198,612 matches
-
loc lansarea volumului II din Jurnalul meu. Poate că de-asta l-am visat și pe Liiceanu. Se apropia de mine cu un surâs indecis, stigmă inconfundabilă a ipocriziei la care îl obligă pe oricine livrarea într-un rol social (Doamne, toți vor roluri, roluri, roluri, cromate, crocante, coclite, pârlite), dar nu-i vedeam trupul decât de la genunchi în sus, pentru că picioarele avansau, invizibile, prinse într-un soi de norișori pufoși, cu irizații micuțe, ca steluțele care înfloreau dimineața pe geamul
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
vită de povară. Fără să clipești, piezișă privire, întotdeauna din ce în ce mai rău, urma alege. Parcă-i sfârșitul lumii: în creierul nopții, cum poate să fie luna asta caldă ca mintea coaptă. III. Mort de vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
povară. Fără să clipești, piezișă privire, întotdeauna din ce în ce mai rău, urma alege. Parcă-i sfârșitul lumii: în creierul nopții, cum poate să fie luna asta caldă ca mintea coaptă. III. Mort de vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
în anii tinereții, eu mort de oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
un rar bun-simț - literaturii române. Ce cadou ar putea fi pus pe celălalt talger al balanței? Daniel Cristea-Enache Ca din carte Contez pe memoria mea recentă cînd spun că, în tatonările de început prin ,biroul redactorilor" de la România literară, de domnul Gabriel Dimisianu am dat prima dată cu ochii. Nici nu era greu, mă gîndesc acum, așezat cum îl știu în ,postul" de lîngă ușă, pe dreapta. Ca să nu mai spun că ajungea și ajunge devreme, mai devreme decît mine, mai
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
-l amintesc absent (poate doar să-și fi luat un concediu, neapărat scurt) și, oricum, lipsa domniei sale ar fi rămas, vorba lui Călinescu despre marii dascăli, în veci nemotivată. Dacă am ajuns să vorbesc de profesori, s-a întîmplat ca domnul Dimisianu să nu fie unul dintre criticii ,de școală", de ale căror cărți aude, măcar, chiar și cine n-are mult de-a face cu literatura, și să nu țină cursuri. Are, în schimb, ucenici, admiratori (și - o! veșnic prilej
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ale multor altor voci, e stăruința în a-și defini punctul de vedere, pe un ton jos și calm, însă foarte greu de ,contrat". Așa-mi explic cum, într-o lume (literară) unde nici măcar prietenia nu-i totuna cu respectul, domnul Dimisianu trece (et pour cause...) drept un ,conviv" respectat. Un intelectual cu care, peste o masă sau stînd în picioare, pe îndelete ori în trecere, te simți oricînd tentat să schimbi păreri, să povestești (dacă le ai...) sau să asculți
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
discuțiile nemînioase nu sînt, cum se mai crede, ,rezervate" pentru lași sau pentru epigoni, ci ele maturizează o cultură. La vîrsta la care înțelepciunea îi stă foarte bine (nu că i-ar fi stat, vreodată, altfel...), am să-i doresc, domnului Gabriel Dimisianu, să-mi adeverească, mulți ani de-acum încolo, portretul pe care-l închei aici: un om de carte, și ca la carte. Simona Vasilache Cap limpede O evidență pare astăzi că Gabriel Dimisianu este, la România literară în
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am pus în paranteză Haiti să revin la cestiunea grea, Transtemporală pururi și obeză Cât să nu-ncape-n sapiența mea. De unde, Doamne, să invent o frână Pentru viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig? anume: Lângă fiesta lor să îl amân Până-i răcnește trecerii prin lume Batâr
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
în urmă cu cîțiva ani, am dat întîmplător peste un text al lui apărut într-o revistă ieșeană și am constatat că a reluat cel mai șocant pasaj dintr-un vis erotic al lui Swedenborg, după care nota entuziasmat: uite, domnule, ce poate să traducă Bobinocara ! Dar, cum scrisorile către Gabriela nu le avem, să ne întoarcem la cele din Cerșetorul de cafea, prin care cred că Emil Brumaru e, într-un fel, precursorul scriitorilor tineri de acum, care au depășit
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
Irlanda și dacă nu și-ar avertiza cititorii să nu creadă, Doamne ferește, că experiența sa intimă din acel voiaj ar putea avea vreo legătură cu una dintre ele ori cu amîndouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bîntuia noaptea prin castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
pentru a putea fi privite ca niște ființe vii. Cînd erau publicate în România literară, nu-mi imaginam cum vor arăta aceste scrisori într-o carte. Mă bucuram pur și simplu să revăd număr de număr formula de adresare: Stimate domnule Lucian Raicu... Poate fiindcă lumea începuse să-l uite pe marele critic și Emil Brumaru ne amintea de el o dată pe săptămînă. Poate fiindcă andrisantul nu se mai afla în București, unde îl vizitam și eu uneori, ca și cerșetorul
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
autografe viitorilor cititori - începând cu prietenii și criticii de seamă etc. La fel se întâmplă și cu interviurile; m-am pomenit, într-o zi, spunându-i unui trimis al televiziunii, cu o stranie îndârjire: "Nu-ți dau eu interviul meu, domnule!", de parcă mă agățam de ultimul exponat de acest gen din cariera mea - bogată, totuși, în asemenea dialoguri. Revin la arta dedicației - ars dedicatoria, îi spune Șerban Foarță - ce-mi era atât de familiară, la primele câteva mii din carieră, și
