3,389 matches
-
ce marchează nu numai începutul "cruciadei împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. În aceste provincii inclusiv armata română avea să fie implicată în operațiunile de ghetoizare și de deportare a populației evreiești din aceste provincii, dar mai ales în asasinatele de masă comise împotriva acesteia, exemplul cel mai concludent fiind reprezentat de evenimentele sângeroase de la Odessa. Pogromul de la Iași, 28-30 iunie 1941 Unul din capitolele cele mai sumbre și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înțelegerea formală dintre părți și, implicit, suveranitatea României. Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această intenție s-a suprapus în mod nefericit cu măsurile ordonate de Marele Stat Major român, care vizau deportarea evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front, în baza unor rațiuni strict militare. [...] Această ultimă intenție a Marelui Stat Major trebuie luată în calcul ca o măsură reală în favoarea evreilor și pe fondul dorinței generalului Antonescu de a-și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iunie 1941 la care ne vom referi pe larg într-un alt context întrucât ordinul în cauză nu se limita doar la îndepărtarea "evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora, fără a mai aduce în discuție faptul că prin "rațiunile de natură militară" invocate în scopul justificării deciziilor Conducătorului statului îndreptate împotriva populației evreiești din Moldova și nu numai Alex Mihai Stoenescu pare să-și asume
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rabini, hahami etc.), comuniștilor și legionarilor comuniști, care să fie cazați într'o clădire aparte și, în cazul când se va produce vreun act de rebeliune sau terorism, să fie împușcați"18. Aplicarea ordinelor prezentate anterior a însemnat nu numai deportarea în primele zile ale conflictului sovieto-german, în condiții inumane, a mii de evrei din Moldova și internarea acestora în lagărele din Târgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin, etc19, ci și crearea unei psihoze antisemite de masă în cadrul unităților operative ale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
economic a Transnistriei reveneau statului român, în timp ce administrația și exploatarea economică a teritoriului dintre Bug și Nipru era de competența părții germane 40. Deosebit de important era punctul nr. 7 din convenție, ce prevedea că, datorită operațiunilor militare aflate în curs, deportarea evreilor din aceste teritorii spre est nu era posibilă. Aceștia aveau să fie momentan adunați în lagăre de muncă și întrebuințați la diferite munci, urmând să fie deportați atunci când situația militară avea să o permită. În consecință, începând cu toamna
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa (octombrie 1941) și deportarea supraviețuitorilor în lagărele din Transnistria În momentul ocupării Odessei, în oraș trăiau aproximativ 80-90.000 de evrei care, contrar propagandei oficiale românești, nu s-au numărat printre privilegiații regimului bolșevic. Dimpotrivă, există suficiente dovezi documentare care arată că în timpul asediului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de teroare caracterizat prin numeroase confiscări de bunuri, jafuri, violuri și distrugeri 57. Așa cum era de așteptat, populația evreiască din Odessa a devenit la scurt timp după instaurarea administrației militare românești ținta predilectă a noilor stăpânitori. Astfel, în vederea trierii și deportării evreilor din Odessa, în 18 octombrie 1941 comandantul secund al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a emis un ordin care prevedea înființarea ghetoului din Odessa în incinta penitenciarului orașului situat pe strada Fontanskaia Daroga. De asemenea ordinul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
75. Soarta evreilor din Odessa avea să fie decisă în decembrie 1941. În urma raportului adresat la 11 decembrie 1941 de guvernatorul Gheorghe Alexianu mareșalului Antonescu cu privire la situația din Transnistria și Odessa, în care propunea rezolvarea "radicală" a problemei evreiești prin deportarea totală a evreilor din Transnistria și Odessa 76, Consiliul de Miniștri din 16 decembrie 1941 a înscris pe ordinea de zi inclusiv această chestiune. Conducătorul statului influențat în bună măsură de rapoartele alarmiste ale SSI, Siguranței și Secției a II
