3,349 matches
-
de gradul de istețime al răspunsului pe care îl dă călugărul. Cele trei feluri de renunțări pe care le aflăm în tradiția Părinților și în Sfânta Scriptură de care vorbește Cassian, în continuare, sunt: ,,prima renunțare este aceea prin care disprețuim cu totul orice bogăție și mărire a lumii, a doua, prin care respingem obiceiurile, viciile și atracțiile vechi ale sufletului și ale trupului, iar a treia, cea prin care, întorcându-ne mintea de la toate cele prezente și vizibile, contemplăm numai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Beijingul. Un alt regim leninist "autonom" se poziționa în competiție cu centrul clasic pentru a câștiga supremația asupra comunismului internațional. O situație cu adevărat unică și care va culmina cu implozia reminiscențelor revoluționare ale leninismului (Copilaș: 2009c, 89-111). Leninismul asianizat disprețuia leninismul europenizat ca o capitulare ideologică în confruntarea cu capitalismul global. Prefer conceptul de leninism asianizat în locul maoismului, cu care nu se confundă în ciuda faptului că împărtășește numeroase similarități deoarece beneficiază de două avantaje majore. Primul este că evidențiază filiația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
științifice, apariția lor ar fi fost imposibilă înaintea Revoluției Franceze. Trunchiul lor comun constă în ostilitatea pe care o manifestă față de ideologiile politice moderne (liberale sau socialiste) și societățile moderne (capitaliste și/sau "burgheze") De obicei, fascismul și leninismul se disprețuiesc reciproc, în termeni mai degrabă ideologici decât organizaționali, chiar dacă asemănările dintre ele sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismul romantic apare la Mary Ellen Fischer (Fischer în Nelson: 1983: 189-220). Utilizând aceeași distincție pe care Gilberg o face între naționalismul popular și naționalismul elitelor politice din spațiul românesc, complementare ideologic, deși provenind de la două categorii sociale care se disprețuiesc reciproc și având cauze istorice asupra cărora nu insistăm aici (Gilberg: 1990) autoarea argumentează că discursul naționalist al PCR reprezenta atât un cadru cognitiv al conducerii acesteia, cât și, cel puțin la fel de important, o formă de a delegitima orice potențial
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în 1974 președinte al RSR nu obosea să facă paradă de numeroasele avantaje pe care guvernul le acorda minorităților. Pentru el era suficient ca minoritățile să aibă "consilii" pentru a le reprezenta la nivel central. Nu conta că acestea erau disprețuite sau ignorate pur și simplu, fiind acuzate că, în loc să promoveze drepturile maghiarilor, germanilor sau evreilor, le încalcă aceptând compromisuri dezonorante cu puterea. În logica mobilizatoare și omogenizatoare romantic leninistă, minoritățile echivalau cu un "rău necesar", un dușman intern care nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
știu tot, nu mai am ce afla [...]Oricând poți să mai ai surprize. Anca își păstrează încă pentru mine misterul. Personajul este înfățișat ca o Electră de secol XIX, feroce în patima sa de răzbunare, căutând febril soluții punitive și disprețuind rece pe orice poate sau și-ar dori să o ajute. Patimă... Ion nebunul în interpretarea lui Florin Zamfirescu aduce cu sine o liniște ciudată, aparentă. Oscilând între prezență și absență, privirea sa fixă trece prin oameni, în căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
după expresia lui Canetti), iraționale și capricioase, exhibiționiste și fluide, ce pot fi ușor manipulate. Mai nou, cinicii cultivați, provenind din medii intelectuale, nu cultivă în public luciditatea brutală. Cel puțin nu în spațiul autohton. Tocmai de aceea, deși îi disprețuiesc inclusiv pe cei care cred în vorbele lor, nu arată acest lucru și preferă să-i instrumenteze pe ceilalți după reguli seci și reci stabilite de intelect. Pentru așa ceva, oportunismul le stă la îndemână cu toate strategiile străvechi. Iar oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1963). Pentru multe populații vorbitoare de Bantu din sudul Africii, spiritele semidivine ale str]moșilor îi pedepsesc pe r]uf]c]tori și recompenseaz] bună purtare. Cei din tribul G/wi evit] l]comia de frica maniei lui N!adima, disprețuind-o în același timp pentru efectele negative pe plan social. Totuși, teologia lor susține c] orice acțiune ce ar putea deranja ordinea lumii îl va înfuria pe N!adima pentru c] aceast] ordine este o parte a creației lui. De vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]c]tui, adic] de a acționa conștient de neascultarea poruncilor lui Dumnezeu. Dup] cum scrie el: „Defectul este, atunci când suntem... înclinați s] consimțim la ceva ce nu trebuie s] facem... Ce altceva este consimt]mântul acela decât a-L disprețui pe Dumnezeu și de a-I inc]lca Legile?”