3,474 matches
-
revenit în Massachusetts și a fost ales guvernator al Commonwealth-ului pentru aproape tot restul vieții. Hancock și-a folosit influența să pentru a se asigura că Massachusetts va ratifica Constituția Statelor Unite din 1788. Hancock a fost deseori privit că o enigmă. Era un aristocrat bogat, foarte popular publicului larg dar antipatic colegilor săi. În timp ce electoratul din Massachusetts îl privea că pe un patriot generos și ferm, votandu-l în mod constant, unii dintre colegii lui politicieni l-au considerat un mediocru
John Hancock () [Corola-website/Science/314067_a_315396]
-
să fii francmason ca să-ți placă la nebunie. Incitant și spectaculos, ca o cursă în montages russes."(The Los Angeles Times) "Robert Langdon rămâne un erou fascinant - un savant cu sânge rece în situații limită și cu reacții pe măsură... Enigmele apar la tot pasul, iar locuri bine-cunoscute ne apar acum într-o altă lumină. O carte pe care o recomandăm cu căldură".(Entertainment Weekly) "O lectură captivantă, care ne dă peste cap ideile despre lumea pe care credeam că o
Simbolul pierdut () [Corola-website/Science/314386_a_315715]
-
și moralității vieții sexuale“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 3, anul III, mai 2001, p. 10-12 (împreună cu Titus Duță și Ioan Ciobanu); - „Moarte naturală sau moarte provocată?“" - în Revista „Criminalistica“, nr. 4, anul III, iulie 2001, p. 22-23 (împreună cu Paul Ștefănescu); - „Enigma cadavrului din pădurea Bucești“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 4, anul III, iulie 2001, p. 29-30 (împreună cu Titi Moraru); - „Ucigașul din Râmnicelu“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 5, anul III, august 2001, p. 9-11 (împreună cu Vasile Lăpăduși); - „Depesajul criminal“"- în Revista „Criminalistica
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
este numele unei familii de mașini electromecanice criptografice cu rotoare utilizate pentru a genera cifruri pentru criptarea și decriptarea de mesaje secrete. Enigma a fost folosită comercial de la începutul anilor 1920, fiind adoptată și de armatele și serviciile guvernamentale ale mai multor țări-cel mai celebru caz fiind cel al Germaniei naziste înainte de și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost produse
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
și de armatele și serviciile guvernamentale ale mai multor țări-cel mai celebru caz fiind cel al Germaniei naziste înainte de și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de modele diferite de Enigma, dar modelul armatei germane, Wehrmacht Enigma, este versiunea cel mai adesea studiată. Mașina a căpătat notorietate deoarece criptologii Aliaților au reușit să decripteze un mare număr de mesaje care fuseseră cifrate cu această mașină. Decriptarea a devenit posibilă în 1932
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
ale mai multor țări-cel mai celebru caz fiind cel al Germaniei naziste înainte de și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de modele diferite de Enigma, dar modelul armatei germane, Wehrmacht Enigma, este versiunea cel mai adesea studiată. Mașina a căpătat notorietate deoarece criptologii Aliaților au reușit să decripteze un mare număr de mesaje care fuseseră cifrate cu această mașină. Decriptarea a devenit posibilă în 1932 datorită criptografilor polonezi Marian Rejewski, Jerzy
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
pentru efortul de război al Aliaților. Influența exactă a Ultra nu este știută cu exactitate, dar o evaluare des întâlnită este cea că sfârșitul războiului din Europa a venit cu doi ani mai devreme datorită decriptării cifrurilor germane. Deși cifrurile Enigma au slăbiciuni criptografice, în practică, doar în combinație cu alți factori semnificativi (greșeli de operare, defecte procedurale, o mașină sau un caiet de coduri capturate ocazional) criptografii Aliaților au reușit să descifreze mesajele. Mașina este dotată cu o tastatură prin
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
în mod constant s-au adăugat complicații la mecanism, pentru creșterea securității cifrului, cum ar fi creșterea numărului de rotoare și adăugarea unui tablou de prize prin care se puteau substitui suplimentar perechi de simboluri. Se mai păstrează încă mașini Enigma funcționale, în muzee, unele chiar în stare de funcționare, iar valoarea lor în licitații este de ordinul zecilor de mii de dolari. Rolul istoric al acestor mașini și al criptanalizei lor a fost reflectat în unele lucrări artistice, mai ales
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
