3,746 matches
-
prevăzute de legislația aferentă arheologiei, respectiv a patrimoniului mobil, în legătură cu aceeași speță a descoperirilor întâmplătoare. Ambele legi prevăd predarea bunurilor descoperite autorităților, dar precizează termene diferite, de 48, respectiv 72 de ore. De asemenea, această predare legală a bunurilor arheologice descoperite întâmplător este recompensată după o lege, însă după cealaltă nu, rezultând astfel o confuzie atât în ce privește justețea recompensei, cât și a procedurii respective. În același timp, din parcurgerea ambelor legi rezultă confuzii referitoare la atribuțiile autorităților locale sau de poliție
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
unor interpretări ale legilor patrimoniului mobil, dar și a legislației privind arheologia, se practică achiziționarea unor astfel de bunuri de către instituții publice (confundându-se situația cu despăgubirea ce poate fi acordată pentru predarea unor tezaure sau a unor bunuri unice descoperite întâmplător - această categorie fiind acceptată a priori în lipsa definirii foarte precise a noțiunii de întâmplător). Or, în realitate, multe descoperiri sunt doar declarate a fi întâmplătoare și ele rezultă în urma unor acțiuni evidente de braconaj care distrug iremediabil contextul ce
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
subterane sau submerse ... c) Despre rezervele pentru cercetare în viitor ... Secțiunea a 2-a. Reglementări în legătură cu regimul de proprietate a) Despre natura proprietății și despre servituțile proprietății publice asupra patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Despre deținerea bunurilor arheologice mobile descoperite și despre compensațiile financiare legate de descoperirea acestora ... c) Descrierea circuitului civil al terenurilor aflate în situri sau zone arheologice și a obligativităților de a consemna în actele de transfer al dreptului de administrare asupra terenurilor a plasamentului acestora în
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (3) Concluziile expertizei toxicologice cuprind constatări de specialitate cu privire la tipul substanței toxice, cantitatea, calea de administrare, precum și consecințele posibile ale substanței descoperite, cât și alte elemente care să ajute la stabilirea adevărului. Articolul 189 Examinarea medico-legală a persoanei (1) Examinarea medico-legală a persoanei în vederea constatării urmelor și a consecințelor unei infracțiuni se efectuează conform legii speciale. (2) Medicul legist care a efectuat
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (3) Concluziile expertizei toxicologice cuprind constatări de specialitate cu privire la tipul substanței toxice, cantitatea, calea de administrare, precum și consecințele posibile ale substanței descoperite, cât și alte elemente care să ajute la stabilirea adevărului. Articolul 189 Examinarea medico-legală a persoanei (1) Examinarea medico-legală a persoanei în vederea constatării urmelor și a consecințelor unei infracțiuni se efectuează conform legii speciale. (2) Medicul legist care a efectuat
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
patrimoniul cultural național județene, respectiv a municipiului București, astfel: ... 1. din oficiu, în următoarele situații: a) pentru bunurile imobile aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; ... b) pentru bunurile imobile aflate în proprietatea cultelor religioase; ... c) pentru bunurile imobile descoperite întâmplător sau în cadrul unor cercetări arheologice sistematice; ... 2. la cererea sau, după caz, la propunerea: a) proprietarului bunului imobil; ... b) primarului localității, a consiliului local sau județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, pe al cărui teritoriu administrativ se
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
sau private autorizate să efectueze lucrări de cercetare sunt obligate să înainteze inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, prin oficiile pentru patrimoniul cultural național județene și al municipiului București pe raza cărora își au sediul, lista bunurilor culturale descoperite, propuse pentru clasare, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Instituțiile specializate private sunt obligate să comunice inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, prin oficiile pentru patrimoniul cultural național județene și al
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
instanțelor judecătorești competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Articolul 20 Cercetările arheologice sistematice se execută numai cu autorizația prealabilă a Comisiei Naționale de Arheologie și, după caz, și cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de clasare, care se declanșează din oficiu. Bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de clasare, care se declanșează din oficiu. Bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite sunt de drept proprietate publică, indiferent de regimul de proprietate asupra terenului din care acestea au fost recuperate. Din momentul descoperirii și până la încheierea procedurii de clasare, care se declanșează din
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
sau private autorizate să efectueze lucrări de cercetare sunt obligate să înainteze inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, prin oficiile pentru patrimoniul cultural național județene și al municipiului București pe raza cărora își au sediul, lista bunurilor culturale descoperite, propuse pentru clasare, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Instituțiile specializate private sunt obligate să comunice inspectoratelor pentru cultură județene și al municipiului București, prin oficiile pentru patrimoniul cultural național județene și al
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
instanțelor judecătorești competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Articolul 20 Cercetările arheologice sistematice se execută numai cu autorizația prealabilă a Comisiei Naționale de Arheologie și, după caz, și cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de clasare, care se declanșează din oficiu. Bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de clasare, care se declanșează din oficiu. Bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite sunt de drept proprietate publică, indiferent de regimul de proprietate asupra terenului din care acestea au fost recuperate. Din momentul descoperirii și până la încheierea procedurii de clasare, care se declanșează din
