7,252 matches
-
unei lansări a cuvântului scris. acoperișul munților se prăbușește în fiecare zi cu o piatră. ascuțită în privirea mea, nivelată în privirea Ta, taie jurnalele fericirilor false în sferturi. un sfert îl mestec pentru prezent. al doilea este răstălmăcit de cronicarii uituci în trei limbi ale pământului. nici una nu-mi aparține. al treilea e aruncat de zidurile prăbușite, pentru a le reînvia arhitectura învechită. pe al patrulea îl ascund între tâmple, aproape de iriși. pasăre și gând răzvrătit în dalta prezentului, redevii
PASĂRE ŞI GÂND RĂZVRĂTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340866_a_342195]
-
interior, Care adăpostește cinci nave gigantice, Separate cu stâlpi din piatră, ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de cronicari, Dar și cu multe scene,luate din biblie. Din Catedrală,absida-i partea cea mai veche Și în formă de roză, trei ferestre ea are. Însă fereastra din mijloc, nu are pereche, Este unică-n lume,ca cea mai mare
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
avea să declare, „nu în numele ideilor liberale, ci în numele demnității umane”. Acesta era motivul care-l făcuse ca, renunțând la aspectele sigure și onorante ale vieții universitare, să-și găsească vocația în presă, preferând puzderia de modești analiști, comentatori și cronicari politici, cum impune media semnături sonore la timpul prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
ci din moarte la înviere: „Temeți-vă de El, de cartea sa,/ Poetul dezghioacă primăvara, / căderea Babilonului e ca/ securea ce-și croiește-n somn cărarea ... Dați slavă sevei limbii ce vă naște,/ oracolele mint de bună seamă,/ fără de lacrimi cronicarii zac,/ sub tirania bozilor dau vamă ... / Paftaua cade, tropicul suspină,/ orientalul prinț e-n desfrânare,/ în pântecul pământului e frig:/ Evanghelia Poeziei nu moare!” În Calea sa, Poetul trăiește toate stările Cuvântului pentru că el reprezintă esența creației. CARTEA a II
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
V-am ascultat părerile și am dovada sigură că nu mai sunt gânduri - pentru că nu gândiți. De aceea, când am simțit că mă părăsesc gândurile am cerut să se scrie o poruncă. Citește porunca Cronicare Atom! - Prea bine, Măria Ta! Cronicarul Atom desfășură în văzduh o pânză fină de raze violete ce îl gâdilă ușor pe Colț de Stea provocându-i râsul. Cu glas calm, mângâiat de neutroni, citi: -Eu, Meteor-împărat, domnitor al Țării Stelelor Cudor, înnobilat cu titlul de Cavaler
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
atât de rară, exemplară, principialitate, cu fair-play față de subiecți, dar mai ales, cu vizibilă, infinită iubire față de... aproapele său. Cartea este prefațată de un om al literelor „pe măsură” - nici nu se putea altfel! - nimeni alta decât Cezarina Adamescu, excepțional cronicar literar, sensibilă poetă, prozatoare și dramaturg. „Un mozaic de trăiri autentice răsfrânte în amintiri” - își intitulează prietena mea rândurile ce deschid cartea acestui reporter în patria din suflet și cuvinte. „Când începi să răsfoiești o carte - scrie Cezarina -, o lume
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
despre care citisem în ziarul Viața Buzăului la rubrica ,,manuscrise’’ răspunsuri pozitive și încurajatoare date de Puiu Cristea , demersurilor sale poetice făcute acestei publicații județene săptămânale. Îmi plăcea numele lui și aveam o mare încredere în acest om pe care cronicarul îl încuraja de fiecare dată. Așa că am răspuns afirmativ scrisorii de aderare la cenaclul prin corespondență, care urma să-mi coloreze zilele triste, de licean părăsit de părinți într-un cămin de elevi, chiar la început de drum. Reamintesc cu
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
ritualul întrucât au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre idealuri și valori. Lectura acestor pasaje amintește de revolta din versurile eminesciene: „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii./ Veacul nostru îl umplură saltimbancii și nerozii." Diferența este că Eminescu exalta coerența eroică a autocratismului-creștin de la apogeul evului mediu în contrast cu demagogia și confuziile democrației naționale emergente, în timp ce domnul Leu compară democrația națională maturizată de tragedia războiului total
