5,962 matches
-
Peyre, 1763). �n ultimii dou?zeci de ani ai Vechiului Regim, dup? un contemporan al acelor timpuri, �frenezia de a construi �i imprim? oră?ului un aer de grandoare ?i de maiestate�. �ntr-adev?r, ?i la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s�nt precedate de portice sau colonade lise � s�nt �nso?ițe de amenaj?ri urbane a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai marcante �n �stilul franco-prusac�: ansamblul prim?rie-palatul juști-?iei-�nchisoare (1803-1816) ?i, mai ales, catedrală (1811-1829). Neoclasicismul german, care le va preg?ți terenul fra-?ilor Hansen la Atena, se impune �n Finlanda, prin persoa-na lui C. L.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
catedral? (1818/1830-1851) ?i de universitate (1828-1832), ale c?ror fă?ade de un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la Paris sau de la Romă. Astfel, �nc? din 1765, J. B. M. Vallin de la Motte realizeaz?, la Sankt-Petersburg, Academia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ț? o dimensiune na?ional? �n dou? capitale, Berlin ?i M�nchen, �n momentul c�nd se schi-?eaz? unitatea german?. Desenat? �ntr-un stil doric simplu de c?tre K. G. Langhans (1732-1808), Poartă Brandenburg de la Berlin (1789-1791) anun?? trei edificii publice printre cele mai prestigioase ale lui K. F. Schinkel (1781-1841). Mai �nt�i Gardă regal? (1816-1818), un edificiu sever, bine �ntemeiat f?r? funda?ie, ?i precedat de un portic strict doric hexastil. Apoi, Teatrul de Stat sau Schaus-pielhaus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unitatea german?. Desenat? �ntr-un stil doric simplu de c?tre K. G. Langhans (1732-1808), Poartă Brandenburg de la Berlin (1789-1791) anun?? trei edificii publice printre cele mai prestigioase ale lui K. F. Schinkel (1781-1841). Mai �nt�i Gardă regal? (1816-1818), un edificiu sever, bine �ntemeiat f?r? funda?ie, ?i precedat de un portic strict doric hexastil. Apoi, Teatrul de Stat sau Schaus-pielhaus (1818-1821), despre care Schinkel spunea c? �imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i operele neoclasice nu s�nt exclusive. Ne amintim �ntr-adev?r c? Souflot studiaz? structura marilor edificii din secolul al XIII-lea. Laugier este de aceea?i p?rere. De altfel, procedeele de construc?ie se perpetueaz?, măi �nt�i pentru c? trebuie �ntre?inute aceste monumente vechi de mai multe secole, precum catedrală din Noyon, restaurat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
estetic ?i constructiv. Pugin �?i concretizeaz? problematică neogotic? �n mai multe biserici cu turl? alungit? ?i mai ales �n silueta ?i �n ordonarea fă?adelor Parlamentului de la Londra, reconstruit din 1840 p�n? �n 1865 sub conducerea lui C. Barry. Edificiile neogotice institu?ionale, private, religioase s�nt ne-num?rate p�n? pe la 1870. Printre ele, vom re?ine bisericile lui W. Butterfield (1814-1900), All Saints Church la Londra (1849-1859), �ntre altele. Austere la exterior, dar puternic policrome �n interior, ele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Caumont d? arheologiei medievale baze ?tiin?ifice, �n timp ce Notre-Dame de Paris (1831, de V.�Hugo) l?rge?te ancorarea popular? a curentului de interes pentru gotic, preluat de societ??i savante regionale. Această contribuie la �ncetarea distrugerii edificiilor �n scopuri mercantile (aba?ia de la Cluny). ?i, chiar �nainte de instituirea Inspec?iei generale a monumentelor istorice, �n 1830, operă?iuni de restaurare s�nt angajate: Aba?ia de la Saint-Denis (1813-1846) de F. Debret, apoi E. E. Viollet-le-Duc (�ncep
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-posteasc? prima Expozi?ie universal?, este conceput de J. Paxton (1801-1865) că un sistem modular bazat pe un num?r restr�ns de componente industrializate � coloane din font?, grinzi cu z?brele, panouri din sticl? (vezi pliantul, foto 19). Acest edificiu, gigantic ?i total transparent, are o expresivitate inedit?. Ceea ce va confirma, la Expo-zi?ia universal? de la Paris, �n 1889, Galeria Mă?inilor, lung? de 420 m, acoperit? de grinzi f?r? coard?, de 115 m că deschidere, cu trei articulă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Marcat?, de asemenea, de construirea turnului de 300 m datorat lui G. Eiffel ?i antreprizei sale, aceast? expozi?ie este triumful ingineriei. Pictorul neo-impresionist G. Seurat face din Turnul Eiffel tema unuia dintre tablourile sale chiar din 1889. Astfel de edificii, ?