4,789 matches
-
asocia cu stomatită. Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei care căptușește cavitatea orală la nivel jugal, gingival, lingual, vestibular, faringian sau la nivelul buzelor. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Infecția poate persista, se poate croniciza și se poate reactiva în anumite circumstanțe. Tablou clinic Incubația este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente mai mult de 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea acestuia cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo-faringian
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
încheieturii mâinii. - Nu se recomandă parfumarea pe plajă, întrucât pot apărea pete pigmentare. - Caracterul personal, ora zilei, anotimpul sunt criterii deloc neglijabile în alegerea unui parfum care să se armonizeze cu propria persoană și cu atmosfera momentului. - Temperamentul personal este definitoriu în alegerea parfumurilor. Există parfumuri pentru persoane provocatoare, altele pentru cele sentimentale sau pentru cele discrete. Parfumul este o plăcere pentru toate vârstele și pentru toate personalitățile. - Nu încercați mai mult de trei parfumuri în același timp, în caz contrar
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Prin lucrările realizate, artistul vorbește și comunică cu ceilalți din jur. De aceea, istoria artei nu este CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 141 numai istoria lucrărilor dar și istoria oamenilor și exprimarea frumosului. Tema frumosului este definitorie pentru un discurs despre artă. Ea a apărut deja când am evidențiat privirea plină de satisfacție a lui Dumnezeu în fața creației. În această idee un cunoscut poet polonez Cyprian Norwid scria: fru‑ musețea este pentru a entuziasma la muncă, munca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
modalitatea tradițională. Proiectarea unității de învățare se realizează parcurgând următoarele etape, care se regăsesc și în proiectarea lecției: - identificarea obiectivelor; - selectarea conținuturilor; - analiza resurselor; - determinarea activităților de învățare; - stabilirea instrumentelor de evaluare. Fiecărui pas i se poate asocia o întrebare definitorie. Astfel, lanțului de etape corespunzător proiectării unei unități de învățare, respectiv a unei lecții, i se poate atașa următorul șir de întrebări sugestive: - În ce scop voi face? - Ce voi face? - Cu ce voi face? - Cum voi face? - Cât s-
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
a realiza obiecte din plastilină sau argilă, de a construi jucării prin îmbinarea mai multor materiale și tehnici de lucru, de a crea obiecte decorative, felicitări pentru diferite ocazii etc. Ca disciplină derivată din abilități practice, opționalul având ca element definitoriu tehnica origami consolidează și perfecționează priceperile de a confecționa figurine din hârtie utilizând o succesiune de îndoituri și plieri. În plus, se formează și se dezvoltă priceperea de a alege cromatica și grosimea hârtiei, cea de îmbinare a hârtiei cu
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
actul creativ al compozitorului francez spre o simplă descriere a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din acel moment, idealul sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element definitoriu al reprezentărilor, prin excelență, decorative. El insistă asupra sublinierii funcției vitale cu care este investită curba liniei melodice în contextul declanșării stării emoționale. Astfel, elementul ornamental va fi absolvit de orice semnificație plastică, existând prin caracterul său eminamente abstract, care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretului în scopul realizării unei calități timbrale specifice „modelului” de rezonanță supus reprezentării sonore. De asemenea, structura armonică a acestei muzici exotice se bazează pe utilizarea exclusivă a celor două moduri, slendro scara pentatonică și pelog - scara heptatonică. Dar, caracteristica definitorie a muzicii javaneze o constituie modalitatea de acordaj la diferență de semiton a celor două partide ale orchestrei, fapt ce determină crearea unui efect sonor de ușor dezacordaj. Opțiunea denominativă - Pagodes - joacă rolul unui titlul generic, o simplă imagine convențională
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prezența frecventă a indicațiilor de ritenuto. Trebuie menționat faptul că forma intervențiilor - în majoritatea cazurilor având efectul de durată a unui timp, precum și locația acestora la finalul frazelor - confirmă intenția lui Debussy de a surprinde cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pp posibil). Valoarea incontestabilă a simțului decorativ ce transpare cu evidență din liniile grațioase ale arabescurilor din Pagodes aduce proba măiestriei artistice a spiritului debussyist, care își asumă inițiativa asimilării și adaptării noțiunilor de abstract și stilizat, ca trăsături definitorii ale artei extrem-orientale, la mijloacele specifice universului muzical. I.2. La soirée dans Grenade (Seara în Grenada) Manuel de Falla aprecia în mod deosebit autenticitatea inspirației acestor pagini muzicale, considerând a fi impregnate de cea mai concentrată și rafinată atmosferă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
independente). Acest aspect reprezintă, de fapt, proiecția peste secole a unei tehnici intens practicată în Baroc, la care Debussy face apel asigurând, în același timp, dinamismul, varietatea și contrastul avansării sonore. Un exemplu ce vine să confirme una din trăsăturile definitorii ale limbajului debussyist îl oferă țesătura polifonică aglomerată a debutului secțiunii secunde ce nu se asociază în mod imperios unei amplificări a nivelului dinamic. În mod paradoxal, dar într-un stil inconfundabil debussyist, acesteia i se atribuie indici dinamici precum