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
titluri rezumative foarte bine inspirate. Octavian Curpaș înțelege menirea unui critic literar, aceea de a cultiva în oameni sentimente nobile și generoase, de a-i ajuta să simtă ceea ce este bun și frumos în lumea în care trăim. Spre deosebire de unii cronicari care tratează cu superficialitate opera, omițând multe „perle” ale scrierilor, Octavian Curpaș preferă să realizeze o concisă monografie a cărții, să scoată în relief frumusețile ascunse ale creației, dându-le strălucire, fiindcă bine spunea Cioran: „ Când scrii o carte nu
PROFIL DE JURNALIST ŞI AUTOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342463_a_343792]
-
sărăcie sufletească. Credința face minuni. Avem nenumărate exemple în istorie când, pentru credința lor, românii au fost ocrotiți de Dumnezeu, iar planurile vrăjmașilor n-au reușit. Spunea un professor că "În istorie se aud bubuind pașii lui Dumnezeu". Iar un cronicar, vorbind despre domnul Moldovei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, scria: "A fost gândul lui Dumnezeu cu el"; aceasta pentru că și gândul lui a fost la Dumnezeu. Cred că dacă tot poporul ar spune, într-un cuget: "Doamne, ai milă de
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
titluri rezumative foarte bine inspirate. Octavian Curpaș înțelege menirea unui critic literar, aceea de a cultiva în oameni sentimente nobile și generoase, de a-i ajuta să simtă ceea ce este bun și frumos în lumea în care trăim. Spre deosebire de unii cronicari care tratează cu superficialitate opera, omițând multe „perle” ale scrierilor, Octavian Curpaș preferă să realizeze o concisă monografie a cărții, să scoată în relief frumusețile ascunse ale creației, dându-le strălucire, fiindcă bine spunea Cioran: „ Când scrii o carte nu
JURNALISTUL OCTAVIAN CURPAŞ (PHOENIX, ARIZONA) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342497_a_343826]
-
inefabile declanșează acest poem! -Fiidcă acest poem, cum de altfel sunt toate poeziile Tinei, nu se realizează decât în zona de ceață dintre real și ireal acolo unde visul capătă concretețea realității, iar realitatea puritatea gratuită a visului. Păcat că cronicarii și mai ales criticii nu s-au aplecat asupra cărților Tinei. -Criticii! Niște iluștri anonimi. Scriitori ratați. Cand sunt istorici literări, nu sunt literări. Iar cei literări nu stau bine cu istoria. Se mulțumesc cu... istorioare. -Apropo! A scrie istorioare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
și care aveau reverberații complexe la curțile domnești și princiare de la Suceava, Târgoviște sau Bălgrad.Înainte de Mihai Viteazul, domnul moldovean Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania, profitând de căderea regatului Ungariei la Mohacs în 1526 și de vidul de putere ardelean. Transilvania era disputată de Ferdinand de Habsburg și de voievodul transilvan Ioan Zapolya sprijinit de turcii lui Soliman
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
ajutat prin sfaturi și conduită să se școlească, să devină oameni adevărați. Acum s-a gândit să-și transcrie urmele lăsate-n fotbalul românesc, fiind stârnit, în înșirarea memoriilor, de un veșnic spirit de echipă, de momente ignorate de marii cronicari sportivi și de siguranța că modelele fotbalistice sunt acelea din trecutul nostru recent. Cartea lansată astăzi la Galați, după ce a primit botezul focului la Tulcea tot în această lună, este 90 % inspirație și 10 % transpirație, spre deosebire de fotbal, unde e invers
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
alții, care are o oralitate nativă și un stil sacadat, băltind cu dialog, memorialistica sa fiind concepută cu dese ruperi de ritm și schimbări de registru, în centru aflându-se în permanență mingea de fotbal. Marin nu relatează ca alți cronicari celebri de sus, din tribune, ci a fost practician, drept pentru care știe jocul și vă poftește pe gazon, de aceea vă invit să-l urmați. Scrie despre toți și despre toate, inclusiv despre autobuzul Daktari sau Frau Herta, condus
