5,649 matches
-
îi zic. Ei, am mai îmbătrânit! zice râzând... Nu, nu a îmbătrânit. Uneori are un fel al ei de a privi pe fereastră. Stă așa câteva clipe cu ea, apoi își atinge cochet obrazul. Se aud clopotele bisericii "Sfântul Nicolae Domnesc. Văd și umbra Casei Dosoftei. A.B.Cartea ta Post-hipnotice este fascinantă, treci dintr-o pagină în alta și nu dorești să te oprești. Cât ai lucrat la ea? La Post-hipnotice (Ed. Timpul, 2013, Coperta și grafica Devis Grebu) am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Galerii de Artă Modernă în cadrul pinacotecii respective, s-a dorit, la inaugurare, un omagiu adus pictorului Gheorghe Petrașcu la 120 de ani de la naștere, un artist care a lăsat Târgoviștei un patrimoniu la fel de prețios, cum scria Radu Petrescu, precum Curtea Domnească. La deschidere, binecunoscutul artist plastic Mariana Petrașcu (fiica artistului) a lăudat atât valoarea practică și de patrimoniu, cât și semnificațiile simbolice ale inițiativei noastre susținută de Muzeul din Târgoviște, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici și Ministerul Culturii, apreciind, cu osebire calitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prieten, doctorul Viorel Dumitriu, care a murit, cu Ștefan Negrea, care a murit în închisoare, eu fiind, mă gândesc acum, unul din puținii supraviețuitori. Eram niște tineri frumoși, entuziaști, plini de bucuria poeziei, a literaturii, de mirosul teilor de pe strada Domnească, de frumoasa Dunăre... Păcat că la vârsta aceasta nu mai putem să ne adunăm cu toții, să stăm la un pahar de vin bun, ca odinioară, călătorind pe Dunăre, între Brăila și Galați... A.B.Primul volum v-a apărut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apare la Cernăuți în 1922, redacția și administrația în strada Cuciurul Mare nr.4, unde era locuința și domiciliul lui Aurel Hutu, liderul periodicului, iar după plecarea acestuia la Câmpulung, sediul redacției este în strada Flondor nr. 7, fost strada Domnească... Optimist, Cuvântul, în ianuarie 1924, se întreabă întrun fel de editorial: „Cum stăm? și își răspunde: Stăm destul de bine. Pe când liberalii (partidul domnului Nistor din Bucovina) se ceartă pentru ministere și gheșefturi, partidul averescan s-a rupt în două iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ducatul Bucovinei .Apare la Cernăuți, 12 octombrie 1861 - 1862. * Patriot Patriot, apare la Cernăuți, la 30 aprilie - 24 decembrie 1872, săptămânal, în limba germană. 136 Patria apare la Cernăuți la 2/14 iulie 1897 (format 33x48 cm), redacția în strada Domnească nr.35 iar Administrația în str. Transilvania nr.7 - unde există și tipografia. În fruntea mișcării pentru Patria stăteau dr. George Popovici și dr. Iancu cav. de Flondor și colaboratorii A. Deseanu, Victor Braniște, A. Gherman, A. Berariu, Mihai Teleman
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești, județul Vaslui - 18 XII 1846 - mânăstirea Slatina, județul Suceava). Elev al Academiei domnești, este călugărit la o mănăstire din Huși. În 1789 este egumen al mânăstirii Sf. Spiridon din Iași, în 1792, episcop de Huși, apoi episcop de Roman, iar în martie 1803 este ales Mitropolitul Moldovei. Descindea din marea boierime moldovenească. reorganizează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare și depunerea oaselor lui la Mănăstirea Putna (2 iulie 1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului în Europa (1560), mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hotel Paris, strada Regele Ferdinand nr. 2 Cernăuți. Se transmitea gratuit și copiilor școlari din Basarabia. * Calendarul „Glasul Bucovinei” pe anii 19191940 Calendarul „Glasul Bucovinei” pe anii 1919-1940, realizat la Institutul de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei” - Cernăuți, strada Domnească nr.33. Purta pe copertă mențiunea: fondat