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul Ion Antonescu a decis să transpună în practică imediat deportarea populației evreiești din Odessa. La 28 decembrie 1941, subșeful Marelui Stat Majot, generalul Nicolae Tătăranu, a transmis Armatei a 3-a române următorul ordin: "Președinția Consiliului de Miniștri comunică cu Nr. 326. Domnul Mareșal Antonescu a dispus ca toți jidanii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colaborați pentru imediata executare a ordinului Domnului Mareșal. Raportați măsurile luate. Confirmați primirea"80. Ca urmare a ordinului primit, la începutul anului 1942 Guvernământul civil al Transnistriei a elaborat ordonanța nr. 35, ce a constituit fundamentul juridic al acțiunii de deportare al evreilor din municipiul Odessa și împrejurimi. Ordonanța prevedea în esență: 1) deportarea și plasarea evreilor în "regiunea de Nord a județului Oceacov și susul județului Berezovca", în localități ce urmau a fi stabilite de către autoritățile administrative; 2) obligația evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
80. Ca urmare a ordinului primit, la începutul anului 1942 Guvernământul civil al Transnistriei a elaborat ordonanța nr. 35, ce a constituit fundamentul juridic al acțiunii de deportare al evreilor din municipiul Odessa și împrejurimi. Ordonanța prevedea în esență: 1) deportarea și plasarea evreilor în "regiunea de Nord a județului Oceacov și susul județului Berezovca", în localități ce urmau a fi stabilite de către autoritățile administrative; 2) obligația evreilor de a-și lichida avutul prin intermediul birourilor instituite în acest scop în cadrul circumscripțiilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
returnate evreilor; 4) acordarea pentru evreii deportați a dreptului de a-și lua cu ei îmbrăcăminte, hrană și articole de gospodărie, ei urmând "a trăi pe cont propriu"; 5) fixarea zilei de 10 ianuarie 1942 ca dată de începere a deportărilor 81. Modalitatea aplicării prevederilor ordonanței nr. 35 a fost stabilită în cadrul documentului intitulat "Instrucțiuni pentru evacuarea populației evreiești din municipiul Odessa și împrejurimi". Astfel, în Odessa lua ființă un așa-numit "birou central de evacuare", format din prefectul județului Odessa-în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
președinte, primul procuror al Tribunalului Militar Odessa, prefectul Poliției Odessa, un ofițer superior în calitate de delegat al Comandamentului Militar Odessa și primarul municipiului. Sarcina acestui birou central consta în coordonarea și supravegherea activității autorităților și instituțiilor implicate în planificarea și executarea deportărilor 82. În ședința din 5 ianuarie 1942 comisia de evacuare a decis, în unanimitate, ca în vederea asigurării reușitei acțiunii de deportare "evreii să fie mai întâi obligați a intra în ghetou, unde să li se facă percheziționarea și evaluarea bunurilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
municipiului. Sarcina acestui birou central consta în coordonarea și supravegherea activității autorităților și instituțiilor implicate în planificarea și executarea deportărilor 82. În ședința din 5 ianuarie 1942 comisia de evacuare a decis, în unanimitate, ca în vederea asigurării reușitei acțiunii de deportare "evreii să fie mai întâi obligați a intra în ghetou, unde să li se facă percheziționarea și evaluarea bunurilor" urmând ca ulterior să fie transportați în regiunile de plasare 83. În 10 ianuarie 1942 comandantul garnizoanei Odessa, generalul Tiberiu Petrescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În 10 ianuarie 1942 comandantul garnizoanei Odessa, generalul Tiberiu Petrescu, a dat publicității Ordonanța nr. 7 ce stipula sub amenințarea pedepsei cu moartea internarea în termen de 48 de ore, în ghetoul din cartierul Slobodca a întregii populații evreiești 84. Deportarea evreilor din Odessa a început cu două zile întârziere față de termenul prevăzut, respectiv 12 ianuarie 1942 și a continuat, cu anumite întreruperi provocate de vremea nefavorabilă (ger, zăpada abundentă), de lipsa cărbunilor, etc, până în martie 