4,704 matches
-
inversat (v. și Zafiu 2016; v. §3.2.2.1.3 supra). În secțiunea de față, ne propunem să prezentăm, pe scurt, și alte valori asociate cu inversiunea, nediscutate explicit în secțiunile anterioare. Întrucât gramatica V2 este opțiunea reziduală, valorile discursive asociate cu inversiunea sunt secundare valorii principale pe care o antrenează deplasarea V-la-C, și anume codarea forței asertive. Una dintre valorile interesante ale inversiunii, pusă în valoare mai ales în cronici, predoslovii și alte texte narative, se leagă de funcția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de scalele pragmatice propuse de Fauconnier 1975), denotația de focus se atribuie unui element ocupând una dintre extremitățile scalei (126). În termeni mai generali, este vorba de o strategie de formare a chiasmului (Croitor 2014, Zafiu 2014), cu toate efectele discursive antrenate de această figură sintactică. (126) Și toți cei ce voru lăsa casele-șu, sau frații, sau surorile, sau tatălu, sau muma, sau muiarea, sau satele, dereptu numele mieu, cu o sută de ori va priimi și viața de veac dobândi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ierarhică) în propoziție. O cercetare în paralel a construcțiilor V1 cu inversiune (structuri V-la-C) și a construcțiilor V1 fără inversiune (structuri V-la-I) va scoate în evidență aportul interpretativ al deplasării verbului la C: dacă ambele tipuri de structuri au valori discursive comune, atunci aportul pragmatic al inversiunii se va diminua. Un rezultat de acest tip ar întări ideea că deplasarea V-la-C în româna veche se asociază în primul rând cu codarea forței asertive (ca și alte faze V2 ale altor limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de alte contexte, unde factorii injonctivi nu sunt implicați. Pentru acest al doilea tip de deplasare la C, care a fost eliminat diacronic în trecerea la româna modernă, am propus o analiză mai complexă, care face apel atât la factori discursivi (focalizare, topicalizare, contrast, v. Hill și Alboiu 2016), cât și la factori sintactici (codarea forței asertive, v. Ledgeway 2008, cf. și Brandner 2004). Testele sintactice care indică faptul că în fazele vechi ale altor limbi romanice funcționează o gramatică de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ecoul revoluției franceze își făcea treptat simțită prezența și în societatea românească, principiile enunțate la 1789 găsind destui adepți la nordul Dunării, dornici să ardă etapele, de aici decurgând însă și anumite derapaje ce puteau fi ușor identificate la nivel discursiv, dar și la cel al politicilor curente. Explicația pentru ceea ce se întâmplă după 1848, devenit un an reper și pentru schimbarea de ton înregistrată ulterior din partea unei bune părți a elitei politice românești față de alteritatea existentă în Principatele Române, dar
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
într-un mediu social nepopulat de liberali și care nu cunoștea nici exercițiul constant al drepturilor individuale 725. Remarcabilă și inexplicabilă în același timp era și o altă situație. Facțiunile liberale, radicale și moderate se manifestau, cel puțin la nivel discursiv, destul de deranjate de modul autoritar al lui Cuza de a conduce și mai ales tentația regimului antiparlamentar al acestuia de a deschide accesul la drepturile civile, sociale, și politice. De neînțeles rămânea renunțarea de către "învingătorii" de la 11 februarie 1866 la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
întâlnesc totuși atât de des pe cât s-ar crede la prima vedere. Întrebarea (aproape) invariabilă a celor care cumpără un produs oarecare, de la mici icoane la sumane din lână, este următoarea : „De la ce mănăstire sunteți ?”. Se deschide astfel un spațiu discursiv între pelerini și călugări care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective relaționale. Atingem astfel una dintre cele mai vechi și mai trainice dimensiuni ale pelerinajului religios din toate timpurile și ariile geografice, și anume comunicarea interumană, punct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și-a făcut apariția o comunitate competitivă de liberali (în special în Europa), care se opune realiștilor și depune eforturi pentru a constitui practica liberală internațională o realitate auto-înțeleasă; e) argumentul că practica socială ajută la îmbinarea lumii ideatice și discursive și a lumii materiale (Adler: 2005, 5-6). Înainte de a analiza conceptele principale cu care operează, trebuie menționat faptul că socio-constructivismul nu își propune să fie, pur și simplu, o altă teorie a RI, ci o nouă ontologie, un nou mod
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se presupune că le articulează. Multe dintre ele sunt irelevante în viața cotidiană. Mai important, și aceasta este o critică pe care John Searle a atribuit-o constructivismului însuși, discursurile cad în capcana logică a "regresiei circulare": dacă totul este discursiv creat, atunci discursul însuși are nevoie de discurs pentru a se teoretiza. Dar o teorie nu poate fi validată decât în relație cu altceva, nu de către propriile concepte și metode (Searle: 2000). Voi analiza în continuare contribuția lui Searle la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