în 1919. Fiecare număr purta ca preambul la partea literară un cuvânt din partea omului de cultură Ion I. Nistor care era pe plan local și conducătorul partidului de nuanță liberală ce avea ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că răul va fi pedepsit și binele recunoscut. Fără de care orice torționar, avîndu-și, printr-o întîmplare sau alta, victima la îndemînă, o poate căsăpi, orice criminal, dîndu-și seama că ești condamnat inevitabil pentru o singură crimă, dar de la zece mii încolo domnești în tihnă asupra unui partid sau unei țări, își poate ideologiza asasinatele. Lipsa oricărui reper riscă să ia proporțiile unui cataclism social". O interesantă și interesată manieră de a pune problema arhivelor privind activitatea scriitorilor proletcultiști, dar și a celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o cu totul altă origine; ei au venit din părțile Indiei, fiind menționați În ținuturile românești În secolul al XIV-lea. Nu numai „rasa“, dar și condiția socială i-a deosebit de români. Au fost timp de secole robi, pe moșiile domnești, boierești și ale mânăstirilor. „Dezrobirea“ țiganilor s-a petrecut, În țara Românească și Moldova, spre mijlocul secolului al XIX-lea (cu puțin Înaintea eliberării sclavilor negri din America). Odată liberi, mulți țigani au rămas În sate, dar În cartiere locuite doar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai vechiului palat al lui țepeș i-a urmat o nouă construcție În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puțin. A fost abandonată după ce a ars În câteva rânduri, rămânându-i numele de „Curtea arsă“. Se mai păstraseră doar fundațiile, care au dispărut și ele. În schimb, pot fi vizitate ruinele celuilalt palat, „Curtea veche“ și, alături de acestea, Biserica Domnească, rămasă intactă (cu restaurări ulterioare), cea mai veche, astăzi, din București; este foarte caracteristică pentru stilul bisericilor muntene, de factură bizantină, destul de apropiate de cele sârbești (stilul moldovenesc este mai elansat și vădește și o influență gotică pe lângă structurile de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bucureștiul. Firește, pretutindeni totul s-a schimbat foarte mult din Evul Mediu până În prezent. Mai rămân totuși puncte de reper, legături cu trecutul, monumente sau segmente urbane vechi de secole. Bucureștiul s-a dezvoltat Însă Împotriva trecutului său. Năruirea palatelor domnești și dispariția Dâmboviței se Înscriu În această tendință. Astăzi, trei sferturi din oraș le reprezintă cartierele de blocuri, construite În perioada comunistă. Bucureștenii au devenit o specie umană de apartament. Nu e doar o evoluție, care se Întâlnește și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
casa lui, „palat“ sau colibă, și o bucată de pământ pe lângă ea, pe care o cultiva și unde creștea animale. Erau chiar livezi Întinse și, mai cu seamă, vii; viile Înconjurau Bucureștiul și pătrundeau adânc În oraș, până lângă curtea domnească. Fiecare cartier era un sat, un grup de case În jurul unei mici biserici. Așa se explică mulțimea bisericilor care Îi uimea pe călătorii străini. Nu numai Ceaușescu a distrus biserici, multe au fost dărâmate chiar În secolul al XIX-lea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stilul brâncovenesc“, una dintre cele mai interesante sinteze ale artei vechi românești, remarcabil prin bogăția elementelor sculptate În piatră (coloane, ancadramente de ferestre), la Întâlnirea dintre barocul occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar nu departe de acesta, tot lângă Dâmbovița, la poalele dealului Mitropoliei. Și-a mai construit unul, cel mai vestit dintre toate, model pur de artă brâncovenească (restaurat, este astăzi muzeu), la Mogoșoaia, În afara Bucureștiului, pe malul celui dintâi dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Constantin Bălăceanu (pretendent la domnie, susținut de austrieci). Așa s-a născut Podul Mogoșoaiei, care avea să devină cea mai celebră stradă bucureșteană și chiar, Într-o vreme, din Întreg sud-estul Europei.