6,256 matches
-
fără vreo duplicare sau îmbinare nejustificată a tipurilor) sînt considerate, în mare parte intuitiv, drept singurele funcții necesare pentru identificarea structurii esențiale a basmelor din colecție. Problema este dacă o astfel de intuiție poate fi susținută, sau dacă întregul aparat descriptiv este invalidat. Însă trebuie să păstrăm în minte ceea ce reprezintă scopurile și așteptările unei analize bazate pe teoriile lui Propp sau Barthes. Chestiunea apelării la raționamentele noastre intuitive (mai degrabă decît la modurile noastre publice și condiționate de a vorbi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de exemplu. Și mai sugerează că, într-un anumit sens, nucleele (sîmburii) sînt grupul special, celelalte trei tipuri de unități fiind extinderi ale acestora. Nucleele oferă cadrul necesar, iar celelalte trei îl umplu. Barthes continuă prin a apela, pentru studiul descriptiv, nu numai la „articulațiile majore ale narațiunii”, ci și la structura celor mai mici segmente, pe care le presupune a fi combinate în secvențe coerente: O secvență este o succesiune logică de nuclee unite printr-o relație de solidaritate: secvența
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
răspundem prin a ne întreba „Ce fel de oameni?” Nu este și cazul textului alternativ cu „puțini”, căruia îi lipsește sensul deictic/demonstrativ (explicat la 3.4) sau specificitatea spațio-temporală; el este mai mult un comentariu de însumare (retrospectiv și descriptiv) decît narativ. Este non-specific și are o implicație negativă sau chiar nulă: comparați: A invitat cîțiva oameni la cină (= anumiți oameni la o ocazie specificată) cu A invitat puțini oameni la cină (= aproape pe nimeni). Iar termenul ce îi denotă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este sau nu este o accelerare sau încetinire pentru efecte scenice. Se spune că viteza maximă constituie o elipsă care constă în faptul că nici un fragment al textului nu este dedicat unei părți din durata istoriei; situația contrară constituie pauza descriptivă: textul fără durata istoriei (de exemplu, începutul descriptiv al romanului A Passage to India, sau Omul invizibil de Ellison, sau Întoarcerea băștinașului de Hardy). Un exemplu de elipsă citat de Chatman este acela dintre sfîrșitul Capitolului 5 al romanului lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pentru efecte scenice. Se spune că viteza maximă constituie o elipsă care constă în faptul că nici un fragment al textului nu este dedicat unei părți din durata istoriei; situația contrară constituie pauza descriptivă: textul fără durata istoriei (de exemplu, începutul descriptiv al romanului A Passage to India, sau Omul invizibil de Ellison, sau Întoarcerea băștinașului de Hardy). Un exemplu de elipsă citat de Chatman este acela dintre sfîrșitul Capitolului 5 al romanului lui Hemingway Fiesta, în care Jake termină de mîncat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
romanului povestește o parte din călătoria ghinionistă a emigrantului rus între două vîrste, familiarizat deja cu Statele Unite ale Americii, profesorul universitar Pnin, către un colegiu de fete unde trebuie să susțină o prelegere ca invitat. Primul paragraf este aproape pur descriptiv (voi reveni asupra acestui „aproape”), neavînd, deci, nici o pretenție de ordine temporală. Este format din două fraze: prima îl localizează și numește pe profesorul Timofei Pnin (și ca atare se referă la personaj și determinarea în spațiu, nu la un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
puțin important decît o tuse înăbușită, de fiecare dată cînd cineva începe să vorbească.) Amintirea că în prezentul „nostru” Pnin e „încă” în trenul greșit este, la rîndul ei, urmată de un lung paragraf pentru caracterizare (din nou, o pauză descriptivă din punctul de vedere al duratei, nelegată de nici un punct în ceea ce privește ordinea), axat pe atracția sa fatală către trucul ieftin. Aceasta este, de asemenea, urmată de o amintire clară a situației aflată în curs de derulare în povestirea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cum”, „de parcă”, „precum” pot determina o îndepărtare de la narațiune, nesiguranță („ca și cum ar fi supărat” - era sau nu era supărat?); („precum/ca un doctor” - este ea doctor sau nu este?). Ce se poate spune despre următoarele rînduri din incipitul descriptiv al povestirii Parfum de crizanteme de D.H. Lawrence, unde