6,914 matches
-
cauzată de tumori, ulcerații intestinale, rectocolita ulcero-hemoragică etc. Ficatul și căile biliare Anamneza se va orienta asupra modului de debut (insidios, cu simptome nespecifice în hepatite cronice și ciroze, brusc în colica biliară etc), antecedentelor personale de afecțiuni hepato-biliare sau digestive cu răspuns asupra ficatului (ulcerul gastro-duodenal, constipația și diareea, cancerul gastric, parazitozele intestinale etc), obiceiurilor alimentare, toxice profesionale, antedentelor heredocolaterale (ictere congenitale, litiaza biliară, hepatite virale). Simptome: - durerea poate fi localizată în epigastru sau hipocondrul drept, cu iradiere toracică, de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
punct fix. Examenul fizic general în suferințele pancreatice cronice obiectivează: scădere ponderală precoce până la cașexie, topirea maselor musculare, sindrom anemic, melanodermie, tegumente cu tulburări trofice, icter obstructiv. METODE DE EXPLORARE 1. Metodele radiologice reprezintă mijloace importante de explorare a tubului digestiv deoarece pot confirma sau infirma diagnosticul clinic, localiza cu precizie leziunea căutată și urmări afecțiunea depistată. A. Explorarea radiologică cu substanță de contrast (examenul baritat) este utilizată de primă intenție când endoscopia nu este disponibilă. Metoda este complementară endoscopiei când
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
contrast (examenul baritat) este utilizată de primă intenție când endoscopia nu este disponibilă. Metoda este complementară endoscopiei când se urmăresc peristaltica, tulburările de evacuare, sau endoscopul nu reușește depășirea unei stenoze. Pregătirea bolnavului este esențială pentru vizualizarea corectă a tubului digestiv și arborelui biliar. Substanța de contrast este bariul sub formă lichidă sau pastă în funcție de scop, administrat după o anumită tehnică. Se utilizează curent explorarea eso-gastro-duodenală și a colonului (irigografia, clisma baritată). Examenul baritat al tubului digestiv este contraindicat în caz
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vizualizarea corectă a tubului digestiv și arborelui biliar. Substanța de contrast este bariul sub formă lichidă sau pastă în funcție de scop, administrat după o anumită tehnică. Se utilizează curent explorarea eso-gastro-duodenală și a colonului (irigografia, clisma baritată). Examenul baritat al tubului digestiv este contraindicat în caz de hemoragii digestive recente, perforații, ocluzie intestinală (oprirea completă a tranzitului intestinal), fistule digestive, la bolnavii în stare de șoc, sarcină, cu biopsie endoscopică recentă, megacolon toxic. B. Radiografia abdominală pe gol (fără substanță de contrast
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
biliar. Substanța de contrast este bariul sub formă lichidă sau pastă în funcție de scop, administrat după o anumită tehnică. Se utilizează curent explorarea eso-gastro-duodenală și a colonului (irigografia, clisma baritată). Examenul baritat al tubului digestiv este contraindicat în caz de hemoragii digestive recente, perforații, ocluzie intestinală (oprirea completă a tranzitului intestinal), fistule digestive, la bolnavii în stare de șoc, sarcină, cu biopsie endoscopică recentă, megacolon toxic. B. Radiografia abdominală pe gol (fără substanță de contrast) este obligatorie pentru elucidarea cauzei de abdomen
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în funcție de scop, administrat după o anumită tehnică. Se utilizează curent explorarea eso-gastro-duodenală și a colonului (irigografia, clisma baritată). Examenul baritat al tubului digestiv este contraindicat în caz de hemoragii digestive recente, perforații, ocluzie intestinală (oprirea completă a tranzitului intestinal), fistule digestive, la bolnavii în stare de șoc, sarcină, cu biopsie endoscopică recentă, megacolon toxic. B. Radiografia abdominală pe gol (fără substanță de contrast) este obligatorie pentru elucidarea cauzei de abdomen acut: pancreatită acută, ocluzie intestinală (nivele hidroaerice), perforație (prezența de aer