<endnote id="2"/> „Mogoșoaia“ fiindcă ducea spre palatul domnesc, iar „pod“, fiindcă era pavată, „podită“, cu bârne de stejar așezate transversal. Așa a arătat pavajul Bucureștiului, al puținelor străzi de altfel care erau „podite“, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Explicația stă În faptul că Bucureștiul nu avea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
restaurat a fost demolat — și așa a dispărut Încă un monument bucureștean). Tot pe Calea Victoriei, casa boierească, mai impunătoare decât altele, a lui Dinicu Golescu (1777-1830), bine cunoscut românilor și prin activitatea lui culturală, a devenit după moartea sa reședință domnească. Cât de făloasă va fi fost ea la scară bucureșteană, i-a provocat totuși un șoc lui Carol I, căruia În primul moment nu i-a venit să creadă că acesta ar putea fi palatul său; privea spre ea și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole - recomandări, trimitere etc., etc. Doream și aștept o precizare În legătură cu locul unde s-a desfășurat bătălia din 12 aprilie 1457, În urma căreia Ștefan cel Mare s-a urcat pe scaunul domnesc (al) Moldovei: Dolhești sau Doljești. Autorii articolului Ștefan cel Mare În conștiința europeană, publicat În nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea Șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang, despre componența divanului domnesc al lui Vasile Lupu, despre sistemul administrativ și judecăți ("Pravila"), despre monedele în circulație și altele. Atrag luarea aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri de fir; nemulțumiții de la Iași "au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă". La petrecerile de la curtea domnească "se spun nu numai drăcării", ci și întâmplări de necrezut. Sunt cercetate relațiile principelui moldovean cu Racoți, voievodul Transilvaniei, inclusiv cu prințul lituan Radziwill; nunta silită a frumoasei Ruxanda cu Timuș Hmelnițki se produce "după prădăciunea Moldovei de tătari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
generații, adică depozitul de civilizație. Bianu Bârsanu Brătescu Bogdan-Duică Densușianu, Goga Negruzzi Philippide Sextil Pușcariu Sadoveanu Duiliu Zamfirescu. Jean & Jêrome Tharaud L'ombre de la croix. [À...] Adès Josipovitch Soha le simple. "... Și cel Codru verde..." 10 Iunie Sâmbătă Curtea de Argeș. Biserica domnească. Curtea domnească. Negru Vodă tatăl lui Mircea 1330 6 cavaleri pafta inele etc. Sân Nicoară. Munți cu zăpadă Negoiul. Apa Argeșului. 14 morminte paftale, brățări, inele, nasturi cu stema Basarabilor (scut, jumătate plin, jumătate împărțit în bare transversale) și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
depozitul de civilizație. Bianu Bârsanu Brătescu Bogdan-Duică Densușianu, Goga Negruzzi Philippide Sextil Pușcariu Sadoveanu Duiliu Zamfirescu. Jean & Jêrome Tharaud L'ombre de la croix. [À...] Adès Josipovitch Soha le simple. "... Și cel Codru verde..." 10 Iunie Sâmbătă Curtea de Argeș. Biserica domnească. Curtea domnească. Negru Vodă tatăl lui Mircea 1330 6 cavaleri pafta inele etc. Sân Nicoară. Munți cu zăpadă Negoiul. Apa Argeșului. 14 morminte paftale, brățări, inele, nasturi cu stema Basarabilor (scut, jumătate plin, jumătate împărțit în bare transversale) și alte multe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8. Marele Paharnic, la serbări vine la masa domnească în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în caftan de brocart, încins cu brâu de matasă roșie și varsă Domnului vin în cupă întăia oară. Slujba după aceea o isprăvește cuparul. Staroste de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]