în�nd seama de dimensiunile ?i de consisten?ele lor spa?iale, modific? raporturile dintre individ ?i construc?ie. �n interior, se pierd reperele care struc-tureaz? spa?iul; nu se mai percep forme ?i limitele se topesc �n fluxurile luminoase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nu se mai percep forme ?i limitele se topesc �n fluxurile luminoase. Mai mult, raportarea la timp ino-veaz? prin absen?a reperelor istorice, prin imensitatea locurilor echipate adesea cu mijloace de transport mecanice pentru vizitare, prin efemeritatea programat? a acestor edificii construite �n timp record. Este adev?raț c? reu?ițele arhitecturii metalice s�nt determinate de programe simptomatice ale acestei noi societ??i capitaliste, industriale ?i comerciale, care, ca ?i aceste expozi?îi, aspir? la universal prin intermediul co-mer?ului internă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ea inginerului rezult? din faptul c? el nu este con?tient de c?utarea frumuse?îi� (1899). Izolarea relativ? a arhitec?ilor O parte din ce �n ce mai mare a construc?iei scap? deci competen?ei arhitec?ilor, aceste edificii manifest�nd, oricare le-ar fi destina?iile, ra?ionalitatea ?i credin?a �n progresul tehnic propov?duite de doctrina saint-simonian?, care inspiră pe atunci numero?i ingineri ?i industria?i. �n majoritatea lor, arhitec?îi s�nt �n defensiv
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i ?osele, are putere deplin?, datorit? legilor asupra exproprierii, pentru a restructura re?eaua de drumuri �n traiectorii ?i perspective noi, care taie ?esuturile oră?ului. �n pie? e, noduri importante ale re?elei, echipamente administrative ?i de servicii, biserici, edificii de cultur?, amenaj?ri de agrement (f�nt�ni, squaruri, parcuri) confer? calit??i �n acela?i timp scenografice ?i igienice unui sistem �ndreptat c?tre eficacita-tea circulatorie, inclusiv �n vederea men?inerii ordinii de c?tre armat?. Fă?adele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
biserică de pelerinaj Neviges, Germania, 1963�1968). Plec�nd de la modele naturale, G. Michelucci (1989�1990), ob?ine spa?îi dramatice (Șan Giovanni Battista, aproape de Floren?a, 1960-1963). Că ?i biserică Carmel (Valencienes, 1965) a sculptorului P.�Sz�kely, aceste edificii dezvolt? o plastic? de�a dreptul sculptural?. Anii �60 v?d, de altfel, construindu�se sporadic case-sculpturi, �n special cele ale lui J.�Con�lle (1902) la Castellaras, �n apropiere de Cannes (1963). �n afară acestor cazuri particulare, formalizarea sculptural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin?a s? fie confundat?. Dom: Acoperi? de plan centrat, circular sau de alt? form? ?i de volum convex. Elevă?ie:�Desemneaz? fă?a sau fe?ele unui edificiu ?i con?ine unul sau mai multe niveluri, �ntre care parterul ?i etajul sau etajele. Friz?: Band? destinat? s? primeasc? o decoră?iune. Frontispiciu: Fă?ad? principal? a unui edificiu monumental. Fronton:�Coronament triunghiular al c?rui cadru este format
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
convex. Elevă?ie:�Desemneaz? fă?a sau fe?ele unui edificiu ?i con?ine unul sau mai multe niveluri, �ntre care parterul ?i etajul sau etajele. Friz?: Band? destinat? s? primeasc? o decoră?iune. Frontispiciu: Fă?ad? principal? a unui edificiu monumental. Fronton:�Coronament triunghiular al c?rui cadru este format din dou? rampante (oblice) legate la baz? printr-o corni?? orizontal?. Gable (fronton, pinion): Coronament �n form? de triunghi aflat deasupra arcului unui gol, de exemplu, o u??. Galerie:�Spa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
baza ?i cu capitelul s?u, nu este dec�ț un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con?în�nd un vas care are fl?c?ri �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher"21 - circumscrie spațiul imaginar al invenției artistice, ce nu este decât configurarea ("formase") asumată de acea energie creatoare - "destipăritul soare" - Unul tânjind după condiția Multiplului din Eureka, sau, mai bine, principiul vital bergsonian, asemuit de filozoful francez cu "un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
