7,054 matches
-
și nu numai de ei, începând cu perioada Iluminismului. Ele s-au centrat mai ales pe compararea modernității cu caracteristicile societăților tradiționale și au urmărit să dea seamă de un tip de tranziție, adică pentru a descrie un mod de despărțire de lumea tradițională, dar și de continuitate pe calea modernității. Rațiunea unei asemenea abordări este simplă: istoria, așa cum se spune, nu face salturi ce trimit în neant dezvoltările anterioare și nici nu atinge un sfârșit ce dă semnalul intrării într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care ar evidenția cât mai pregnant distincția fiecărui stadiu al modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate Stadii ale modernității Instanțe constitutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este reflexivă sau nu este deloc. A doua presupoziție constă în faptul că abordarea propusă se distanțează de paradigmele deterministe, care invocă factori sau structuri economice, sociale sau culturale cu forță generativă sau de cauzare a unei ordini sociale date. Despărțirea de acest tip de abordare o fac odată cu aplicarea principiului metodologic al individualismului în contextul teoretic al neoinstituționalismului sociologic. Analiza ce va urma se va concentra asupra instituțiilor sau a combinațiilor instituționale ce ar fi reprezentative pentru modernitatea reflexivă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele acestuia, mai ales de acele roluri fixe, ierarhic distribuite și integrate în programele pe care guvernul și instituțiile lui le propun. Nimic nu a fost mai contestat în perioada tranziției decât guvernul, întrucât orice roluri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu depresia asociată acestei oboseli. Aceasta cu atât mai mult cu cât căutarea identității are un dublu efect contradictoriu. Pe de o parte, prin reflexivitatea care-i este asociată, se înscrie pe traiectul perpetuei chestionări, al permanentei căutări și al despărțirii de certitudini rigide. Pe de altă parte, identitatea căutată oferă perspectiva descoperirii sensului vieții și, astfel, al închiderii căutării. Între deschiderea căutării și închiderea descoperirii, identitatea personală pendulează pe traiectul fabricării sensului vieții. În întâlnirile cu alții, apar competiții, ciocniri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
intolerabile etc. Fața promisiunilor și fața amenințărilor/riscurilor configurează acel Ianus al cunoașterii și tehnologiei contemporane, tot așa cum latența și percepția lor sau actualizarea și cunoașterea efectelor actualizării ne postează într-o nouă fază a modernității cunoașterii. Este vorba despre despărțirea necesară de modernitatea mai timpurie a încrederii automate și nelimitate în virtuțile (evolutive) ale cunoașterii și tehnologiei și de intrarea în acea fază reflexivă a modernității care chestionează etic și pragmatic, politic și economic cunoașterea și efectele ei colaterale. Protecția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vorbit despre „războiul sexelor”, apoi s-a continuat cu „invazia familiilor homosexuale”, cu „lupta femeilor pentru dezrobire casnică” sau pentru „dezvrăjirea asimetriilor de putere și diviziune a muncii”, pentru ca, mai recent, să se insiste asupra „eliminării violenței casnice” și împotriva despărțirii copiilor de părinții ce emigrează pentru muncă și câștig. Unii sunt profund îngrijorați de faptul că armonia casnică a familiei burgheze, monogame, nucleare în constituție și extinsă prin grijile pentru copii și pentru cei mai în vârstă ar fi ajuns
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în vedere numărul mare de familii de la noi prinse în migrația pentru muncă în străinătate, care au lăsat copiii singuri în gospodării sau în grija bunicilor, a rudelor mai îndepărtate sau chiar a vecinilor, avem o imagine dramatică a acestei despărțiri forțate a familiei de copii și a membrilor familiei unul de altul. Piața muncii și cea a serviciilor intervin în mod energic și reduc masiv funcționarea tradițională a familiei. Odată cu astfel de schimbări mai recente, constatăm cum modernitatea familiei societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel, analiza concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
