6,495 matches
-
În primele decenii ale secolului al XX-lea Jean Feder (1889-1941) a preluat de la Constantin Ghebauer magazinul de muzică și editura de note muzicale, precum și activitățile de impresariat ale acestuia. ** tatăl actualei doamne colonel Ciuflea (Id., ibid.). *** Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat către anul 1872 fundațiile circului. Se înființase o societate pe acțiuni pentru clădirea unui mare circ zidit. Dar, după ce fundațiile au fost durate, societatea a dat faliment. Societatea avea un comitet pus sub preșidenția generalului Ioan Emanoil
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cornescului. Dar fiindcă ambele proprietăți erau megieșe, mi-a fost greu, după trecere de 50 de ani, să precizez unde sfârșea una și începea cealaltă. Un cititor îmi scrie că în actualul squar al Ateneului nu a fost propriu-zis o episcopie, ci numai un început de biserică, unde era Metohul episcopiei de Râmnicul Vâlcea. Desigur că a fost așa, dar când am venit eu în București biserica dispăruse. (Id., ibid., nr. 11567, 18 decembrie 1921, pp. 1-2.) După cum se poate constata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
greu, după trecere de 50 de ani, să precizez unde sfârșea una și începea cealaltă. Un cititor îmi scrie că în actualul squar al Ateneului nu a fost propriu-zis o episcopie, ci numai un început de biserică, unde era Metohul episcopiei de Râmnicul Vâlcea. Desigur că a fost așa, dar când am venit eu în București biserica dispăruse. (Id., ibid., nr. 11567, 18 decembrie 1921, pp. 1-2.) După cum se poate constata, la publicarea în volum Bacalbașa a operat îndreptările sugerate de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capșa („casa“; cofetăria; cafeneaua; res taurantul; hotelul): 59, 118, 119, 127, 130, 131, 141, 264, 303 Capul Podului (Piața Victoriei): 113, 371 Carul cu bere (berăria; restaurantul): 117 Casa de economii și consemnațiuni (Casa de depuneri; C.E.C.): 146, 312 Casa Episcopiei v. Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea Casa Poporului: 142 casa (casele) particular: Anagnostiadi 122; Nicolae Andronescu 258; Assan 120, 131, 397; Bălcescu 127; Băleanu 50; indice de nume de locuri 445 Bărcănescului 126; Stancu R. Becheanu 123; Ștefan Bellu (Ienăchiță
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafeneaua; res taurantul; hotelul): 59, 118, 119, 127, 130, 131, 141, 264, 303 Capul Podului (Piața Victoriei): 113, 371 Carul cu bere (berăria; restaurantul): 117 Casa de economii și consemnațiuni (Casa de depuneri; C.E.C.): 146, 312 Casa Episcopiei v. Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea Casa Poporului: 142 casa (casele) particular: Anagnostiadi 122; Nicolae Andronescu 258; Assan 120, 131, 397; Bălcescu 127; Băleanu 50; indice de nume de locuri 445 Bărcănescului 126; Stancu R. Becheanu 123; Ștefan Bellu (Ienăchiță Văcărescu; Prager) 113
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
417 Giafer (grădina): 139 Giovanni (cofetăria): 131 Grand Hotel Union (restaurant, café): 125, 130, 134 Grădina Botanică: 228 grădina (de promenadă): Academiei (Uni versității) 124; Ateneului (scuarul) 121; Cișmigiu 113, 117, 142, 150, 170, 188, 224, 234, 258, 337, 405; Episcopiei 121, 299; Tei 140; Universității (Aca demiei) 124; bisericii Zlătari 124 grădina lui Cornescu: 125 grădina (-restaurant; - cu spectacole de va rietăți): Alcazar 135, 398, 417; Basarabiei 116; Basilescu 116; Blanduziei 126, 143; Bordei 136, 141, 144, 399, 400; Breslea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor 121; Economiei 122; Comerțului și Mediului de Afaceri 122; de Externe 123, 125, 175; de Finanțe (Vistieria) 122; Industriei și Comerțului 116; Instrucțiunii Publice și al Cultelor 66, 283; de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colței (Bulevardul Colței; Bulevardul 1848) 112, 127, 129, 147, 156, 228; Covaci 134; Cra iovei (Calea Rahovei) 128, 222; Nicolae Crețulescu 116; Dem. I. Dobrescu 120; Doamnei (Paris, Mauriciu Blank) 118, 124-127, 135, 143, 148, 358; Dudești 144; Enei 243, 244; Episcopiei 121; Filaret (11 Iunie) 136; Franceză (ulița; Carol; 30 Decembrie) 50, 98, 127, 128, 137, 154; Gabroveni 130; Germană (Smârdan) 49, 128, 129, 133; Ion Ghica (Vestei) 126; Nicolae Golescu (Poșta Veche) 121; Gorgani 130; Grădina cu cai 139; pictor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