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
fericirii eterne'', de aceea cuvintele rostite din suflet despre jucătorul, președintele, studentul, omul Marinescu, pot fi considerate emoționante atât pentru vorbitorii de genul meu, cât și pentru asistență. Pentru mine, ca și pentru mulți alți consumatori de fotbal, dar și cronicari și oameni de presă dedicați mult timp acestei discipline sportive, el rămâne, prietenul adevărat; mulțumesc, grecule! Cu plecăciune, Prof. univ. asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea Apollonia Iași unul dintre foștii conducători ai galeriei CSU, alături de Cornel Gușatu, Sandu Robea sau Fane
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
împărțitor la rândul lui de fascicule luminoase. Un transfer necesar. Un feed-back continuu. Empatii. Oameni necunoscuți legați cu firul freatic al nevoii de cunoaștere a izvoarelor Luminii, revărsându-se peste fiecare într-alt fel, dar benefică pentru toți. Și noi, cronicari afectivi, consemnând cu emoție mirabilul schimb: primind și dăruind Lumină, în aceeași măsură, sau poate mai intensă, cine să stea să măsoare? Lumina zămislitoare de Duh, spre împărtășire. Sintagma: “Citește și dăruiește!” - nicicând n-a devenit mai actuală. O invitație
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CRONICAR Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1597 din 16 mai 2015 Toate Articolele Autorului Limba se mișcă singură -n gură, Timpul, stă la pândă, e radar, Gura, cam vorbește, și n-are măsură, Pe sine-ntrecându-se -n zadar
CRONICAR de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341612_a_342941]
-
fire, Și cred, plătim factura, doar, atunci, la inventar. De e făcut, cu voie, că poate, fără voie, Voința, își exprimă, voia, sau nevoia, și măcar... O fi, o trăsătură benevolă, de nevoie, De izbutesc, să mă ridic, un mare cronicar. Grafica: Alina Militaru Referință Bibliografică: Cronicar / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CRONICAR de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341612_a_342941]
-
atunci, la inventar. De e făcut, cu voie, că poate, fără voie, Voința, își exprimă, voia, sau nevoia, și măcar... O fi, o trăsătură benevolă, de nevoie, De izbutesc, să mă ridic, un mare cronicar. Grafica: Alina Militaru Referință Bibliografică: Cronicar / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CRONICAR de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341612_a_342941]
-
te voi găsit în clipa Când mitul dragostei s-a stins Cuvântul meu nu e risipa Ci oglindirea dintre-oglinzi Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 111 Iubirea mea este vorbită-n târg Dar ce e târgul, punct în univers, Cândva un cronicar mai plin de sârg Va scrie despre noi un vers Voi fi un fel de Romeo modern Vei fi o Julietă cu mașină Ura familiilor va fi ceva etern Ne vom droga poate cu mescalină Si vom muri, la știri
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Ortega Y Casset ”cea mai mare putere a omului”. Astfel am gândit despre criticul care își ia acest rol în serios, mai ales daca e și scriitor, cunoscând ce sens poartă în sine arta creației. Fiindcă, de acest fel de cronicar este nevoie, fiind de acord cu H. Taine, care îl definea ca „un intelectual împlinit, filozof cu vederi largi și complexe”. Iar un asemenea scriitor, un filozof ca formație este și Al. Florin Țene, care consideră că fiecare carte trebuie
LA ANIVERSARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340698_a_342027]
-
Câmpulung Moldovenesc și numai la cinci kilometri de Gura Humorului. Cea mai completă și plăcută relatare referitoare la nașterea ei am apreciat că aparține lui Ion Neculce. Într-un fragment al lucrării „O samă de cuvinte” din „Letopisețul Țării Moldovei” cronicarul menționează următoarele: "Ștefan-vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mersa să intre în Cetatea Neamțului. Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre și au dzis că pasărea în cuibul său nu piere. Ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]