în licitații este de ordinul zecilor de mii de dolari. Rolul istoric al acestor mașini și al criptanalizei lor a fost reflectat în unele lucrări artistice, mai ales în Polonia, țară care a avut o contribuție semnificativă la descifrarea mesajelor Enigma. Ca și alte mașini cu rotoare, mașina Enigma este o combinație de sisteme mecanice și electrice. Mecanismul mecanic constă dintr-o tastatură; un set de discuri rotative denumite "rotoare" aranjate unul lângă altul pe un ax; și un mecanism de
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
de dolari. Rolul istoric al acestor mașini și al criptanalizei lor a fost reflectat în unele lucrări artistice, mai ales în Polonia, țară care a avut o contribuție semnificativă la descifrarea mesajelor Enigma. Ca și alte mașini cu rotoare, mașina Enigma este o combinație de sisteme mecanice și electrice. Mecanismul mecanic constă dintr-o tastatură; un set de discuri rotative denumite "rotoare" aranjate unul lângă altul pe un ax; și un mecanism de schimbare a stării care rotește unul sau mai
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
rezultat aprinderea, eventual, a lămpii Z; în acest caz, Z ar fi prima literă a textului cifrat. Operatorul ar trece apoi la cifrarea lui N în aceeași manieră, și așa mai departe. În stânga, este o diagramă de cablaj a mașinii Enigma. Pentru a simplifica exemplul, sunt arătate doar patru componente din fiecare. În realitate, existau 26 de lămpi, taste, prize și cablaje în interiorul rotoarelor. Curentul trece de la baterie (1) prin comutatorul bidirecțional de litere (2) spre tabloul de prize (3). Tabloul
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
tabloul de prize (3). Tabloul de prize permite recablarea conexiunilor între tastatură (2) și roata fixă de intrare (4). Apoi, curentul trece prin priza (3)—neutilizată, deci închisă—prin roata de intrare (4), prin cablajele celor trei (în cazul Wehrmacht Enigma) sau patru (în cazul variantelor Kriegsmarine M4 sau Abwehr) rotoare (5) și intră în reflector (6). Reflector trimite curentul înapoi, pe o cale diferită, prin rotoare (5) și roata de intrare (4), și apoi prin priza S conectată cu un
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
cablu (8) la priza D, și la un alt comutator bidirecțional (9) care aprinde lampa. Schimbarea continuă a căii electrice prin unitate datorată rotației rotoarelor (care cauzează schimbarea contactelor la fiecare literă tastată) implementează criptarea polialfabetică ce îi conferea mașinii Enigma un nivel înalt de securitate. Rotoarele (numite și "roți" sau "tamburi"—"Walzen" în germană) formează inima unei mașini Enigma. De aproximativ în diametru, fiecare rotor este un disc din cauciuc tare sau din bachelită cu o serie de ace de
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
electrice prin unitate datorată rotației rotoarelor (care cauzează schimbarea contactelor la fiecare literă tastată) implementează criptarea polialfabetică ce îi conferea mașinii Enigma un nivel înalt de securitate. Rotoarele (numite și "roți" sau "tamburi"—"Walzen" în germană) formează inima unei mașini Enigma. De aproximativ în diametru, fiecare rotor este un disc din cauciuc tare sau din bachelită cu o serie de ace de bronz cu arc pe o parte aranjate în cerc; pe cealaltă parte sunt un număr corespunzător de contacte electrice
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
arată în figura 2. Ca operatorul să cunoască poziția, fiecare rotor are un "inel alfabetic" atașat pe exteriorul discului, cu 26 de litere sau numere; una dintre acestea se vede printr-o fereastră, indicând operatorului poziția rotorului. La primele modele Enigma, inelul alfabetic era fix; o complicație introdusă în versiunile ulterioare o reprezintă facilitatea de a ajusta inelul alfabetic relativ la cablarea din centru. Poziția inelului este cunoscută sub denumirea de "Ringstellung" („setarea inelului”). Rotoarele conțin fiecare unul sau mai multe marcaje
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
relativ la cablarea din centru. Poziția inelului este cunoscută sub denumirea de "Ringstellung" („setarea inelului”). Rotoarele conțin fiecare unul sau mai multe marcaje, utilizate pentru a controla succesiunea de stări ale rotoarelor. În versiunile militare, marcajele se află pe inelul alfabetic. Enigma Armatei și a Forțelor Aeriene erau echipate cu câteva rotoare; la început au fost doar trei. la 15 decembrie 1938 numărul a crescut la cinci, dintre care trei erau alese pentru introducerea în mașină. Acestea erau marcate cu cifre romane
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
alfabetic. Intenția a fost ca aceasta să fie o măsură de securitate, dar în cele din urmă s-a dovedit a fi o slăbiciune ce a permis atacurile ceasului (efectuat de polonezi) și Banburismus (al britanicilor). Versiunea navală a mașinii Enigma utilizată de Wehrmacht a avut mereu mai multe rotoare decât celelalte servicii: la început, șase, apoi șapte și în cele din urmă opt. Rotoarele suplimentare, numerotate VI, VII și VIII, aveau toate cablaje diferite, și două marcaje tăiate în ele