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea acestor entități melodice reduse care, prin evitarea unei reprezentări conturate a obiectului, tind spre o „depersonalizare” a acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului. Factorul armonic este definitoriu la nivelul procesului de delimitare a structurii formale, circumscrierea părților constitutive realizându-se astfel prin adoptarea scării hexatonic-anhemitonice și a celei cromatice pentru secțiunile extreme, în contrast cu spațiul diatonic de mi major al episodului central (A - măsurile 1 - 23; B - măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structurii macro-formale, schimbările de registre operate pe parcursul evoluției sonore, asociate unei tendințe accentuate de extindere a ambitusului reprezintă un factor decisiv în procesul de circumscriere a subunităților componente. Apariția secțiunii centrale aduce o ipostază elocventă ce reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale stilului debussyist, în care indicațiile agogice tradiționale apar completate sau uneori chiar substituite de expresii sugestive, precum Capricieux et souple (capricios și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unisonul liniei melodice secunde își descrie traiectoria sa orizontală. La nivel interpretativ, rezonanța amplificată a introducerii va trebui să se opună caracterului arid (atacul staccato) al răspunsului, evocând tamburinele ce par să prevestească în surdină începerea dansului. Un alt factor definitoriu în procesul delimitării celor două expresii îl constituie atributul timbral cu care au fost investite, caracterul divergent al acestuia conducând la o potențare semnificativă a contrastului. Astfel, stridența accentuată a răspunsului plasat în mod deliberat în registrul acut, juxtapusă spațiului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
abandonarea procedeului consacrat al muzicii romantice, respectiv, asocierea invariabilă dintre aglomerarea țesăturii și amplificarea coeficientului dinamic. Deși acceptată cu greu, declanșând la acea vremea reacții contradictorii, această nouă tipologie de scriitură compozițională se va distinge ulterior drept una din trăsăturile definitorii ale limbajului compozitorului francez. Alături de Danseuses de Delphes, Voiles și La danse de Puck, preludiul La cathédrale engloutie va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. Structura formală relevă desfășurarea narativă a viziunii conceptuale prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod exclusiv, la nivelul fondului sonor general. Astfel, într-un spațiu sonor în care juxtapunerile de culori se produc în planul armoniei, dinamicii, timbrului sau registrelor, aspectul stabil al entității tematice, elementul invariabil al discursului, va îndeplini un rol definitoriu în echilibrarea ansamblului. Tema preludiului desfășoară o succesiune acordică ce înlănțuie trisonuri majore, minore și micșorate în stare directă. Acestea afirmă un do major iluzoriu permanent contrazis de bruiajul sonor produs prin suprapunerea evoluției arpegiate a acordurilor cu septimă mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această temă a spațiului imaterial va îndeplini rolul corespondent refrenului, delimitând episoadele unei forme clasice de rondo: A = măsurile 1 - 23 ( a b a ); B = măsurile 24 - 41; A’ = măsurile 42 - 66
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prezent în cadrul acordurilor de tip cluster (măsurile 1 3 și 5), precum și ca interval rezultat prin răsturnarea intervalului de septimă conținut de acordurile placate sau arpegiate ale măsurilor 4, 6 și 7 generează investirea acestui element de limbaj cu semnificații definitorii la nivelul concepției estetice. Astfel, asistăm la o reală corespondență cu imaginea vizuală a „oglindirii”, atribut esențial al mediului acvatic. Aluziile la apă, la valurile și ondulările acesteia le recunoaștem deopotrivă în ascensiunea amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi prin secvențarea insistentă a ultimelor două intervale melodice ale motivului tematic, iar primul acord al fiecărei formule de triolet pare să acționeze ca apogiatură pentru cel următor. Figurațiile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce decurg de aici. Remarc în mod deosebit capitolul al zecelea Dimensiuni ale problematicii feminine în societatea contemporană românească. Aici, statutul și rolul definitorii ale femeii în Biserica Ortodoxă Română sunt legate aproape exclusiv de activitatea socială a Bisericii. Sunt aduse pertinent în discuție două probleme majore ale femeilor din România, față de care Biserica Ortodoxă Română a reacționat în mod repetat: legalizarea prostituției și
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
Prin lucrările realizate, artistul vorbește și comunică cu ceilalți din jur. De aceea, istoria artei nu este CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 141 numai istoria lucrărilor dar și istoria oamenilor și exprimarea frumosului. Tema frumosului este definitorie pentru un discurs despre artă. Ea a apărut deja când am evidențiat privirea plină de satisfacție a lui Dumnezeu în fața creației. În această idee un cunoscut poet polonez Cyprian Norwid scria: fru‑ musețea este pentru a entuziasma la muncă, munca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pregătire psiho-afectivă adecvată solicitărilor școlare. Educația preșcolară, gratuită, modelată diferențiat în funcție de caracteristicile individuale ale copiilor, suplimentarea alimentației copiilor din fondurile programului și antrenarea părinților la educare dar și la evaluarea progresului copiilor lor, sunt doar câteva elemente descriptive, dar totodată definitorii ale programului. Tot în această categorie a programelor complexe de interventie destinată copiilor din familii cu nivel socio-economic scăzut se găsește proiectul Milwaukee, după numele orașului în care la începutul anilor 60 s-a instalat un laborator de teren (Spitz
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]