4,618 matches
-
acoperiș; acoperit; activitate; adevăr; ajuta; ajutor; alb; ambalaj; aparat; apăra; aranja; aranjare; aranjat; aranjează; are; asorta; astupă; atenție; barcă; bebe; bebeluș; blană; blugi; bluza; Botezatu; caiete; calculator; casă; ceva; ciorapi; cojoc; cojocul; colet; confort; corp; culoare; decență; designer vestimentar; dezbrăcat; dezleagă; dimineața; a fi elegant; energie; etic; fericire; ființă; firmă; folos; folosește; folositoare; friguros; frunze; fustă; garderobă; a se găti; geacă; geacă de piele; geantă; goliciune; grijă; grumaz; H/M; o haină albă; haină de blană; haine noi; hainele; hotărît; ia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
relax; rugină; sabie; scaun; sex; suferință; super; sursă; sus; țeavă; țintă; urît; ușor; veselie; vocea; zîmbet; zor (1); 804/190/64/126/0 lega: strînge (47); funie (46); nod (45); ață (30); sfoară (30); strîns (30); uni (22); ține (21); dezlega (20); șiret (20); înnoda (16); prinde (14); șireturi (12); dezleagă (8); șnur (8); a uni (8); frînghie (7); prietenie (6); a strînge (6); cătușe (5); mîinile (5); noduri (5); a ține (5); ața (4); bine (4); cîine (4); cîinele (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țintă; urît; ușor; veselie; vocea; zîmbet; zor (1); 804/190/64/126/0 lega: strînge (47); funie (46); nod (45); ață (30); sfoară (30); strîns (30); uni (22); ține (21); dezlega (20); șiret (20); înnoda (16); prinde (14); șireturi (12); dezleagă (8); șnur (8); a uni (8); frînghie (7); prietenie (6); a strînge (6); cătușe (5); mîinile (5); noduri (5); a ține (5); ața (4); bine (4); cîine (4); cîinele (4); constrîngere (4); flori (4); funia (4); încătușa (4); închisoare (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strînge (6); cătușe (5); mîinile (5); noduri (5); a ține (5); ața (4); bine (4); cîine (4); cîinele (4); constrîngere (4); flori (4); funia (4); încătușa (4); închisoare (4); lanț (4); pușcărie (4); via (4); aduna (3); copac (3); a dezlega (3); hoț (3); imobiliza (3); împreună (3); închis (3); înfășura (3); păstra (3); sfoara (3); strîngea (3); adună (2); arest (2); căsătorie (2); căsnicie (2); a chinui (2); conexiune (2); copil (2); durere (2); a face nod (2); fir (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
23; a se asculta; asprime; atractiv; balanță; bani; benefică; Biblia; bine; birocrație; blondă; bun; caif; căldură în suflet; cinste; cod penal; cod rutier; conduite; constituția; constrîngere; contravenție; corectă; corupt; cretă; crîmpei; crunt; cunoștințe; da; datorie; decret; degeaba; demn; deputați; destin; dezleagă; deznodămînt; dezordine; dictatură (ascunsă); dicționar; dispreț; doctrine; dogmă; dubioasă; dulce; dureroasă; echitate; educație; exagerare; excepție; fără; fărădelege; floare; foaie; generic; grea; greșită; greutate; haos; important; importanță; incertitudine; incorectă; infractor; instituția; instrument; interdicții; interes; interzicere; inuman; inutil; inutilă; izvor de reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
autobuzul; a avea grijă; balon; Băsescu; brațe; brațele; buchet; buchetul de flori; cade; candela; capturare; caută; călăuzi; căldură; căpăta; cățel; ceva; cîine; cîrlig; cîștig; clipa; coadă; concentrare; conștient; copii; coteț; culori; cunoștință; cunoștințe; a cuprinde; cuprinde; degrabă; descurcăreț; desprinde; deține; dezleagă; din mers; disc; dobîndi; drag; dușmanul; ea; ebola; eficace; elefantul; eliberare; eliberat; a face; foc; francofon; găina; găsi; a gîndi; gîndul; greierul; grîu; haina; iapa; iasă; iată; iau; ideea; idei; iepurele de coadă; doi iepuri; iepuri; imagine; istețime; iute; împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucăți (4); creanga (4); distrus (4); flori (4); foi (4); funie (4); leagă (4); lemn (4); lemne (4); nervi (4); pîinea (4); răutate (4); sfărîmă (4); supărare (4); trage (4); băț (3); bățul (3); capul (3); cartea (3); destrămare (3); dezlega (3); împarte (3); lega (3); rupe (3); sfărîma (3); sfoară (3); smulge (3); a strica (3); urît (3); acțiune (2); arunca (2); în bucăți (2); ceva (2); creangă (2); despărțire (2); desprinde (2); destrăma (2); dezlegare (2); distanță (2); fîșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