titlul exact al volumului Psaltirea În versuri de Vasile Militaru - editura și anul apariției. Am avut-o dar... 2. Te rog deplasează-te la Biblioteca Județeană ori Arhivele Statului și copiază numele localităților a căror biserici, 1402 au fost Închinate episcopiei de Rădăuți. Le găsești În volumul Cronica episcopiei de Rădăuți... de Dan Dimitrie, Viena, 1912, p. 149-150. Starea sănătății mă reține În gospodărie. Cu sănătate și mulțumiri, M. Niculăiasa 670 28 (Lămășeni), 17.I.1996 Stimate d-le Eugen Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vasile Militaru - editura și anul apariției. Am avut-o dar... 2. Te rog deplasează-te la Biblioteca Județeană ori Arhivele Statului și copiază numele localităților a căror biserici, 1402 au fost Închinate episcopiei de Rădăuți. Le găsești În volumul Cronica episcopiei de Rădăuți... de Dan Dimitrie, Viena, 1912, p. 149-150. Starea sănătății mă reține În gospodărie. Cu sănătate și mulțumiri, M. Niculăiasa 670 28 (Lămășeni), 17.I.1996 Stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit documentul ce ai extras din Cronica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Rădăuți... de Dan Dimitrie, Viena, 1912, p. 149-150. Starea sănătății mă reține În gospodărie. Cu sănătate și mulțumiri, M. Niculăiasa 670 28 (Lămășeni), 17.I.1996 Stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit documentul ce ai extras din Cronica Episcopiei de Rădăuți. Îți mulțumesc călduros! Venirea mea la Suceava se amână mereu. Piciorul drept nu mi dă voie să fac deplasări - chiar folosindu-mă de baston. Iarna cu nămeți și geruri mari fac să Întârzie venirea factorului poștal, iar material
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca preot unsprezece ani, în parohia județului Timiș. Dovedind înclinații deosebite pentru viața religioasă, tânărul Ionel termină seminarul Teologic din Caransebeș în urmă cu aproape 14 ani și este hirotonisit preot pe seama parohiei Pancova, județul Timiș, România. Fiind în aceeași episcopie cu preotul Viorel Dumitrescu, devine prieten bun cu acesta încă din 1976 și are ocazia să cunoască toată activitatea acestuia privind respectarea drepturilor omului, înscrise și în Constituția RS România. în acest fel, părintele Vinchici va adera la această activitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
GRIGORE RÂMNICEANU, (c. 1763-1828), cărturar și traducător. G. a îmbinat viața monahală cu preocupările culturale proprii centrului de la Râmnic. Știa limba greacă, avea cunoștințe de astronomie și matematică, de istorie și geografie și era interesat de Enciclopedia franceză. Ierodiacon la Episcopia Râmnicului de la șaptesprezece ani, este ieromonah din 1787 și, adus de mitropolitul Filaret la București, în 1793 devine arhimandrit. A fost în același timp conducătorul școlii de grămătici de pe lângă Mitropolie, iar mai târziu dascăl la „Sf. Sava”. Egumen al mănăstirii
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
scrie Monografia orașului Fetești, o lucrare menită să facă cunoscută istoria și cadrul geografic în care a apărut și s-a dezvoltat orașul (Slobozia: Editura Star Tipp, 2003). Formă întâlnită într-un document din 2 septembrie 1781 (Arhivele Statului București, Episcopia Argeș XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