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de contrast) este obligatorie pentru elucidarea cauzei de abdomen acut: pancreatită acută, ocluzie intestinală (nivele hidroaerice), perforație (prezența de aer în cavitatea peritoneală) și pentru evidențierea de corpi străini. C. Endoscopia este o tehnică indispensabilă în explorarea teritoriului esogastro-duodenal (endoscopia digestivă superioară) și a colonului până la valva ileocecală (colonoscopia). Metoda permite vizualizarea directă a mucoasei segmentului de explorat cu ajutorul endoscopului introdus pe cale bucală sau prin orificiul anal. Tehnica presupune pregătirea corespunzătoare a tubului digestiv (post alimentar de cel puțin 6-8 ore
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tehnică indispensabilă în explorarea teritoriului esogastro-duodenal (endoscopia digestivă superioară) și a colonului până la valva ileocecală (colonoscopia). Metoda permite vizualizarea directă a mucoasei segmentului de explorat cu ajutorul endoscopului introdus pe cale bucală sau prin orificiul anal. Tehnica presupune pregătirea corespunzătoare a tubului digestiv (post alimentar de cel puțin 6-8 ore pentru EDS, 18-20 ore pentru colonoscopie, evacuarea completă a conținutului intestinal cu Fortrans), sedare ușoară și anestezie locală înainte de procedură. Are avantaje majore: lipsa iradierii, permite identificarea leziunilor superficiale nedetectate radiologic, caracterizarea completă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ore pentru colonoscopie, evacuarea completă a conținutului intestinal cu Fortrans), sedare ușoară și anestezie locală înainte de procedură. Are avantaje majore: lipsa iradierii, permite identificarea leziunilor superficiale nedetectate radiologic, caracterizarea completă și corectă a leziunilor, evaluarea evoluției și complicațiilor (ex. hemoragii digestive superioare), prelevarea de fragmente pentru examen anatomo-patologic (biopsie), permite proceduri terapeutice (bandare de varice esofagiene, hemostază, rezecție de polipi, dilatații de stenoze etc). O variantă a endoscopiei este capsula videoendoscopică, utilizată în principal pentru explorarea afecțiunilor intestinului subțire: hemoragii, polipoze
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la substanță de contrast (tomografie cu emisie de pozitroni), purtători de dispozitive metalice. F. Alte metode imagistice: - ecoendoscopia (ultrasonografia endoscopică) constă în plasarea unui transductor cu frecvență înaltă în vârful unui endoscop pentru obținerea de imagini transmurale a pereților tubului digestiv și a organelor învecinate. - colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) este o tehnică ce combină endoscopia (plasarea unui endoscop cu vedere laterală în duodenul descendent și cateterizarea ampulei Vater) cu injectarea substanței de contrast pentru vizualizarea radiologică a papilei, ductelor pancreatice și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
colorații și tehnici speciale. 4. Explorarea sanguină și serologică cuprinde examenele biochimice și hematologice uzuale și teste specifice utilizate în mod țintit pentru un anumit tip de patologie. Efectuarea hemogramei complete este indicată deoarece evidențiază frecvent sindrom anemic secundar suferințelor digestive. Hepatitele cronice active și ciroza hepatică se pot însoți de afectarea uneia sau mai multor serii sanguine (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie) situație numită hipersplenism hematologic. Explorarea funcției hepatice se face prin teste uzuale și speciale. Testele se grupează după modul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sunt utilizate de rutină pentru diagnostic. Sunt necesare când apar simptome de alarmă, simptomele sunt atipice, recurente sau persistente (! există risc de apariție a esofagului Barrett), răspunsul la tratament este inadecvat. Metodele de diagnostic cele mai utilizate sunt: 1. endoscopia digestivă superioară (EDS) - metoda inițială de diagnostic deoarece are avantaje multiple: evaluează leziunile de esofagită, complicațiile (esofagul Barrett), permite biopsie din leziuni, exclude alte afecțiuni cu tablou clinic similar (Fig. 4, Planșa I). 2. tranzitul baritat eso-gastro-duodenal cu contribuție diagnostică redusă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