întîlnim ambele forme: („ca și cum”; „precum”): Un lujer mare de viță de vie se agăța de casă, ca și cum și-ar înfige cîrceii în acoperișul de țiglă... Ici-colo, lîngă alee, se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spatele umbrit al casei de pe strada Regent poți vedea silueta cocoșată a unui cerșetor. În ultimele cuvinte a fost adus în atenție un individ, și observăm introducerea unui personaj important. Dar chiar și fără a citi în continuare, străfulgeră expresia descriptivă, "un cerșetor”. Am cîteva idei despre ceea ce este și înseamnă un "cerșetor”. Dar am și idei despre cum ar arăta un cerșetor în 1880, bazate pe propriile mele cunoștințe, din diferite surse, despre istoria socială a amurgului epocii victoriene. Aceste
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
celor arătate mai sus, ne putem deja forma o imagine destul de clară asupra personajelor feminine prezentate și a modului lor de viață. Toate acestea se conturează chiar înaintea celui de-al doilea paragraf, îmbinare de sondări în trecut și pauze descriptive, care ne informează că reședința este o casă întunecată și sărăcăcioasă din Usher’s Island al cărei cat superior fusese închiriat de d-l Fulham, samsarul de cereale de la parter și că unica nepoată a d- relor Morkan, Mary Jane
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu spectatorul (dar, într-un fel, "prea mult efort” s-a depus, creînd o „supraîncărcare” propozițională). Sărăcia propozițională a filmului, în comparație cu romanul, e discutată de Chatman, care vorbește de o "pauperizare verbală”: „Filmele ne dau plenitudine fără specificitate. Ofertele sale descriptive sînt bogate și totodată sărace din punct de vedere verbal” (Chatman, 1990:39). k. Această ultimă idee se află în legătură cu interpretarea personajului. Fie propoziția "Emma Woodhouse este, în cea mai mare parte a romanului, egoistă”. În roman, tot
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
De menționat faptul că partea teoretică și introductivă se încheie cu prezentarea unei tehnici originale, autentificată cu girul Brevetului de invenție: Tehnica de toracopleuroplastie Boțianu, metoda folosită la majoritatea pacienților luați în studiu. Volumul este un studiu retrospectiv, observațional și descriptiv incluzând 151 de pacienți diagnosticați cu cavitate pleurală reziduală în cadrul sindromului posttuberculos care au fost operați în Clinica Chirurgie II, între ianuarie 2001 - decembrie 2010. Sunt prezentate criteriile de selecție precum și rezultatele studiilor statistice. Se remarcă necesitatea rezolvării chirurgicale a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și imagistice (radiografii toracice, radioscopii, computer-tomografie, ecografie), examinări biochimice, examinări bacteriologice, medicație antituberculoasă administrată preoperator pentru obținerea „momentului de aur”, aspecte legate de intervenția chirurgicală, complicații postoperatorii, mortalitate, evoluția cazului după intervenția chirurgicală. Datele statistice au fost analizate folosind statistica descriptivă obișnuită (medie, mediană, deviație standard, tabele excel) pentru diferiții parametrii măsurați, reprezentarea grafică a datelor făcându-se prin tabele și grafice de tip coloană sau pie. Am folosit baza de date a Spitalului. REZULTATE În perioada 01.01.2001 - 31
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
două situații care nu privesc coordonarea prin și: cea în care conjuncții sunt coordonați negativ prin nici (corelativ) și cea în care conjuncții sunt coordonați disjunctiv, prin sau. (A) Acordul la singular în ordinea VSO De obicei, gramaticile normative și descriptive ale limbii române menționează că există diferențe de acord în număr între structurile VSO și structurile SVO: " Dacă subiectul multiplu este așezat după predicat, pe lângă acordul formal, la plural, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului." (Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronominal, ci una de tip lexical. 117 Aceleași probleme de acord le pune și participiul verbului la diateza pasivă perifrastică (Femeia și câinele au fost fotografiați de Ion). 118 Pentru regulile de acord în gen descrise de gramaticile normative și descriptive, vezi Iordan (1954: 606-607), Avram (2001: 344-345), GALR (II: 385-386). 119 Exemplul este Britney Spears a suferit ieri un accident rutier. Atât megastarul, cât și mașina au fost ......... (zdrobit) în urma ciocnirii de un camion. 