hotărârea luată în sinodul din ianuarie 1753 prin care scaunul mitropolitan să nu poată fi ocupat decât de ierarhi români. Această hotărâre avea să contribuie nu numai la apărarea și consolidarea Bisericii naționale, dar și la crearea în mănăstiri și episcopii, sub directa oblăduire a mitropolitului, a unor centre de cultură și de rezistență (unii episcopi și mitropoliți de mai târziu - de pildă Leon Gheuca - se vor afla, alături de boierii instruiți, în mișcarea masonică ce pregătea înlăturarea domnitorilor fanarioți). Pe lângă aceasta
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
Bucvar sau începere de învățătură, Iași, 1755; Sinopsis adecă adunare de multe învățături, Iași, 1757. Repere bibliografice: C. Eftimie, Viața și activitatea mitropolitului Moldovei Iacob I Putneanul, București, 1900; Iorga, Ist. Bis., II, 88, 157, 161-163, 169-170; Dimitrie Dan, Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912, 112-114; Iorga, Ist. lit., II, 593-597; N. Grigoraș, Mitropolitul Iacov I Putneanul, MM, 1958, 9-10; Piru, Ist. lit., II, 157-158; Lăudat, Ist. lit., III, 99-105; Duțu, Coordonate, 219, 226, 250-252; Dicț. lit. 1900, 445; Păcurariu, Ist.
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei, Cernăuți, 1897; Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare, Cernăuți, 1904; Mânăstirea și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912; Rutenii din Bucovina, București, 1913; Mânăstirea Sucevița, București, 1923; Stâna la românii din Bucovina, Cernăuți, 1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff, Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., 190-193; N. Iorga, Francmasoni și conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VIII, 1927-1928; Al. I. Ciurea, Leon Gheucă, Chișinău, 1942; Duțu, Coordonate, 215-258; Dicț. lit. 1900, 394-395; Scarlat Porcescu, Episcopia Romanului, București, 1984, 185-186; Adriana Mitu, Din vechile cărți de înțelepciune la români. Cugetările lui Oxenstiern (sec. XVIII), București, 1996, 82-93. A.Sm.
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
de la 1887, C. Chiriță, autorul Dicționarului geografic al județului Vaslui și Fălciu, pe C.I. Lahovari și colaboratorii care încă de la 1886 au plănuit facerea unui dicționar istoric și geografic al României, pe Melchisedec, cu a sa „Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemenea numire", pe Iacob Antonovici cu ale sale 4 - 5 volume de Documente bârlădene, pe prof. N. Iorga, M. Costăchescu, Gh. Ghibănescu - și nu numai - dându-vă o minimonografie a localităților din cele trei foste județe ale Moldovei - Fălciu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
existat și armata țării și biserica. Împărțirea țării în subdiviziuni a făcut ca vatamanii, cnejii, stăpânii de moșii, de fiecare dată, în caz de nevoie, trebuiau să dea Domniei câte trei oameni călări, echipați complet și cu hrana trebuitoare. Vechile Episcopii, înființate și ele tot din rațiuni politice, nu după întinderea ori importanța credinței, și-au mutat capitalele eparhiale, după cum Domnul a modificat reședința ori Curtea domnească. Unde era reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vămii. Asemenea privilegii erau acordate și locuitorilor din satele colonizate (slobozii). În acest sens este cunoscut hrisovul de la 13 martie 1466 prin care Ștefan cel Mare prevedea scutiri de vamă pentru multe mărfuri celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește, postav, ceară, miere, fier etc. De la întemeierea Domniei și până încoace sătenii moldoveni erau oameni slobozi. Obștea locuitorilor slobozi se bucura de o libertate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor Sfintei Episcopii și să-i aduceți voi cu dajdea târgului", iar oamenii să fie lăsați în pace. Cisluirea, spune Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]