatea de a rezona și înregistra deopotrivă gândurile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o clamează I. Sonne (2000) este una gravă, tușantă: supraviețuitorii avortului fac parte dintre cei mai nefericiți oameni. Luând ca reper acest portret tipic pentru supraviețuitorii unui avort, autorul menționat decupează multiple similitudini psihologice și comportamentale la cei doi adolescenți criminali, de unde supoziția, nu suficient blindată cu probe obiective, că ei fac parte din această categorie. Cert este că asasinii respectivi au fost frecvent „avortați”psihic de colegi prin tirul de persiflări, critici și invective la care erau supuși. în contrapartidă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui formală, abia în 2015 s-au înregistrat acțiuni care să facă eficientă această condamnare, prin trimiterea în fața instanței de judecată a torționarilor Vișinescu și Ficior. Timp de un sfert de secol statul român a excelat în protejarea propriilor instrumente criminale din perioada comunistă și în indiferența față de victimele lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind în prosperitate și respect din partea societății. Cimitirele militare sunt pline de astfel de indivizi care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
timpul să le amintească tuturor despre atrocitățile fascismelor secolului XX, și îi blocăm prin diverse forme (de la măsuri instituționale până la dojeni moralizatorare) pe cei ce ne cer să nu uităm atrocitățile comunismului? Se afirmă adesea că fascismul a fost mai criminal decât comunismul, împotriva evidenței că numărul victimelor comunismului a fost mai mare decât cel al victimelor fascismelor. Se argumentează acestă ierarhizare a celor două totalitarisme astfel: în regimurile fasciste, individul era considerat vinovat pentru simpla apartenență la o etnie, pe când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
violenței exercitate de statul comunist asupra propriilor cetățeni. Cu alte cuvinte, crima cea mare, cea care le-a făcut posibile pe toate celelalte, a fost introducerea în Codul Penal a delictelor în materie politică sau, altfel spus, legea însăși era criminală 2. După 1945 comuniștii au modificat într-o așa manieră legile, încât n-au mai avut nevoie de procuror, avocat, judecător: de facto erau suficiente doar denunțurile și instituția care le administra: poliția politică, Securitatea 3. Aceasta a condus la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o lege a lustrației, deconspirarea securității ca poliție politică funcționează defectuos, compensațiile materiale și morale pe care le datorează statul român foștilor deținuți politici nu se vor ridica niciodată la măsura suferințelor pricinuite iar condamnarea comunismului ca regim ilegitim și criminal are deocamdată prea puține efecte ori consecințe practice. Pentru că, reluând aici o vorbă prin care un fost deținut politic a refuzat să fie intervievat, "comunismul a căzut, dar comuniștii au rămas!" Este, într-adevăr, vorba despre un interes față de trecutul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
culturale, mari autorități în domeniile lor de activitate, nu aveau avere, nu făceau parte din ceea ce am putea numi elita conducătoare a societății și, în plus, nu aveau niciuna din trăsăturile dușmanului de clasă, așa cum l-au definit comuniștii. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai strident în evidență cu cât aceștia erau oameni ca toți ceilalți: un copil de 10-11 ani, un elev de 14 ani, un tânăr de 20 de ani, un student în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
discriminează oamenii în funcție de profesie, avere, origine socială, educație și apartenență politică tocmai într-un regim politic proclamat ca fiind al egalității depline între indivizi. Cu alte cuvinte, pentru comuniști ideologia nu a contat fiind doar pretextul menținerii la putere. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai pregnant la iveală: nimeni nu era cu adevărat protejat, iar regimul comunist și Securitatea au pedepsit la nimereală, în mod arbitrar, tocmai pentru că teroarea și frica trebuiau diseminate, insuflate și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
părinții și copii. Nu mă îndoiesc și știu că fiecare palmă primită a fost mai mult decât umilitoare și dureroasă. Pentru generațiile care vin să știți că aceste mărturii n-o să rămână fără efect pentru că a fost un regim politic criminal și dur și pentru care viața individului nu conta. Vă mulțumesc că ați avut bunăvoința să-mi împărtășiți din experiențele dumneavoastră. I. N.: Sunt și astăzi la noi persoane cărora le este încă frică să vorbească pentru că suferințele au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în anii 16501660, când în scaunul Țării se afla Vasile Lupu, se referă și asupra pedepselor ce se aplicau. Se observă că înălțimea sa beiul Vasile Vodă, ține divan în toate zilele; însă divanul de sâmbătă în special pentru judecăți criminale, osândind la moarte pe ucigași și eliberând pe cei disculpați. Registrul de judecăți constată că în cei aproape 23 de ani de domnie a beiului Vasile, fură pedepsiți cu moartea peste 40 de mii de tâlhari și cu toate acestea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dușmanul, și anume lupta necruțătoare, chemând „comuniștii, lucrătorii din organele de procuratură, justiție și securitate să stea de strajă intereselor patriei noastre socialiste, să fie vigilenți în depistarea elementelor dușmane și, în conformitate cu legile puterii sovietice, să reprime la timp acțiunile criminale”. Scrisoarea a fost urmată de numeroase arestări pe motive ideologice, sute de oameni fiind trimiși în judecată și primind pedepse severe pentru „calomnierea realității sovietice” și „revizionism”. A fost întărit controlul ideologic asupra instituțiilor cultural-științifice și a mijloacelor de informare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]