grija pentru asigurarea confortului familial sunt rațiuni și inițiative secundare, ce pot apărea în cel mai bun caz după confirmarea realizării profitului. Pe de altă parte, familia presupune conviețuirea partenerilor în cuplu, iar mobilitatea ocupațională prelungită a unuia poate transforma despărțirea de fapt într-una de drept prin survenirea divorțului. Rata înaltă a divorțialității din economiile de piață are rădăcini și în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de părinți, iar în primele faze mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totuși, în ciuda tentațiilor, sunt destule universități care încă perseverează pe calea clasică și nu numai că nu se abat, dar se și opun în forță oricăror schimbări ce le-ar perturba modul tradițional de funcționare. Un observator exterior al acestei despărțiri, interesat de soarta universității contemporane, nu poate evita căderea în dilemă și nici nu poate să ezite în a prospecta eventualele riscuri asociate. Întrebarea este: se va transforma universitatea astfel încât să devină similară oricărei „organizații a pieței” sau își va
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în cadrul de configurare a modernității recente, universitatea este confruntată din nou cu transformări a căror intensitate și amploare sunt comparabile cu cele din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Indiciul cel mai elocvent al unor astfel de transformări este despărțirea dintre universitatea ca „organizație a pieței” și universitatea clasică, adică cea consacrată în epoca de maturizare a modernizării. Extreme în confruntare Iată o ilustrare a acestei despărțiri, preluată din SUA și evocată adesea de observatorii atenți ai modului de constituire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al XIX-lea. Indiciul cel mai elocvent al unor astfel de transformări este despărțirea dintre universitatea ca „organizație a pieței” și universitatea clasică, adică cea consacrată în epoca de maturizare a modernizării. Extreme în confruntare Iată o ilustrare a acestei despărțiri, preluată din SUA și evocată adesea de observatorii atenți ai modului de constituire actuală a spațiului universitar. Imaginați-vă un candidat la studenție care se apropie cu timiditate de Universitatea din Chicago. Va întâlni mai întâi arhitectura gotică a clădirilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cea intitulată „Pictori și expoziții” ia amploare. Se publică poeziile Doina, Vrut-am, Peste creste ude, Rănitul, Zare de plumb, Horia, Țară de Aron Cotruș, în sumar intrând și versuri de G. Murnu (Înstrăinare), I. Minulescu (Primăvară rurală), Tudor Arghezi (Despărțire), Coca Farago ș.a. Cronica literară e susținută de Ion Goschin (Un roman de mare valoare: „Patul lui Procust” de Camil Petrescu, Un nou mare poet român: Aron Cotruș, Despre opera lui Gib Mihăescu, „Velerim și Veler Doamne” de V.I. Popa
MINIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
de trupul iubit, dar și dornică de a-l înghiți (22 iunie, sfârșitul primăverii, Scrisoare I). Tema iubirii izbucnește cu forță, o forță care provine și dintr-o perpetuă ambivalență și metamorfoză a sentimentului: liniște și neliniște, uniune eternă și despărțire iminentă, destin și blestem, crimă și binecuvântare, putere și slăbiciune. Iubitul este mai ales fratele geamăn, dublul din cer, „dragul nostru”, „prietenul” și dușmanul”, „adoratul mort” - acceptat, căutat, respins, pierdut. Deși păstrează adesea caracterul opac, ermetic, poemele își creează o
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
critică), un bărbat primește invitația de a ține o conferință despre relația (oximoronică) dintre arheologie și contemporaneitate, tocmai în orașul de provincie unde, cu ani înainte, iubise o fostă actriță a Teatrului de revistă „Constantin Tănase”. Căutând să înțeleagă motivul despărțirii de atunci, el pornește pe urmele vechii relații, retrăiește momentele cheie din trecut, aceasta fiind chiar demonstrația vie a legăturii aparent bizare pe care arheologia o întreține cu lumea actuală, subiect considerat de narator, în partea de început, drept bine
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
singură noapte eternă îl revelează încă o dată, dincolo de consemnarea amorurilor și a traiului boem dus de protagonistul Ștefan Dumitrescu, pe iscusitul narator-păpușar care își manevrează personajele astfel încât acestea să îi ilustreze teoriile: zădărnicia frumuseții feminine, înstrăinarea produsă de modificarea sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