buna dispoziție; cal; căuta; ce ai de făcut; ce gîndești; ce?; citează; clar; compliment; concentrare; conexiuni; confesa; confidență; convorbire; cu glas tare; cu voce tare; cugeta; cuiva; cuminte; curios; cuvîntă; daca; de bine; declarație; demonstrează; deschidere; deschis; despre; detaliat; devreme; dezleagă; dezvălui; discuta; divulgă; dori; dorință; dragoste; du; engleză; expiră; explicație; a exprima; exprimare liberă; face; fă; gîndește; gîndurile; glas; gura; hotărîre; ia zi; idee; idei; informa; a informa; informație; inspirație; interacționa; inutil; iubire; împărtășește; încet; înțelegere; învață; la microfon; lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
El 1: Eu sînt calul... chiar așa... eu sînt calul și tot eu și călărețul... mă călăresc pe mine însumi... Ea 1: Nu mi-ai mai citit nici o poezie în ultimul timp... El 1: Așa-i că mă pricep la dezlegat vise? Ea 1: Mi-e dor să te țin în brațe. El 1: El este pe aproape... mult prea aproape... Ea 1: El e... El 1: Sigur că da... ți-am spus... cred că el a dereglat barometrul... Ea 1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
te miri, nici să vorbești, la toate să rămâi surd și mut. Acolo vei sta trei zile și, pe urmă, vei putea vorbi. Și așa ai să afli care ți-i soarta ta pe lume." 103 "Casa Morții" din basme dezleagă legăturile pământești și leagă viețile oamenilor: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem; unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea? întrebă ciobanul pe Moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Element cosmogonic universal, simbol al nașterii și al morții 125, apa integrează și dezintegrează; noul venit pe lume este "împământenit" cu ajutorul apei, prin taina botezului, cel plecat pe ultimul drum va fi condus de ființa apei pentru a i se dezlega rădăcinile din pământul acestei lumi. Desăvârșind ieșirea la viață a increatului, apa șlefuiește informalul, deschizând calea înspre cunoașterea ființei din lucruri. "Adevărat ochi al pământului" 126, apa rescrie codul viețuirii celor două lumi, lumea increatului, a informalului, a elementarului, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face cruce, îl scuipă pe copil și bate pământul cu piciorul, zicând: "Să se așeze toate deochiturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
templele slavilor aveau o deschidere pe unde se putea observa răsăritul soarelui 279. a. Nașterea La români, momentele esențiale ale vieții nașterea, nunta și petrecerea din această lume sunt vegheate de divinitățile domestice, reprezentate de focul vetrei care interzice sau dezleagă. Astfel, femeia care trebuie să nască nu are voie să calce pe foc deoarece copilul care se va naște va avea un fel de "foc", numit "foc viu" 280. După "scăldarea" copilului, pentru a-l feri de deochi, moașele din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine s-a coborât, / De cămașă neagră / M-a dezbrăcat, / De mâna dreaptă / M-a luat, / În apa Garaleului / De trei ori m-a cufundat, / De tot urâtul m-a spălat, / De picioare m-a deschiedecat, / De mânuri m-a dezlegat, / Viderile mi le-a dat. / Cu ochii văd, / Cu urechile aud, / Cu nasul pot sufla / Și cu gura pot grăi. Și-am rămas mai curată / Și mai luminată / Ca de Maica Domnului lăsată. Bună dimineața, mieru de rău / Cu prundu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mulțumesc (...) / Eu am venit la dumneata, cum mergi lină și haină, așa să-mi faci și mie o voie bună: să mă speli de toate urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / De picioare te-oi despiedica / De mână te-oi dezlega / De gură te-oi dezmuți / De ochi te-oi desorbi / De nas te-oi descârni / De urechi te-oi desurzi. / Și nu te cânta / Nu te văira / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / Cu cămașă de aur te-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după dâra aceea, și au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia Sânta Luni(...). Apoi, și-au luat rămas bun de la Sânta Luni și au apucat-o repede
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veninu ce-l ai; / Cu acu de te-aș străpunge, / Tot n-ar curge pic de sânge. / Când din tine iese doru, / Atunci îmbătrânește omu / Și dă capu la albit, / Și fața la-mbătrânit."179 Natura, ca refugiu existențial, tămăduiește și dezleagă firea umană din chingile sortirii. Repetițiile, care pun în prim plan legătura de sânge dintre om și natură, se transformă într-o unealtă ontologică a înveșnicirii destinului uman: "Dragă mi-i frunza, iarba, / Că-mi ascultă inima / Și se-ngânnă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumos veșmânt; / De te-ai face pe-a meu gând, / Ai fi floare, nu pământ."180 Comparația destinului uman cu viața codrului se dovedește a fi răsplata pentru orice împlinire pământească. În cântecul de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care îl va călăuzi pe lumea cealaltă, mai ales când trece peste "puntea raiului".194 În Bucovina, ața cu care s-a măsurat mortul sau cu care s-au legat picioarele sau gura se pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de dincolo, iar "toiagul" se așează pe o cană cu apă curată, împreună cu un colac, și se arde trei nopți după înmormântare, pentru a-l curăța de păcatele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te miri, nici să vorbești, la toate să rămâi surd și mut. Acolo vei sta trei zile, și pe urmă vei putea vorbi. Și așa ai să afli care ți-i soarta ta pe lume....243. Taina norocului poate fi dezlegată prin respectarea canonului tăcerii: "Dragul meu, acum poți să vorbești cu mine; știu că bătrânul, Norocul, care te-a îndreptat la casa mea, ți-a spus să nu vorbești trei zile. De acum să faci așa cum te-oi învăța eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
99 Miezul verii pastorale este patronat de un alt sfânt solar, Sântilie, ca zeu al focului și al soarelui, identificat cu Hellios, din mitologia greacă, și cu Gebeleisis, din mitologia getă-dacă. Aflându-se între Sângiorz și Sâmedru, Sântilie leagă și dezleagă ploile, hotărăște grindina; stăpân al cerului, Sfântul Ilie reface, zilnic, drumul soarelui, de la echinocțiu la solstițiu și de la solstițiu la echinocțiu, plimbându-se în carul său de foc, tras de cai solari. 100 "Porțile Anului" sunt păzite de doi sfinți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo-n jos și mai în jos / Este-o scară tot de ceară / Pe cari soarele coboară / Cu scara subsuoară, / Să secere la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind timpul și dezlegând anotimpurile: "Ca Sfântul Mihail, nciun sfânt nu e așa de puternic, căci lui i-a dat Dumnezeu să poarte soarele și luna. El face vara dând drumul soarelui mai pe sus, de e ziua mare, și lunei mai pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
avea parte de mai multă hrană; cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și nu-și hrănește puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]