120 Exemplul testat a fost Manechinul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității/inacuzativității. Prima parte a lucrării, bazată pe informațiile oferite de studiile de tipologie, de gramaticile descriptive ale anumitor limbi, de câteva cărți și articole monografice despre ergativitate, nu este originală prin conținut. Necunoscând direct vreo limbă ergativă, am preluat informația din bibliografie, pe care am organizat-o astfel încât să răspund la cât mai multe întrebări despre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că teoria Cazului și a acordului reduc distincția tradițională între ergativitatea sintactică și cea morfologică la o diferență structurală: opacitatea vs transparența unei proiecții VP guvernate de C (aplicație pe limbile eschimosă, opacă, și warlpiri, transparentă). Din punct de vedere descriptiv, o limbă care are caz ergativ sau acord morfologic de tip ergativ este sintactic ergativă dacă prezintă și alte fenomene orientate spre nominativ, fenomene care disting relația nominativă (specifică pentru subiectul intranzitivelor și pentru obiectul tranzitivelor) de cea ergativă (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferite din limbile nominative și din cele ergative apar ca urmare a opțiunii pentru poziția de verificare a Cazului în propozițiile intranzitive: ● AgrS − activ, AgrO − inert: Nom.−Ac.; ● AgrO − activ, AgrS − inert: Erg.−Abs. Numele nominativ și ergativ reprezintă nivelul descriptiv corespunzător Cazului structural verificat în Spec,AgrS; numele acuzativ și absolutiv corespund cazului structural verificat în poziția Spec,AgrO (Laka 2006: 375). Laka (2006: 376) susține că gramaticile nominative și ergative reprezintă variații parametrice minimale ale mecanismului general de atribuire
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că, la începutul cercetărilor din acest domeniu, rezultatele aplicării modelului lingvistic de tip acuzativ, mai familiar cercetătorilor, la descrierea limbilor ergative nu au dat rezultate foarte bune, o bună bucată de vreme a existat tendința de a crea un aparat descriptiv și terminologic specific pentru limbile ergative (în care intră, de exemplu, denumirile cazurilor, ergativ și absolutiv, ale termenilor nucleari ai propoziției, pivot, ale mecanismelor sintactice, antipasiv, aplicativ etc.). S-a observat însă că toate aceste concepte au o relație strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și denotă proprietăți ale situațiilor din lume, și nu ale predicatelor, propozițiilor, intervalelor. Reinhart (1996: 13) formulează observația că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CSLI Publications, p. 239−277. 84 C. Smith, "Jespersen's Move and Change Class and Causative Verbs in English", în: M. A. Jazayery, E. C. Polome și W. Winter (eds.), Linguistic and Litterary Studies in Honor of Archibald A. Hill, 2, Descriptive Linguistics, The Hague, Mouton, p. 101−109. 85 J. M. Anderson, On Case Grammar, Londra, Croom Helm. 86 M. Rappaport Hovav, B. Levin, "Change of State Verbs: Implications for Theories of Argument Projection", Proceedings of the 28th Annual Meeting Berkeley
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
of Argument Projection", Proceedings of the 28th Annual Meeting Berkeley Linguistics Society, p. 269−280. 87 C. Tenny, "Aspect and Affectedness", Proceedings of NELS, 18, GLSA, University of Massachusetts at Amherst. 88 R. Langacker, Foundations of Cognitive Grammar, vol. II: Descriptive Application, Stanford, Stanford University Press. 89 K. Davidse, Categories of Experimental Grammar, teză de doctorat, Leuven. 90 H. Borer, K. Wexler, "The Maturation of Syntax", în: T. Roeper, E. Williams (eds.), Parameter Setting, p. 123−172. 91 H. Borer, K.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vol. II, Tübingen, Max Nimer Verlag, p. 22−37. 131 Pentru fiecare verb, am folosit câte o listă de douăzeci de exemple extrase de pe internet, în ordinea aparițiilor pe motorul de căutare Google. 132 R. Forest, "Sémantisme entéléchnique et affinité descriptive: Pour une réanalyse des verbes symétriques et neutres en français", Bulletin de la Société Linguistique de Paris, 83, p. 137−162. 133 M. Labelle, "Change of State and Valency", Journal of Linguistics, 28, p. 375−414. 134 R. Maldonaldo, "Energetic Reflexives
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]