investigațiile sunt extinse pentru afirmarea/infirmarea anginei pectorale, afecțiunilor respiratorii etc. Complicații Apar în cazurile cu evoluție îndelungată și se manifestă ca: - stenoză esofagiană peptică - instalarea progresivă a disfagiei pentru solide, ulterior pentru lichide, diagnosticul este confirmat prin tranzit baritathemoragie digestivă superioară (HDS) exteriorizată prin hematemeză sau melenă, consecința unei esofagite severe sau ulcer esofagian - esofag Barrett - metaplazie a epiteliului normal esofagian din cauza agresiunii acide de lungă durată. Diagnosticul se impune rapid deoarece are risc crescut de malignitate (x 30-125 ori
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vezi etiopatogenie)clinico-terapeutice: ulcere HP pozitive și HP negative, ulcere induse de AINS (pot fi HP pozitive sau negative). Diagnostic paraclinic Are două etape: 1. diagnostic pozitiv: examen radiologic baritat și EDS 2. diagnostic etiologic: identificarea infecției cu HP. Endoscopia digestivă superioară este metoda principală de diagnostic deoarece are avantaje multiple: permite identificarea leziunilor superficiale nedetectate radiologic, caracterizarea completă și corectă după criterii standardizate, evaluarea evoluției și complicațiilor (Fig. 8, Planșa I), efectuarea biopsiei. IMPORTANT! În ulcerul gastric EDS este obligatorie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
UG față de cancerul gastric. Evoluție, complicații UGD se poate vindeca spontan (cicatrizare în 25-40% din cazuri), recidiva sau evolua spre complicații. Recidivele și complicațiile sunt legate de persistența infecției cu HP sau consumul de AINS. Tipuri de complicații 1. Hemoragia digestivă superioară (HDS) reprezintă pierderea de sânge prin vărsătură (hematemeză), scaun (melenă) sau mai rar în cantitate foarte mică prin scaun, neobservabilă dar repetată (hemoragii oculte) și sesizată de apariția anemiei. Este mai frecventă în UG (15%), are tendința la recidivă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
idiopatice sunt reprezentate de două entități distincte: boala Crohn (BC) și rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH). Cele două afecțiuni au epidemiologie și patogenie comună, evoluție cronică. IMPORTANT! Principala diferențiere între cele două afecțiuni este: 1. localizarea: BC în orice segment al tubului digestiv, RCUH limitată la rect și colon 2. natura modificărilor inflamatorii: RCUH limitată la mucoasă, BC tot peretele intestinal. În 10% din cazuri nu pot fi diferențiate clinic, endoscopic și histologic. Din punct de vedere epidemiologic incidența celor două afecțiuni este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
alternează cu episoade de acalmie. De obicei evoluția este benignă, peste 20% au remisiune a bolii. Complicațiile sunt intestinale și extraintestinale (generale). Complicațiile intestinale sunt acute (megacolonul toxic - dilatație acută a colonului cu evoluție severă, ocluzie intestinală, perforație, rar hemoragie digestivă inferioară) și cronice (stenoze intestinale, risc de cancer colo-rectal). Complicațiile extraintestinale sunt de fapt manifestările extradigestive. IMPORTANT! Se recomandă efectuarea periodică a colonoscopiei cu biopsie după 8 ani de evoluție a bolii pentru depistarea precoce a malignizării. Principii de tratament
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
malignizare, formele refractare la medicație. D. Măsurile alternative se referă la beneficiul uleiului de pește, antioxidante (vitamine A, C, E, coenzima Q10, seleniu), medicație naturistă, recolonizare bacteriană cu probiotice etc. II. BOALA CROHN Definiție Este o afecțiune inflamatorie a tubului digestiv care poate afecta orice segment, cel mai frecvent ileonul terminal, și care interesează toată grosimea peretelui intestinal. Morfopatologie Macroscopic leziunea precoce este ulcerația aftoidă. În evoluție ulcerele devin profunde, ulterior liniare. Caracteristică este alternanța între mucoasa afectată și normală ("leziuni
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
care interesează toată grosimea peretelui intestinal. Morfopatologie Macroscopic leziunea precoce este ulcerația aftoidă. În evoluție ulcerele devin profunde, ulterior liniare. Caracteristică este alternanța între mucoasa afectată și normală ("leziuni pe sărite"). Leziunile pot fi localizate în orice segment al tubului digestiv, dar există 3 forme frecvente: BC ileo-colonică, exclusiv colonică (colita Crohn), exclusiv la intestinul subțire (ileonul terminal - ileita Crohn). Microscopic infiltratul inflamator este transmural (afectează întreg peretele intestinal spre deosebire de RCUH). Marca histologică este granulomul de tip sarcoid. Modul de evoluție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