. În aceeași lucrare, el ilustreaz] modul în care viciul nu rezid] în dorinț], ci în consimt]mânt. Exemplul este cel al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devin nenegociabile în Etapa 5. Pentru prima dat], dezvoltarea moral] include o component] critic], deoarece un aspect al acestei dezvolt]ri îl reprezint] acum cele necesare pentru a-i critică pe cei cu care individul se identific]. O societate care disprețuiește valoarea vieții și îngr]dește libertatea oric]rui membru al ei greșește, f]r] urm] de îndoial]. Individul aflat în Etapa 5 ar judeca astfel - și probabil c] ar face-o indiferent de câți membri ai societ]ții ar crede
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu un șorț vechi și cu un maieu de corp găurit, acest spaniol infinit mai anarhist decît comunist nu și-ar fi imaginat niciodată că, într-o zi dincolo de pictura sa numele lui va deveni o mașină de făcut bani." "Disprețuia toate vanitățile pe care le aduce cu ea bogăția (și ce bogat era! n.n.). În veșmintele lui uzate, putea fi luat drept cerșetor." "La fel se întîmpla și cu femeile, care au avut privilegiul sau neșansa de a fi prinse
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Centru de Creație Contemporană: autoarea se supune, clinic, unor intervenții chirurgicale, doar părînd plastice, pentru că duritatea lor e de infarct. Totul filmat, fotografiat și expus aici, cu o publicitate (aflu de la frumoasa și normala fată ghid) năucitoare. Nu e de disprețuit spectacolul autosacrificiului corporal, totul părînd însă, vai, doar o tristă exhibare publicitară. La Saché, micul castel ce l-a protejat pe Balzac să-și scrie bună parte din operă (fortăreață ce, bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriitori și cel mai scriitor dintre pictori, privitorul lumii largi de pe fereastra atelierului său a continuat să privească și să scrie despre ce vede. Cu același neostoit, îndrăcit amuzament, cu aceeași disponibilitate de a scrie chiar și despre... confrații care disprețuiesc scrisul. dar care, indubitabil, sînt pictori sută la sută. Iată așadar există, fatalmente, și specia aceasta. A pictorului care simte imperios nevoia să se uite pe fereastra atelierului și să vadă ce se petrece (și) pe stradă. O stradă care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interzisese cămătăria. În Matei 6,24, stă scris: „Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul Îl va urî și pe celălalt Îl va iubi, sau de unul se va lipi și pe celălalt Îl va disprețui; nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui mamona”. Cămătăria era destul de rară În Evul Mediu timpuriu, majoritatea Europei trăia Încă Într-o economie de subzistență, care se baza pe troc ca formă principală de comerț și schimb. Pe măsură ce populația, orașele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Început să apară un dezgust față de relația strânsă pe care populația rurală o avea cu animalele și cu natura. Spre sfârșitul perioadei elisabetane, englezii scoseseră complet animalele din casă, punându-le În grajduri și hambare. Se spune că englezii Îi disprețuiau pe irlandezi, galezi și scoțieni fiindcă Încă dormeau sub același acoperiș cu animalele lor4. Clasa orășenească pe cale de apariție - care mai târziu a devenit burghezia erei moderne - condamnă ceea ce consideră a fi un comportament animalic, care Îi făcea pe oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o bună parte din zi cântând, dansând și bând27. Băile publice au fost disprețuite de reformatorii protestanți care se temeau că nuditatea publică aducea cu ea un comportament imoral. Îmbăiatul a devenit o activitate privată În multe părți ale Europei odată cu secolul al XVIII-lea. Urinarea și defecația au devenit activități private În această