respecta direcția pe care i-o imprimase leninismul viu, indiferent de forma sa revoluționară, post-revoluționară sau europenizată, extrăgându-și mecanic legitimitatea din viitorul comunist și proiectând-o în prezent, în timp ce "imperialismul" avea tendința de a proceda exact invers, legitimându-se discursiv prin referirea la trecut. Leninismul sistemic nu era altceva decât leninism mort clinic. Sarcina resuscitării sale va aparține unei forme de leninism nu mai puțin neobișnuite, și anume leninismului post-bolșevic. Metaforic, leninismul sistemic poate fi imaginat ca un recif coralier
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi constrâns-o să adopte o poziție internațională defensivă mai degrabă decât ofensivă. Integrând Europa de Est pe propria orbită ideologică, politică și geopolitică, Kremlinul nu făcea altceva decât să se protejeze în fața imperialismului american dezlănțuit, care avea ca scop, sub masca discursivă a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele revizioniste, post-revizioniștii susțin cu îndreptățire că sursa conflictului nu aparține exclusiv Moscovei sau Washingtonului, ambele părți purtând răspunderea pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cât și politic. Alegerea va conduce în viitor la dispute cu Moscova, dar Dej își consolidase deja suficient poziția politică pentru a le putea face față. Identitatea imaginată de regimul comunist pentru a se autodefini și impusă societății prin practici discursive cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sa în dizgrație după 1970, ale cărui cărți mai degrabă memorialistice decât științifice sunt citate în lucrare s-a remarcat încă de atunci ca vehement apărător și promotor al naționalismului gândit pe coordonate leniniste. La nivel extern, naționalismul era codificat discursiv sub forma "marxismului creator" și a "particularităților naționale" fundamentale pentru "construirea socialismului". Rolul central al Moscovei în lumea comunistă era astfel contestat (vezi SR/Romania: 27 July 1967, 3). În mai 1968, generalul Charles de Gaulle va vizita Romania, în ciuda
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Răspunsul conducerii PCC... în Pătroiu: 1998, 71-75). În termeni leniniști însă, poporul înseamnă partidul și, mai concret, membrii partidului cu conștiința revoluționară deja formată. Dacă în loc să modeleze gradual poporul, partidul se bazează pe "sprijinul (său) voluntar", se iese din perimetrul discursiv al leninismului și se ajunge în cel al social-democrației. Mai departe, "dezvoltarea liberă" a poporului nu poate avea loc în sens leninist decât sub îndrumarea partidului și proiectată înspre viitorul comunist, singurul în măsură să ofere poporului și omenirii de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de gândire, conștiință, religie sau credință, pentru toți fără distincție de rasă, sex, limbă sau religie" ("The Helsinki Accords" în Stokes: 1991, 160). Leninismul sistemic interpreta însă în manieră diferită drepturile omului. Ca la orice tip de leninism, semantica sa discursivă era orientată înspre viitor. Prezentul și trecutul contau doar în măsura în care puteau fi utile viitorului comunist. Astfel, în societățile occidentale, drepturile omului erau considerate a fi nimic altceva decât o minciună ideologică bine înrădăcinată prin care conștiința revoluționară a maselor era
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Iubindu-și mai mult propriul popor decât pe al nostru, nici unul dintre ei nu prezintă garanții de securitate pentru organismul oficial al statului" (Niessen în Sugar: 2002, 227). Ceaușescu gândea cel puțin asemănător, exprimându-se însă la un alt nivel discursiv, romantic leninist. Așa cum constată Michael Shafir, România lui Ceaușescu a readus în prim plan "viziunile Gărzii de Fier interbelice, expunându-le în documente de partid (care însă nu făceau trimitere la surse) și oglindindu-le în producția istoriografică supravegheată de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu să îl condamne preemptoriu din rațiuni politice, propagandistice și ideologice. În vocabularul tânărului și energicului succesor al lui Konstantin Cernenko, "democrație", "libertate" sau "drepturile omului" își pierdeau iremediabil sensul leninist, îmbrățișându-l pe cel "burghez". Găsind posibilitatea unui numitor discursiv comun cu Ocidentul, Gorbaciov l-a eclipsat pe Ceaușescu, fidel până la sfârșit Weltanschauung-ului leninist. În plus, așa cum vom vedea, faptul că noul lider sovietic a renunțat tacit la principiile revoluției globale, la "centralismul democratic" și, nu în ultimul rând
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