intestin subțire. Complicațiile sunt o regulă: stenoze, ocluzie, fistule, perforații, abcese, leziuni perianale. Deși este o boală cronică, nevindecabilă, evoluția poate fi controlată de medicație iar mortalitatea este redusă. Criteriul de diferențiere Boala Crohn RCUH Localizarea leziunii orice segment tub digestiv colon și rect Localizare frecventă ileon terminal colon Interesare perianală frecventă foarte rară Interesare rect rară comună Distribuția leziunii arii parcelare, "pe sărite" continuă Profunzimea leziunii transmural superficială, mucoasă Histologic granulom sarcoid abcese criptice Endoscopic ulcere în "hartă geografică" ulcerații
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
parenchimatoasă (insuficiență hepatică). Prognosticul în CH este apreciat pe baza unui scor clinic și biologic (Child Pug) care include: albuminemia, ascita, bilirubina, indicele de protrombină, encefalopatia hepatică. Complicațiile reprezintă principala cauză de deces în CH. Sunt reprezentate de: 1. hemoragia digestivă superioară (HDS) - produsă cel mai frecvent prin ruptura varicelor esofagiene mari. HDS se exteriorizează prin hematemeză abundentă cu sânge roșu și cheaguri, mai rar prin melenă. Sângerarea poate antrena șoc hemoragic și agravarea funcției hepatice. Este obligatorie monitorizarea hemodinamică, hematologică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fi repetată, la o ședință se extrag 4-6 litri. Manevra poate induce pierdere de albumine, de aceea se recomandă substituție cu albumină umană desodată sau soluții macromoleculare (ex. Dextran) o șuntul porto-cav în ascita refractară. D. Tratamentul complicațiilor: 1. Hemoragia digestivă superioară beneficiază de:încărcare volemică (soluții Ringer, HAES, ser glucozat), transfuzii de sânge integral sau masă eritrocitară (izogrup, izoRh), plasmă proaspătă congelată - întreruperea alimentației orale, reluare după oprirea sângerării cu lichide reci, dietă hidrolactozaharată - hemostatice (vitamina K, Etamsilat), IPP i
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Etiopatogenie Există multipli factori care favorizează formarea calculilor: - neinfluențabili: vârsta înaintată, sexul feminin, factori genetici, sarcina - alimentari: regimul hipercaloric, aport crescut de grăsimi și zaharuri rafinate, aport redus de fibre vegetale - metabolici: obezitate, regimuri de slăbire, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii - afecțiuni digestive: boala Crohn, rezecții de intestin subțire, anomalii anatomice ale veziculei biliare, vagotomia, ciroza hepatică - alți factori: estrogenii, hipolipemiantele, alimentația parenterală, anemia hemolitică etc. Formarea calculilor (litogeneza) este un proces complex care durează luni sau ani și implică două mecanisme esențiale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
aplicată local, la nevoie reechilibrare hidroelectrolitică. - complicațiile mecanice, malignizarea necesită intervenție chirurgicală - pancreatita acută necesită reechilibrare hidroelectrolitică, tratamentul durerii (antialgice, AINS, antisecretorii de tipul IPP, ! nu Morfină). <reflist> 1. Stanciu C, Trifan A, Ionescu DL. Curs de semiologie medicală. Aparatul digestiv. Ed. Junimea, Iași, 2002 2. Trifan A. Manual de endoscopie - endoscopie digestivă superioară, vol I, Ed. Junimea, Iași, 2003 3. Grigorescu M. Tratat de gastroenterologie. Ed. Medicală Națională, București, 2001 4. Grigorescu M. Tratat de hepatologie. Ed. Medicală Națională, București
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pancreatita acută necesită reechilibrare hidroelectrolitică, tratamentul durerii (antialgice, AINS, antisecretorii de tipul IPP, ! nu Morfină). <reflist> 1. Stanciu C, Trifan A, Ionescu DL. Curs de semiologie medicală. Aparatul digestiv. Ed. Junimea, Iași, 2002 2. Trifan A. Manual de endoscopie - endoscopie digestivă superioară, vol I, Ed. Junimea, Iași, 2003 3. Grigorescu M. Tratat de gastroenterologie. Ed. Medicală Națională, București, 2001 4. Grigorescu M. Tratat de hepatologie. Ed. Medicală Națională, București, 2004 5. Castell DO. Clinical spectrum of GERD. Pract Gastroenterol 2004;1
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]