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cărora construiesc. Datorită acestei mulțimi de note, scările ascendente și descendente ale melodiei fixe [cantus firmus], din care rezultă distincția modurilor, sunt confundate. Se grăbesc fără a se opri; fascinează urechile, dar nu alină; imită prin mișcările corpului ceea ce cântă, disprețuind tocmai acea devoțiune ce trebuie căutată și, astfel, răspândesc senzualitatea în loc să o evite. Exact cum a afirmat Boezio, în zadar, din păcate: la auzul acestora, sufletul lasciv ori se complace în moduri și mai lascive, ori slăbește și devine mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și al educației nu se află în viața pământească. Adevăratul scop al omului este pregătirea pentru „viața cealaltă”. În consecință, este necesar să iubim și să tindem din toate puterile spre ceea ce ne poate conduce către viața viitoare și să disprețuim tot ce nu are legătură cu ea. Printre lucrările Sfântului Vasile cel Mare se găsește un scurt tratat intitulat Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literatura scriitorilor elinii. Problema care se pune aici este de a ști cum să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
expresia unor culturi păgâne. Sfântul Vasile a rezolvat problema cu eleganță, oferind el însuși exemplu unei opere împodobite cu citate și pilde împrumutate din cultura antică, dar animate de un spirit în întregime creștin. Spirit cultivat, Sf. Vasile nu a disprețuit cultura clasică, Omiliile sale cuprinzând referiri la Homer, Hesiod, Plutarh, Pitagora, Diogene, Platon. Îndemnul la însușirea culturii antice își are justificarea în convingerea că prin intermediul acesteia ajungem să înțelegem mai ușor ce este virtutea și, în acest fel, ne apropiem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a da fructul său la timpul potrivit; cu toate acestea, frunzele care freamătă în jurul ramurilor îi formază o podoabă. Astfel, fructul esențial al sufletului este adevărul, scrie Sfântul Vasile cel Mare, dar îmbrăcămintea exterioară a înțelepciunii nu trebuie să fie disprețuită; ea seamănă cu aceste foi care împrumută fructului o umbră utilă și o podoabă grațioasă.<footnote id="28">Ibidem, p.53<footnote>” Studiul cărților sfinte poate fi unit cu cel al autorilor păgâni, care le oferă creștinilor armele ncesare pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
moral a acestora. Pentru Sfântul Vasile cel Mare calea spre idealul educației creștine este luminoasă și lipsită de unilateralitatea pe care o va cunoaște Occidentul creștin. Ea este împodobită cu toate bucuriile creației, între care cultura profană nu este de disprețuit. Orice altă învățătură este pentru el pregătire pentru „cea mai mare luptă dintre toate luptele”, lupta pentru înțelegerea adâncimii cuvintelor Sfintei Scripturi. 2.1.3. Sfântul Ioan Gură de Aur și pedagogia creștină Sfântul Ioan Gură de Aur a fost
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe celălalt te ridici pe tine, ci căutând să-l ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect. Între oameni există o tainică legătură, iar un aspect al ei este că nimeni nu se poate respecta pe sine disprețuindu-i pe ceilalți; Educarea modestiei se realiză și prin îndemnul dat elevilor de a nu se lăuda singuri, de a nu accepta laude nemeritate sau excesive, de a nu căuta să fie în centrul atenției prin înfățișare sau atitudine, de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LII, în PSB, vol. 15, p. 149-150) „Dar să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LII, în PSB, vol. 15, p. 149-150) „Dar să mai arăt o dovadă foarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cap. X, 2-3, în PSB, vol. 57, p. 828-829) 26 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Numai dacă Hristos e chipul Tatălui în sensul că de aceeași ființă dumnezeiască, cel ce nu-L cinstește pe El nu cinstește nici pe Tatăl. Căci acela disprețuiește însăși ființa lui Dumnezeu, proprie și Tatălui. Dacă nu cinstesc pe fiul unui om, nu-l cinstesc nici pe tatăl lui. (n. s. 485, p. 271) 30 „Dacă mă va întreba elenul: De unde se vede că Hristos este Dumnezeu? (trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]