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
rotor are o roată dințată cu 26 de dinți; un grup de opritoare sprijină acești dinți. Acestea avansau la unison cu fiecare apăsare de tastă. Dacă un opritor ajunge la un dinte al roții, acel rotor își schimbă starea. În Enigma Wehrmacht, fiecare rotor avea un inel ajustabil. Cele cinci rotoare elementare (I-V) aveau fiecare câte un marcaj, iar cele ale mașinii navale VI, VII și VIII aveau câte două. La un anumit moment, marcajul unui rotor ajunge să fie
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
tabloul de lămpi, cu ansamblul rotoarelor. Deși cablarea exactă utilizată este de importanță redusă pentru nivelul de securitate, s-a dovedit totuși a fi un obstacol pentru criptanalistul polonez Marian Rejewski în încercarea sa de a deduce cablajul rotoarelor. Mașina Enigma comercială conectează tastele în ordinea secvenței lor pe tastatură: Qformula 1A, Wformula 1B, Eformula 1C și așa mai departe. Însă mașina Enigma militară le conectează în ordine alfabetică directă: Aformula 1A, Bformula 1B, Cformula 1C etc. A fost nevoie de o bănuială foarte inspirată a lui
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
a dovedit totuși a fi un obstacol pentru criptanalistul polonez Marian Rejewski în încercarea sa de a deduce cablajul rotoarelor. Mașina Enigma comercială conectează tastele în ordinea secvenței lor pe tastatură: Qformula 1A, Wformula 1B, Eformula 1C și așa mai departe. Însă mașina Enigma militară le conectează în ordine alfabetică directă: Aformula 1A, Bformula 1B, Cformula 1C etc. A fost nevoie de o bănuială foarte inspirată a lui Rejewski pentru a descoperi modificarea, iar după aceasta, el a reușit să rezolve și mai inspiratele sale ecuații. Cu excepția
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
modificarea, iar după aceasta, el a reușit să rezolve și mai inspiratele sale ecuații. Cu excepția primelor modele A și B, ultimul rotor se afla înainte de un "reflector" (în , adică „roată de inversare”), o piesă patentată, care deosebea familia de mașini Enigma de diferitele mașini cu rotor proiectate în acea perioadă. Reflectorul conectează ieșirile ultimelor rotoare în perechi, redirecționând curentul electric înapoi prin rotoare pe un canal diferit. Reflectorul asigură că transformarea operată de Enigma este propria sa inversă: astfel, criptarea și
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
piesă patentată, care deosebea familia de mașini Enigma de diferitele mașini cu rotor proiectate în acea perioadă. Reflectorul conectează ieșirile ultimelor rotoare în perechi, redirecționând curentul electric înapoi prin rotoare pe un canal diferit. Reflectorul asigură că transformarea operată de Enigma este propria sa inversă: astfel, criptarea și decriptarea sunt aceeași operație și este efectuată de același mecanism. Dar reflectorul i-a dat mașinii Enigma și proprietatea că nicio literă nu era vreodată transformată în ea însăși. Aceasta a reprezentat un
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
redirecționând curentul electric înapoi prin rotoare pe un canal diferit. Reflectorul asigură că transformarea operată de Enigma este propria sa inversă: astfel, criptarea și decriptarea sunt aceeași operație și este efectuată de același mecanism. Dar reflectorul i-a dat mașinii Enigma și proprietatea că nicio literă nu era vreodată transformată în ea însăși. Aceasta a reprezentat un defect conceptual grav și o greșeală criptografică exploatată ulterior de criptanaliști. În modelul C, reflectorul putea fi inserat într-una din două poziții diferite
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
o greșeală criptografică exploatată ulterior de criptanaliști. În modelul C, reflectorul putea fi inserat într-una din două poziții diferite. În modelul D, reflectorul putea fi setat în 26 de poziții posibile, deși nu se putea mișca în timpul criptării. În Enigma Abwehr, reflectorul își schimba starea în timpul criptării, ca și celelalte roți. În mașina Enigma a armatei germane și a forțelor aeriene, reflectorul era fix și nu se rotea; au existat patru versiuni. Cea originală denumită "A" a fost înlocuită de
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
într-una din două poziții diferite. În modelul D, reflectorul putea fi setat în 26 de poziții posibile, deși nu se putea mișca în timpul criptării. În Enigma Abwehr, reflectorul își schimba starea în timpul criptării, ca și celelalte roți. În mașina Enigma a armatei germane și a forțelor aeriene, reflectorul era fix și nu se rotea; au existat patru versiuni. Cea originală denumită "A" a fost înlocuită de "Umkehrwalze B" la 1 noiembrie 1937. O a treia versiune, "Umkehrwalze C" a fost
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]