centrală, ci o întărește"12. Apare astfel întrebarea dacă schimbarea poate fi făcută. Sub forma unei raționalități centralizatoare, burghezia română își pierde seducătoarele idealurile de umanitate care conduceau la apariția individului liber. Atunci cum urma să perceapă proaspăta burghezie viitorul edificiu social? Poate doar ca o perpetuare a relației de putere: "Singură birocrația oficială are de suferit o serioasă știrbire în urma dezvoltării noastre economice. [...] cu cât industria se dezvoltă, cu atât birocrația oficială pierde vechea ei însemnătate"13. Cu siguranță, ipoteza
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze ale sufletului nostru și prefacerea lor în principiu de gândire și temelie a edificiului culturii"26. Rezultatul instaurării capitalismului "va fi marea misiune istorică a culturii noi de a da acestei națiuni [...] încrederea în ea însăși și în viitor"27. Urmărind apariția regulilor capitalismului, ajungem să parcurgem istoria apariției României moderne. Începută cu schimbul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
priorități al informațiilor este trecut prin filtrul personal al autorului hărții, dar și al generației, culturii și perioadei istorice din care face parte. Percepția și formarea economiei afective prin ―stroke‖ psihologic Dincolo de o primă emoție derivată din calitățile estetice ale edificiului sau ale spațiului, omul trăiește o sumedenie de stări În funcție de relațiile pe care le are cu el, care În timp se organizează Într-o economie afectivă ce va influența atitudinea activă a subiectului și comportamentul său față de spațiu. Deși poate
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
-se la nivelul Înțelegerii funcționalității lor și nu al Învestirii. Acesta este motivul pentru care Freud se referă la tot ce Îl Înconjoară pe om ca la obiecte ale Învestirii, fie că e vorba de scaune sau de alți oameni. Edificiul Învestit devine subiect al unor tranzacții permanente cu utilizatorul lui. Unitatea de schimb Între două entități este stroke-ul. Acest cuvânt englezesc are avantajul de a semnifica atât o mângâiere, cât și o lovitură, cuprinzând toate actele de recunoaștere a prezenței
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
loc la nivelul societății umane. Turismul nocturn, lucrul În timpul nopții, transformarea orașului Într-un produs de consum și distracții, daunaștere la activități diverse ce asigură viața urbană nocturnă. Trecând prin mijlocul acestor orașe cufundate În Întuneric, o piață iluminată, un edificiu sau un monument cu lumini interesante ne atrag atenția și ne trezesc emoții puternice. Peisajul nocturn Peisajul nocturn este acela care ne rămâne În fața ochilor după apusul soarelui, când mii de lumini se aprind pentru a marca obiecte importante de
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
proiectare al arhitectului și al artistului, cu ajutorul ei se poate reproduce imaginea fidelă a construcției din timpul zilei, se pot accentua diferite aspecte ale obiectului de arhitectură sau se poate defini o imagine nouă, total diferită de aparența diurnă a edificiului. Lumina - un nou material pentru arhitectură Arhitectura există pentru că există lumina și la rândul ei lumina există pentru că există arhitectura. Mereu arhitectura s-a aflat Întrun dialog continuu cu lumina. Calitatea și tipul luminii sunt determinate pentru punerea În valoare
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
consistența fizică a arhitecturii, lumina artificială, Începând cu secolul al XX-lea, se transformă Într-un nou material de construcție, Într-un l a y e r ce se alătură celor existente care formează construcția. Alegerea materialelor ce definesc un edificiu, precum și poziționarea corpurilor de iluminat, pot transforma complet aparența și calitatea spațiului. În acest caz lumina și reflexia ei pot fi considerate factori modificatori ai realității. Având ca material de construcție lumina artificială, arhitectul poate sculpta un spațiu, oferindu-i
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]