51,468 matches
-
rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate, contravin dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată, în măsura în care aceste datorii ale persoanei juridice nu reprezintă o consecință a faptei ilicite. ... 6. Se susține că textul de lege criticat poate fi constituțional numai în măsura în care răspunderea solidară se limitează la datoriile contractate de societate, ca urmare a faptei ilicite a administratorului de a nu solicita declanșarea procedurii insolvenței, și numai în măsura în care există o legătură
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
fapta ilicită și prejudiciu. Cu alte cuvinte, în condițiile în care nu există o legătură de cauzalitate între nerespectarea obligației de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, pe de o parte, și prejudiciul imputat, pe de altă parte, textul legal criticat este neconstituțional. ... 7. Se mai arată că, pentru a fi constituțional, textul de lege criticat ar trebui să prevadă răspunderea administratorului pentru toate datoriile persoanei juridice, cauzate de nedeclanșarea la timp a procedurii insolvenței, iar câtă vreme nu se poate
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
de cauzalitate între nerespectarea obligației de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, pe de o parte, și prejudiciul imputat, pe de altă parte, textul legal criticat este neconstituțional. ... 7. Se mai arată că, pentru a fi constituțional, textul de lege criticat ar trebui să prevadă răspunderea administratorului pentru toate datoriile persoanei juridice, cauzate de nedeclanșarea la timp a procedurii insolvenței, iar câtă vreme nu se poate dovedi o implicare a administratorului în ajungerea societății în stare de insolvabilitate, fără a se
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
stare de insolvabilitate, fără a se putea indica în mod concret o legătură de cauzalitate între declararea insolvabilității și fapta acestuia, nu poate fi atrasă răspunderea sa în solidar cu societatea. ... 8. În concluzie, se susține că textul de lege criticat este constituțional în măsura în care atragerea răspunderii solidare se face prin demonstrarea legăturii de cauzalitate între fapta organului de conducere și prejudiciul înregistrat de societate, ca urmare a faptei acestuia. ... 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în realitate urmărindu-se, prin intermediul excepției de neconstituționalitate, ca instanța constituțională să procedeze la o interpretare a dispozițiilor legale menționate, în sensul dorit de autorul acesteia. ... 10. Se mai apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 44 din Constituție sau ale art. 1 din Primul Protocol cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că acest text de lege reprezintă o normă de drept material ce
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 1 - Protecția proprietății, cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține neconstituționalitatea textului de lege criticat, în măsura în care nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între nerespectarea obligației de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, pe de o parte, și prejudiciul imputat, pe de altă parte. În acest sens se arată că, pentru
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
fi stabilită o legătură de cauzalitate între nerespectarea obligației de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, pe de o parte, și prejudiciul imputat, pe de altă parte. În acest sens se arată că, pentru a fi constituțional, textul de lege criticat ar trebui să prevadă răspunderea administratorului pentru toate datoriile persoanei juridice, cauzate de nedeclanșarea la timp a procedurii insolvenței. Curtea reține că o asemenea susținere vizează însă o chestiune de interpretare și aplicare a legii, în sensul stabilirii implicării administratorului
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani. “ ... 20. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), conform căruia părțile
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 49 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorii acesteia susțin că limitele de pedeapsă reglementate de dispozițiile criticate nu sunt proporționale cu fapta incriminată, ce se încadrează în categoria infracțiunii de evaziune fiscală. Se observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din aceeași perspectivă, prin Decizia nr. 159 din
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
susțin că limitele de pedeapsă reglementate de dispozițiile criticate nu sunt proporționale cu fapta incriminată, ce se încadrează în categoria infracțiunii de evaziune fiscală. Se observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din aceeași perspectivă, prin Decizia nr. 159 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 20 iulie 2020, Decizia nr. 881 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific. ... 25. Curtea a observat că în ipoteza infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, legiuitorul a apreciat că este necesară o sancționare fermă a acesteia, având în
