3,527 matches
-
au fostu dependinte de M-rea Sf. Ion gură de aur...” M-ai convins, vere. M-ai convins. Dar nu mi-ai spus totuși locul unde ne vedem mâine dimineață. Îți mai aduci aminte de satul Rufeni, dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea lui Dosoftei mitropolitul? Nu mai există nici un semn că la 1749 aici în chiliile din jur a fost înființată o școală românească care va ajunge una
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lucrat cu multă cheltuială, precum se lucreadză viile”. După cum aflăm din actul de întărire dat de Mihai Racoviță voievod la 2 februarie 1724 (7232), aceste vii ajung la Gheorghe blănarul. Cred că îți mai aduci aminte, dragă ieșene, că Gheorghe Duca voievod a fost și un mare stăpân de vii. Da, dar, după cum se știe, doar până în 1682, când după războiul pierdut de turci în fața cetății Beci (Viena), Gheorghe Duca voievod a plecat spre țară, dar nu a mai ajuns la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
blănarul. Cred că îți mai aduci aminte, dragă ieșene, că Gheorghe Duca voievod a fost și un mare stăpân de vii. Da, dar, după cum se știe, doar până în 1682, când după războiul pierdut de turci în fața cetății Beci (Viena), Gheorghe Duca voievod a plecat spre țară, dar nu a mai ajuns la Iași, fiindcă oștenii și boierii l-au părăsit. El s-a retras la Domnești, unde își avea Curtea. Atunci se sculase Ștefan Petriceicu cu oaste de adunătură “boieri moldoveni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
retras la Domnești, unde își avea Curtea. Atunci se sculase Ștefan Petriceicu cu oaste de adunătură “boieri moldoveni pribegi, cazaci și leși, care au intrat în Iași. O parte din adunătură a plecat spre Domnești pentru a-l ridica pe Duca vodă. “Și intrând leșii și cazacii și moldovenii, au luat pre Duca-Vodă și pe alți boieri, pre toți dezbrăcându-i i-au lăsat în pieile goale... Ș-au dus pe Duca-Vodă în Țara Leșască. Și acolo a murit” - cum ne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde ți-ai adus aminte iar de Duca-Vodă? Tocmai îmi umbla prin minte un zapis întocmit de Alexandra stolniceasa și fiul ei, Toderașco, prin care arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai strici o vorbă întrebându-mă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstiri”. Mai departe scrie: “Prin urmare, am luat viile, cerdacul și iazul de pește acelor nepoți ai mitropolitului și le-am redat înapoi Mitropoliei”. Acum povestea îi limpede, dar nu te iert, ci ți-l aduc din nou pe Gheorghe Duca, în chip de vistiernic, cumpărând o vie la Vacota de la Vasile Șoldan, fost jitnicer. Asta se întâmpla în intervalul <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25>. Nu-i ultima dată când ai să auzi de Gheorghe Duca. Mai ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe Gheorghe Duca, în chip de vistiernic, cumpărând o vie la Vacota de la Vasile Șoldan, fost jitnicer. Asta se întâmpla în intervalul <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25>. Nu-i ultima dată când ai să auzi de Gheorghe Duca. Mai ai vreme, vere. Acum, însă, am să-ți amintesc de un personaj contemporan cu Duca-vodă. Cum văd eu, ai multe secrete în trăistuță. Am, și fiindcă dau pe dinafară, am să ți le spun și ție. La 1 mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de vie le-am vîndut dumisale lui Iane Hagi de la Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât ctitorul schitului de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta grație zapisului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Pe când se întâmpla asta? La 13 octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta grație zapisului întocmit de Ștefania, soția lui Ifrim, fost vătaf de aprozi, care la 14 aprilie 1663 (7171) i-a vândut trei fălci de vie aflate la Vacota. Sunt curios dacă îmi vei putea răspunde la întrebarea care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
povestea pe bucățele, că până la urmă om pricepe-o. Că bine zici, vere. Ascultă: “Io Dumitrașco Cantacuzino voievod m-am milostivit și am dăruitu... svintei mănăstiri Sveti Ioan... carea este zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au risipit”. Și văzând Duca Vodă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
este zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au risipit”. Și văzând Duca Vodă acestea a luat moșiile și le-a dăruit mănăstirii Zlataust. Numai că “Duca Vodă n-au apucat a face direse călugărilor pe aceste moșii”. Așa se face că la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au risipit”. Și văzând Duca Vodă acestea a luat moșiile și le-a dăruit mănăstirii Zlataust. Numai că “Duca Vodă n-au apucat a face direse călugărilor pe aceste moșii”. Așa se face că la 11 aprilie 1685 (7183) Dumitrașco Cantacuzino voievod întărește mănăstirii Zlataust