punctele principale ale acestui studiu, fără instrumentarea, ad hoc, a unor teorii aparținând registrului istoric și politologic. Menționate deja în secțiunea metodologică a studiului, analiza istorică de tip comparat și analiza ideologică alcătuiesc, pe lângă ocazionalele intervenții sociologice, antropologice și analitic discursive, instrumentare teoretice foarte importante în sensul imprimării unor direcții și obiective de cercetare specifice cu ajutorul cărora conceptul de leninism romantic a putut fi individualizat ideologic în raport cu varietățile principale ale fenomenului leninist de factură sovietică. Pe de altă parte însă, și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
menționat de-a lungul lucrării, leninismul romantic se izolează în raport cu forțele și tendințele burgheze din exterior și din interior, dar nu în manieră defensiv-pasivă, ci agresiv-activă: termeni de bază ai discursului politic "burghez" sunt recuperați și inserați într-o structură discursivă radical diferită, fiind folosiți pentru a ataca și submina proiectele sociale occidentale în numele unei egalități mimate și niciodată duse până la capăt și în numele unei echitabilități internaționale imposibil de atins. Modernității i se reproșează deci absența unor promisiuni de dezvoltare socială
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asigură contexte semnificative pentru învățare, promovează reflecția, eliberează studentul de multe activități de rutină și stimulează activitatea intelectuală. Privind de pe poziția utilizatorului computerelor în procesul de învățământ putem afirma (Habenstreit J., 1988) că suntem pe cale de a părăsi era informației discursive (descrierea a ceea ce avem de făcut pentru a rezolva o problemă) spre a intra în era informației operaționale (cum să alegem programul software care va da soluția). Natura socială a interacțiunii om-computer s a demonstrat a fi studiată cu metodologia
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
punct de vedere al limbajului, pentru a permite aceeași prezentare schematică a organizării limbajului. Din interpretarea acesteia reiese că, în sindromul Down, aspectele semantice și pragmatice ale limbajului sunt relativ păstrate, în timp ce probleme importante există la nivelurile fonetic, morfosintactic și discursiv. Este evident că aplicarea nediscriminată a unui singur program de reeducare a limbajului a copiilor purtători ai acestor sindroame nu poate fi decât de o eficacitate redusă. Se pledează pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor cu întârziere mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pare-aceeași lună” (L. Blaga, p. 195) și complement predicativ: „Să te simți neliber, mic,/ Să vezi marile-aspirații că-s reduse la nimic.” (M. Eminescu, I, p. 52) III. PRONUMELEtc "III. PRONUMELE" Pronumele este o clasă lexico-gramaticală preponderent deictică, de natură discursivă. Fixează identitatea constituenților principali ai actului lingvistic (protagoniștii comunicării: locutorul și interlocutorul său) și modelează identitatea constituenților complementari (obiectul comunicării) în funcție de aceștia. Această poziție funcțională a pronumelui în actul lingvistic concret determină specificul său semantic, morfologic și sintactic. Specificul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al poemului Luceafărul, pronumele el (și în forma îl) stă în locul substantivului luceafărul, iar pronumele ea înlocuiește sintagma nominală fata de împărat: „Ea îl privea cu un surâs,/El tremura-n oglindă” (M. Eminescu, I, p. 168), dar în planul discursiv, al dialogului dintre luceafăr și fata de împărat - pronumele eu (mă) și tu (tău) stau pentru aceleași substantive, care nu pot, însă, ocupa pozițiile protagoniștilor actului lingvistic: „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață,/ Căci eu sunt vie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gândire ¬ lume într-un act de comunicare om-limbă-lume, centrul predicațional al discursului: „Verbul este purtătorul de viață al discursului și aceasta face din el un element esențial al construcției frazei.” (O. Jespersen)3. Acest rol central al verbului în dezvoltarea discursivă a limbii în procesul de comunicare lingvistică este ca și impus de trăsătura lui semantică definitorie: procesualitatea/dinamismul, care implică: • aflarea unor limite între care să se fixeze conținutul lexical concret al verbului; verbul impune/generează structuri sintagmatice în măsură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a se sustrage generalității în procesul de cunoaștere; • logică, a interpretării, la nivelul gândirii, a acestei experiențe de viață, situată în sfera generalului, la un grad maxim de abstractizare; • lingvistică, a subordonării „reprezentării” ontologice și interpretării logice față de specificul dezvoltării discursive, înscrisă într-un sistem lingvistic dat, în care individualul și generalul coexistă într-o dinamică proprie limbii ca sistem semiotic distinct și a unei limbi anumite totodată. Prin luarea în considerare a celor trei perspective, se impune o deosebire de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]