boem dus de protagonistul Ștefan Dumitrescu, pe iscusitul narator-păpușar care își manevrează personajele astfel încât acestea să îi ilustreze teoriile: zădărnicia frumuseții feminine, înstrăinarea produsă de modificarea sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este acaparat de sentimente, și noua sa iubită
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
problemă importantă a comunității, semnalată atât de autorități cât și de populație, este faptul că satul riscă să rămână fără acest dispensar, casa în care funcționează fiind revendicată de către proprietar, termenul de cedare fiind august 2005. Acest fapt a determinat despărțirea ca locație a celor doi medici de familie, unul dintre cabinetele individuale urmând să funcționeze într-un apartamment din blocul IAS, iar pentru celălalt fiind necesară găsirea unei soluții. S-a propus din partea autoritaților locale mutarea în clădirea actuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
putea recupera numeroșii săi talanți diplomatici. La școală, copiii ar putea învăța arta învecinării prin asceza recunoașterii aproapelui. În biserică, și doar acolo, unii vor putea afla ceva în plus: care sunt rațiunile necreate ale acestei infinite etici a dialogului. Despărțirea apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a nunnery!... To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
diplomatici. La școală, copiii ar putea învăța arta învecinării prin asceza recunoașterii aproapelui. În biserică, și doar acolo, unii vor putea afla ceva în plus: care sunt rațiunile necreate ale acestei infinite etici a dialogului. Despărțirea apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a nunnery!... To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență, clemență pasivă și libertinaj drapat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
scutită de uzură. Uitarea sursei nevăzute din care izvorăște adevărul unitar al tradiției ecleziale a fost urmată de încrederea într-o filozofie a reprezentării. În artă, perspectiva inversă e uitată. În teologie, tăcerea Duhului a fost înlocuită de moratoriul discursivității. Despărțirea de predania Părinților a fost mereu o tentație recurentă - mai cu seamă în contact cu promisiunea „noului” oferită de orice erezie incipientă. Ca răspuns la teroarea plictisului - tradiția fiind adesea redusă la repetiția goală a unor propoziții sacrosancte -, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unitatea protologică și eshatologică a umanității. Am afirmat apoi că era globalizării ne impune excercițiul profetic de evaluare a „mersului lumii”, între tentația segregării și obligațiile integrării epistemologice. Mai cu seamă pentru creștinii răsăriteni, epoca globalizării reprezintă șansa unică a despărțirii de o anumită conștiință anistorică, responsabilă pentru atâtea manifestări de tribalism comunitar. Citind trecutul sau prezentul fragmentat al istoriei umanității, teologii vor abandona, în sfârșit, proiectul unei metafizici abstracte ori speculative. Mai aproape de tradiția Bisericii apostolice, vom putea descoperi, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi după ce se stinge irevocabil. Înrădăcinați în huma melancoliei, nu mai trăim cu intensitate decât amintirea. S-ar părea că judecăm întotdeauna adevărul dragostei după comoția inocentă a începuturilor și emoția impură a despărțirilor. Ratăm frecvent marile întâlniri cu prezentul, sub un spectru paseist, înecați în retorica crizei, cuprinși de voluptățile negației. Sub umbra tradiției, parcă nu mai e chip să scrutăm clipa: glisăm pe certitudini vagi, lamentații defetiste, refuzând cu un aer sapiențial
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
corespondențe între monoteism și monogamie, monahismul apare ca un parcurs al reintegrării omului în starea de pace și împăcare cu Dumnezeu. La capătul unei vieți de înfrânare și pocăință, fiecare monah reface experiența unității eshatologice a umanității. Fără recunoașterea abisului despărțirii noastre de Dumnezeu este imposibil de ajuns la această stare de har. Rănit în profunzimile sale de căderea adamică, omul se găsește într-o continuă căutare a unui balsam tămăduitor. Foamea de păcat ne livrează mai întâi prospectul reînsănătoșirii. Omul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]