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă mănăstirii “Păun care s-au risipit”. Și văzând Duca Vodă acestea a luat moșiile și le-a dăruit mănăstirii Zlataust. Numai că “Duca Vodă n-au apucat a face direse călugărilor pe aceste moșii”. Așa se face că la 11 aprilie 1685 (7183) Dumitrașco Cantacuzino voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra acestor moșii și vii. Ai văzut că se poate, ieșene? Dacă ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea mai multe componente, dominante fiind amplificarea eforturilor de impunere a religiei catolice și dorința puzderiei de conți, duci, prinți și episcopi de a dobândi putere prin lărgirea spațiului geografic, cu scopul economic corespunzător. Cucerire și supunere era cuvântul de ordine... și de bătaie. Era în plină desfășurare ceea ce Istoria a consemnat sub genericul „Războiul de 100 de ani
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
spuneai la început că erai mare vânător și acum tremurai în fața unei gângănii mititele? Halal vânător! l-a luat la rost moș Dumitru. Ii ușor să vorbești așa, dar să te văd ce faci când îl ai în față pe ducă-se pe pustii... Am uitat să vă spun că nu era singur...Erau vreo trei... „Mama, tata și feciorul” - am gândit eu. Toți se legănau și mă sfredeleau cu ochii cât bobul de mei...Ei, ce zici, Dumitre? Ai fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cine știe? Poate dăm peste cocoș. Că în cer nu s-o dus.” - și-o dat cu părerea nevasta. „In care bortă să sapi, că sunt vreo șapte-opt? Si dacă ne văd vecinii? Au să spună că îl căutăm pe ducă-se pe pustii acum în mijlocul iernii.” i-a răspuns bărbatul. „Eu mă duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe cine putea să ne ieie cocoșul așa în amiaza mare” - a hotărât fimeia. Si s-o dus...I-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
te dedulcești la boierie, că ci pacatele mele oi faci eu când om Înota prin glodurile di acasî sau pi popșoiști? Numa’ de-a brățăta nu ti-oi pute’ duci - a atenționat-o cercetașul cu glas șăgalnic. Acasă mă-i duci de mână, că așa-i la tinerețî... - a răspuns mama Maranda, cu un crâmpei de râs, strângând brațul lui Gruia.. „Vor arăta ca <două jucării stricateă ce <merg ținându-se de mânăă, cum a spus poetul” - a intervenit gândul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
drum, am ieșit. Am ajuns repede la drumeagul cunoscut de noi. Când se Însera, eram În preajma gării... ― Ei! Ce facem Costică, băiete? - mă Întreabă Drâmbă. ― S-o luăm tiptil spre garniturile cu bușteni și să vedem care este gata de ducă. Norocul ne-a surâs, fiindcă În capul unui șir nesfârșit de vagoane pufăia o locomotivă cu direcția sud!!! Ne-am strecurat până la trenul cu locomotivă. În care cabină de frânar să te urci, ca să nu dai nas În nas cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Rusalin, i-i jale. Cutremurător! Un pictor ca o cîrtiță, e greu! Mă uit la el, fără să înțeleg de ce apelează la adverbul preferat de Liiceanu, cutremurător. Aflu că Rusalin nu mai vede cu ochiul stîng: Dreptul i-i pe ducă și el, mamă dragă". Cordule, corduțule, nu mă da de sminteală. Bandă albă. "Liniște", cum numesc sunetiștii banda neînregistrată. Mă enervează cuburile de gheață ciocnindu-se în paharul lui Mitiță. Parcă-s oase. Cămașa are un nasture care atîrnă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
au spoliat o țară rotunjindu-și averile amintindu-le: „Și tu vei muri și o să-ți amintești pe câți i-ai furat, vei auzi plânsul copiilor flămânzi, blestemele mamelor... și în urma ta vei auzi numai ocări și blesteme, asemeni lui Duca Vodă cel lacom de avere”. în „Ardealul” afirmă cu căldura inimii și sufletului că „tu, (Ardealul) ești vatra nepieritoare a neamului meu românesc” și că „Pot veni oricâte vânturi și valuri, se pot abate peste întinderile tale și alte hoarde
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Ce ușor se moare... O frână pusă mai târziu decât trebuie, la mașină, o bucată de stâncă necimentată, un pas greșit În scăriță... o durere prea mare a sufletului... Și ce ușor se trăiește... 3 ianuarie 1965 Eternul dor de ducă al oamenilor s-a Îndrăgostit de o stea. Și, vrând să fie cât mai aproape de ochii celei iubite, a urcat cel mai Înalt munte. Ajuns În vârful lui, a luat Înfățișare de om și a chemat steaua la dragostea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alcătuită, a luat Înfățișare de fecioară și a căzut În brațele iubitului ei. Mânia cerului i-a prins Îmbrățișați. Dar pruncul lor, În vârful acela singuratic de munte, fusese zămislit. O, ce ciudată Îmbinare de dragoste de Înălțime, dor de ducă și dragoste pentru frumos... El se cheamă Copilul Muntelui. De la mama lui a păstrat puritatea, iar de la tată a luat dorul de cunoaștere. Dar drumul lui cel mai drag este spre vârful de munte și nu știe de ce vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Th. Florescu 1. 2367. Donta Pop Ana, 3 apartamente, București, str. Aristide Briand 12. 2368. Djabira Elenă, 2 apartamente, București, Calea Griviței 230A. 2369. Dimiu Ana, 8 apartamente, București, Cal. Dorobanți 116. 2370. Dumitrescu A., 6 apartamente, București, str. I. G. Ducă 88-90. 2371. Drăgănescu Florica, 5 apartamente, Galați, B-dul Republicii 92; Alex. Ion Cuza 49. 2372. Dumitrescu Gh. Aurelia, 19 apartamente, București, str. M. Eminescu 129; Episc. Radu 43. 2373. Dragus Gh., 4 apartamente, București, Cal. Dorobanți 154. 2374. Dumitrescu Traian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]