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
notă precizează : "Parte din ele, dl I.C. publicându-le, apoi, într-un "Luceafărul" din 1970, - când sussemnatul era critic literar".) Eodem die, în aceeași zi, prietenul Foarță a mai aliniat două dedicații; prima pe Un castel în Spania pentru Annia: Domnului Ilie Constantin, un volum în negru, dar nemono- crom - ca și o cadră, cel puțin, ca un atestat că Anch'io sono... (Și aici o notă: "E vorba de o carte poștală intitulată "O cântare a treptelor", Timișoara, 17 decembrie
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
și o cadră, cel puțin, ca un atestat că Anch'io sono... (Și aici o notă: "E vorba de o carte poștală intitulată "O cântare a treptelor", Timișoara, 17 decembrie 1989, - @ 1999, Timișoara"). Tot eodem die, pe Caragialeta, ediția princeps: Domnului I.C. - o pastișă strânsă (nepostișă, însă) după I.L.C. Găsesc, în ultimul moment, pitită prin paginile unui volum "forțian", o scrisoare din 10 februarie 2000, compusă dintr-o carte poștală fină, al cărui text îmi pare potrivit printre prezentele dedicații. Practicant
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor izvorul domnului sau preoteasa la care făceam curățenie ce mi-e dat să văd pe noptieră sub O biografie despre pater pio izvorul singurătății de draga de radclyffe hall e clar că nu m-am putut abține de i-am scris un
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
Ioana Diaconescu înger Să fii înger al înălțării Să știi că pe genunchii tăi, Pe aripile tale Se sprijinea în înălțare însuși Mesia. Să fii Apărătorul casei Domnului Ocrotitorul ceresc. Să fii unul din cei ce Poartă harul divin, Tronul lui Iisus reînviat. Să treci De la Pământ la Cer, Să împlinești Lucrarea începută-n rai Cu bucuria unui suflet viu întors înăuntru ca un ochi Strălucitor în afară
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Un pește se unduiește spre Polul Nord Alt pește înoată înspre Soare Petrecându-se cei doi nu se pot despărți vreodată Legați pe veci de Al Risha - Panglica ce Unește Legea cea Veche cu Legea cea Nouă. La mijloc este Mielul Domnului " Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, Ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Unește Legea cea Veche cu Legea cea Nouă. La mijloc este Mielul Domnului " Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, Ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata biruinței lui este cu el și răsplata izbânzii merge înaintea lui" înger Numai ție îți dau Mărturie despre viața mea. Aici stau De demult. Ceara fierbinte ce-
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
o mare Ce-mi alină setea. Peștele din Sud Iată Peștele însetat la nesfârșit Cu botul căscat veșnic primind șuvoiul ce curge Din vasul de pe umărul Omului apelor Așa cum noi nu încetăm să fim însetați De puterea Duhului Sfânt al Domnului Iisus Și să pășim întru slava Lui: "Cela ce crede în mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui". Și oriunde mergem Vrednici suntem de a-i împărți apa sfântă. înger Iacob are capul pus pe umărul tău
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
revarsă peste lume. înger Culcat la picioarele îngerului Monahul se supune modelului ceresc Și se roagă. îngerul formează cu corpul său văzut doar în vis Un cerc în care Binecuvântează. înger și monah Sunt împreună în același cerc Unde ochiul Domnului Lasă lacrima caldă să-i scalde pe amândoi. Lebăda Optzeci și una de stele Pe pieptul Lebedei Cele mai strălucitoare sunt Cele ce alcătuiesc o cruce. înger înger înger strig Nu pot crede că ochii mei văd Ceea ce mărturisim întru
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Te lasă-n locul ei, să n-o mai vezi, Și dacă se apropie, să n-o simți. Dar mintea pân-acuma ferecată îndepărtează lacătul, zăvorul Și lasă toate ușile deschise, Să prindă nevăzutul din auz. Dor de rai Coboară Doamne Ca ninsoarea Și șterge calea De cuvinte Care m-a dus Până la Tine, Ca nu cumva Negrele semne, înșiruite Pe hârtie, Să îmi abată Ochii-n urmă, Făcând suișul Prăbușire.
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
Eugen Suciu Apă: ce cuvânt Totul a pornit de la o eroare firma Rembrandt are șase nuanțe de alb le scriu: dar domnul Paul ce face? ,șade la dânsul în birou dezghioacă hălci de poem șase pe zi" sigur El s-a jucat cu șerpii el cu securile el până a sclipit ca ele și a izbit cu țeasta în mesteacănul din Carelia
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
faptul că vă vorbesc de sus." (Rîsete)1) Ne-am europenizat așa de tare încît nu mai vrem să vorbim românește; spunem cu toții Ťvizavi de...ť și ni se umple gura de miere europeană." (Rîsete) Nu mă tem de întreruperi, domnule președinte!"(Rîsete) ,în ultimul timp, prin intermediul televiziunii, domnul Adrian Severin a devenit o prezență familiară în căminele noastre: nici un cămin fără Severin!" (Rîsete, aplauze.) Nu e rău ca fetele sfioase să primească și ele sarcini (rîsete), vreau să zic munci
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]