194285. Potrivit unui raport înaintat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10 ianuarie-28 februarie 1942 fuseseră deportați din Odessa în lagărele din județul Berezovca un număr de 31.873 evrei (bărbați, femei și copii). La aceeași dată în Odessa se mai aflau: 1) în ghetou 113 evrei, dintre cei sustrași de la deportare și descoperiți ulterior de autorități; 2) în închisoarea centrală 1197 evrei, în marea lor majoritate bărbați între 18-50 ani, membri ai partidului comunist. Aceștia urmau să fie deportați în 3 martie 1942 în lagărul de la Vapniarka; 3) în închisoarea prefecturii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deportați în 3 martie 1942 în lagărul de la Vapniarka; 3) în închisoarea prefecturii județului aproximativ 10 evrei, ce săvârșiseră diverse infracțiuni minore; 4) în spitalul orașului un număr de 1032 evrei (bărbați, femei și copii), care fiind bolnavi în momentul deportărilor au fost reținuți. Evreii menționați la punctele 1 și 4 urmau să fie deportați, de asemenea, în lagărele din județul Berezovca în momentul refacerii liniei de cale ferată Odessa-Berezovca. În total, numărul evreilor deportați sau în curs de deportare se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
momentul deportărilor au fost reținuți. Evreii menționați la punctele 1 și 4 urmau să fie deportați, de asemenea, în lagărele din județul Berezovca în momentul refacerii liniei de cale ferată Odessa-Berezovca. În total, numărul evreilor deportați sau în curs de deportare se cifra la 35.025. În afară de aceștia, în orașul Odessa și împrejurimi mai rămâneau evrei sustrași deportării prin însușirea de acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la câteva mii86. În concluzie, putem
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asemenea, în lagărele din județul Berezovca în momentul refacerii liniei de cale ferată Odessa-Berezovca. În total, numărul evreilor deportați sau în curs de deportare se cifra la 35.025. În afară de aceștia, în orașul Odessa și împrejurimi mai rămâneau evrei sustrași deportării prin însușirea de acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la câteva mii86. În concluzie, putem afirma că perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941-începutul lunii martie 1942 moment ce a marcat încheierea în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la câteva mii86. În concluzie, putem afirma că perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941-începutul lunii martie 1942 moment ce a marcat încheierea în linii mari a deportărilor pentru populația evreiască din Odessa a fost sinonimă cu instituirea unui regim de teroare și exterminare, în urma căruia și-au pierdut viața între 25.000-40.000 de evrei și au fost deportați aproximativ 35.000 de evrei. Munca obligatorie Munca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligatorie Munca obligatorie prestată de evrei în timpul regimului antonescian constituie un capitol aparte în cadrul Holocaustului din România. Spre deosebire de alte teme referitoare la persecuția populației evreiești din România în perioada celui de-al doilea război mondial, precum legislația antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de a anula scutirile în cazul în care acestea au fost obținute ilegal. Instrucțiunile au înăsprit inclusiv sancțiunile la adresa contravenienților, ele mergând de la pedepsele corporale aplicate pentru abateri de mică importanță (atitudine de delăsare în timpul muncii, indisciplina, etc) până la deportarea în Transnistria împreună cu familia a evreilor acuzați de abateri grave (sustragere de le muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la măsurile de luat pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria". Astfel evreii "infractori" la instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 urmau să fie reținuți în stare de arest de către organele Poliției și Jandarmeriei până la deportarea acestora în Transnistria, în lagărul de la Slivina înființat special în acest scop în iunie 1942109, în timp ce membrii de familie aveau să rămănă în locuințele lor sub paza reprezentanților Centralei Evreilor. Evreul ce urma să fie deportat în Transnistria era obligat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]