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul inculpat Vasile Baciu într-o cauză în care a fost condamnat în baza textului de lege criticat. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține, în esență, că textul criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, „plasând în sfera penală orice persoană care exercită o funcție publică și care efectuează activitățile specifice acestei funcții“. De exemplu, în
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul inculpat Vasile Baciu într-o cauză în care a fost condamnat în baza textului de lege criticat. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține, în esență, că textul criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, „plasând în sfera penală orice persoană care exercită o funcție publică și care efectuează activitățile specifice acestei funcții“. De exemplu, în exercitarea funcției, primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
indiferent de gradul de rudenie în care se află cu conducătorul administrației publice locale. Se mai arată și că o persoană nu își poate da seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa poate constitui infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile legale criticate, sens în care se invocă exigențele de calitate a legii. ... 9. Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția este neîntemeiată, „fiind valabile în acest sens considerentele reținute de CCR printr-
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani. “ ... 14. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3), referitor la accesul liber la justiție, și ale art. 23 privind libertatea individuală și legalitatea incriminării și a pedepsei. Se invocă, de asemenea, dispozițiile
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
plată a alocației de stat pentru copii majorate conform Legii nr. 14/2020. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că amânarea punerii în plată a alocației de stat pentru copii majorate conform Legii nr. 14/2020, prin ordonanța de urgență criticată, nu a fost justificată de nicio situație extraordinară sau de urgență, ci doar de dorința Guvernului de a contracara legea adoptată deja. Faptul că majorarea alocațiilor de stat pentru copii ar putea duce la depășirea deficitului bugetar de 3%, în
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
dublate înseamnă că a fost lezat dreptul în esența sa. Or, printr-o ordonanță de urgență nu pot fi afectate drepturile fundamentale decât cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 10. Se arată că, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, Guvernul a nesocotit voința Parlamentului. Se fac trimiteri la o situație anterioară similară, respectiv la Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. ... 11. Se subliniază că ordonanța de urgență criticată stabilește o anumită dată de intrare în vigoare a Legii
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
Constituție. ... 10. Se arată că, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, Guvernul a nesocotit voința Parlamentului. Se fac trimiteri la o situație anterioară similară, respectiv la Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. ... 11. Se subliniază că ordonanța de urgență criticată stabilește o anumită dată de intrare în vigoare a Legii nr. 14/2020; noua dată nu este prevăzută în corpul legii, astfel că sunt încălcate prevederile art. 78 din Constituție. ... 12. Orice întârziere a acordării beneficiilor majorate pentru copii conduce la
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
neconstituționalitate ridicate. ... 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
controlului de constituționalitate, întrucât, pe de o parte, este un act de reglementare primară a legiuitorului delegat, iar, pe de altă parte, continuă să producă efecte juridice pentru perioada în care a fost în vigoare. În cauză, ordonanța de urgență criticată a prorogat intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2020 până la data de 1 august 2021, iar legea sa de respingere a intrat în vigoare la 2 august 2020, ceea ce înseamnă că ordonanța de urgență a produs efecte juridice
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
această lege nu au fost luate în considerare atunci când a fost adoptat bugetul de stat pe anul 2020, tocmai pentru că legea, deși adoptată, nu intrase încă în vigoare. În acest context factual, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență criticată. Prin aceeași decizie, paragraful 42, Curtea a statuat că Guvernul a utilizat ordonanța de urgență pentru a proroga intrarea în vigoare a unei legi ce implica o majorare a cheltuielilor bugetare. Prorogarea intrării în vigoare a unei legi printr-o
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
o măsură de contracarare a politicii legislative a Parlamentului, ci, mai degrabă, o măsură urgentă care să permită identificarea cât mai repede posibil a fondurilor bănești necesare punerii în executare a legii. În consecință, Curtea reține că ordonanța de urgență criticată nu a contracarat o politică legislativă promovată de Parlament, nepunând în discuție principiul consacrat de art. 61 din Constituție. ... 25. În jurisprudența sa [Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]