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
III-lea , anvergura frontului de conflict cu populațiile barbare (de la Atlantic până în Orient), precum și atacurile unor barbari la Dunărea de Jos, în Moesia, îl determină pe Împăratul Aurelian să retragă legiunile și administrația romană la sud de Dunăre (271-275), lăsând "descoperită" populația dacoromană care n-a vrut, sau n-a putut să se strămute. Probabil legiunile chemate să lupte la sud de Dunăre au rămas acolo. Timp de un secol după aceasta în Transilvania se va mai continua viața urbană, dar
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Criș (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III-II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din sec. II-III e.n. Teritoriul pe
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
până în secolele VIII-IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II-III. Se presupune că în secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit nici un document care să
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
team leader la easycal Bacău a evitat astfel viața de consătean la Râșnov. Un alt punct de atracție al orașului este și Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiana Brașov, descoperită acum circa 60 de ani (aprox. 1949, când în urma unei explozii hidraulice - datorită sedimentelor acumulate și a intrării foarte înguste - a fost desfundată intrarea în peșteră, de unde și numele de peștera Fundata). Marea invazie a tătarilor din "1241", când Țara
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Ultima restaurare s-a efectuat în anul 1839, din nou după un cutremur puternic. Pe partea de nord a corului se afla o frescă din timpurile renașterii, care poartă data 1500. Dupa reformă frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeași parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in fața altarului, sub treptele altarului, și
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
au devenit sărace și pustii pentru că locuitorii fugeau pentru a scapă de funcționarii fiscali, iar producția solului era scăzută. Imperiul era ruinat, astfel Iustinian a trebuit să reducă armata, ceea ce a dus la izbucnirea unor revolte și la lăsarea granițelor descoperite, oferind acces liber pentru barbari ce întreprindeau campanii de jaf. Fortarele nu erau întreținute. Iustinian a trebuit să-i mituiască. În 542, după perioade de foamete, cutremure de pământ, fiscalitate împovărătoare și raiduri barbare, a izbucnit epidemia de ciumă bubonică
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
America de Sud. Cele mai vechi artefacte ale triburilor datează din 1300 î. Hr. Data de invazie și colonizare europeană nu este sigură: unele surse susțin că, Columb a zărit insula în timpul voiajului său din 1493, în timp ce alții susțin că insula a fost "descoperită" de exploratorul francez René Goulaine de Laudonnière în 1564. Englezii au capturat insula în 1650. Pe atunci, Anguilla era bază de rufugiați. Francezii au invadat insula în 1666, însă au fost nevoiți să o înapoieze englezilor un an mai târziu
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
de pe platoul Poiana Scorușului, descoperiri efectuate începând cu perioade de construire a stațiunii Sărata-Monteoru, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit datează din epoca bronzului, iar cultura arheologică de care aparține a fost botezată „Monteoru”, după acest sit. Așezarea descoperită prezintă mai multe straturi (denumite Ic4, Ic3, Ic2, Ic1, Ib, Ia, IIa și IIb, straturi folosite de arheologi pentru identificarea perioadelor cronologice ale culturii Monteoru. Arheologii au identificat în această așezare o cetate întârită cu bolovani și cu un șanț
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
aveau oști puține, neorganizate și nu dispuneau de arme suficiente și cu eficacitate mare(Bucură Dumbrava). Primele urme de locuire în perimetrul (moșia) actualei comune sunt atestate de existență urmelor așezărilor neolitice și a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici și luate în evidență de Muzeul de Istorie Galați, secția arheologie, așteaptă să fie investigate și cercetate, fiind în acest sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca dorințele, vrerea, așteptările sunt legitime și prezintă un interes
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Lipovei care încep la nord. Cea mai importantă arteră, drumul național DN691 Timișoara - Lipova, trece la 5 km est de sat. La sud se învecinează cu Bencecu de Sus (2 km). Are halta proprie la calea ferata Timișoara-Radna. Vestigiile arheologice descoperite aici dovedesc prezența unui așezământ care datează din secolul III. Tot în apropiere trece și sântul român. Hartă lui Cristof Winkler o amintește ca fiind locuită de români. În 1456 era proprietatea a lui Iancu de Hunedoara și, cel mai
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
definitiv "Unip" apare pentru prima dată pe harta Contelui Mercy de la 1723. Atunci aparținea de districtul Ciacova. Mai târziu numele a fost schimbat în "Temesújnép" (Winep=>Uyneph=>Újnép=„Popor Nou”). Pe teritoriul satului, în punctul numit "Dealul Cetățuica", a fost descoperita în anul 2007, o importantă așezare dacica de tip dava, datând din sec. I î.Hr. - I d.Hr. Așezarea dacică suprapune o mai veche locuire din prima vârstă a fierului. "Dealul Cetățuica" a continuat să fie locuit și în secolele următoare
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt păstrate în parte în colecția școlii, altele în muzeele din Aiud, Albă Iulia, Cluj-Napoca și Turda. Așezarea de la Razboieni-Cetate, probabil antică Salinae, a fost un puternic focar de romanizare a comunităților autohtone de daci din împrejurimi. Documentele din arhive
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și Banat. Urme ale vietii pe aceste meleaguri (monede dacice) descoperite atestă că satul Chereluș a existat în secolele III - ÎI înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoșii noștri daci s-au nascut pe aceste pământuri, au rămas neclintiți aici, continuându-și bogată lor viața materială
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]