6,312 matches
-
totul; din întunericul sălii de teatru, a fost martorul mut al supravegherii care, pe scenă, se desfășoară cu ajutorul unor strategii și pe baza unor scenarii elaborate în prezența lui. În acest sens, spectatorul supravegherii este brechtian. Detașat de implicarea în estetica surprizei, el asistă, fără să se mire, la dezvăluirea rezultatelor obținute grație supravegherii. Și, spre deosebire de unele personaje care, deși implicate direct în acțiune, ignoră dispozitivul viclean și dibaci al supraveghetorilor, spectatorul nostru are o perspectivă globală asupra acestui dispozitiv, dovedindu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să devii un altul... iar publicul, martor - ca întotdeauna - al subterfugiului, nu se va simți păcălit, ci va urmări cu simpatie manevrele iscoadei delegate de stăpân să culeagă informații. Supraveghere la distanță... scop pentru realizarea căruia se apelează la principiile esteticii brechtiene: nimic nu vizează aici surpriza, totul se concentrează asupra procesului în sine. Ceea ce, la Shakespeare sau la Marivaux, reprezintă un început, ia amploare la Brecht, de pildă în Omul cel bun din Sâciuan, unde travestirea se afirmă în toată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
deja se iese din sfera motivațiilor de ordin practic; 3) al modernității: clădirile vechi nu mai corespund viitorului, „un modern ansamblu urban”. Practic, ultimul criteriu le va Îngloba pe toate celelalte, tot ceea ce este vechi a devenit nesigur, necorespunzător noii estetici urbane și dimensiunii unei capitale moderne aflate În acel moment doar În stadiul de proiecție. Orașul București constituie principalul obiectiv al elanului transformist al lui Nicolae Ceaușescu, În care gestul fondator dobândește maxima extensie simbolică. București devine astfel o „capitală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în culturile occidentale, și anume aceea de „hrană”; cu toate acestea, indivizi din culturile europene au trăit experiența acestei realități culturale și pot înțelege încărcătura semantică suplimentară a termenului, chiar dacă nu este proprie culturii din care provin. Semnificația „conform cu normele esteticii” este redată în română prin cuvinte ca superb, frumos, drăguț, mișto, în engleză prin superb, beautiful, nice, pretty, handsome, cute, în franceză prin cuvinte ca superbe, beau, jolie etc.; în cadrul fiecărei limbi (română/engleză/franceză) seriile se organizează într-un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trup (2); afiș; alb; alungită; bucurie; burtă; caldă; calmă; catifelată; cărți; ceafă; de ceva; chipul cuiva; cinstit; citire; clin; cufăr; cunoaște; cunoscut; cunoscută; curățenie; cuvînt; delicat; delicatețe; din; distincție; domnișoară; dor; drăgălășenie; drăguț; dublă; duioșie; dulce; dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec; fățărnicie; fericire; fericită; fermecat; fermecată; fizic; fruntaș; frunte; haine; hîtră; identitate; inspirație; inversă; îmbujorare; înaintare; îngrijire; îngrijită; îngustă; întotdeauna; lumina; luminat; luminos; lumînare; măreață; măști; a mea; mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș; coșuri; criticat; curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie; desen; dezagreabil; dezgustat; dezinteres; diavol; disprețuitor; divers; drac; drumul; el; element; ereditate; estetica urîtului; nu există; fără expresivitate; exterior; extraterestru; fapte; fascinat; film; fizic; fizicul; Florescu; foarte; foc; frumoasă; mai frumos deloc; gest; gîndac; gras, știrb; greoi; greșit; greu; gri; grîu; groapă; de prost gust; haină; hip-hop; ieșit din comun; iluzie; impresie; incorect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
postumanului digital (vezi al treilea capitol despre problematica postumanăă în termenii radicali ai protezării umanului, în același timp teoretizând pe marginea propriei arte cyborgice. Arta mașinică a lui Stelarc este discutată de către majoritatea teoreticienilor din perspectivă artistic-tehnologică, în termeni de „estetică a protezei”, pentru a defini demersul acestui tehnoartist ca „sculptor genetic” care „hipersensibilizează” corpul uman, ca „arhitect al spațiilor corporale interne” sau în calitate chirurg care mijlocește „implantul visului” sau „transplantul dorinței” (vezi Dery, 2000Ă. Acest capitol analizează și critică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pane, artista care își mutilează corpul în sensul socializării unui ritual simbolic („Azione sentimentale”, 1973Ă, Orlan nu urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură genetica și estetica în moduri care stârnesc controverse etice și care radicalizează posibilitatea de intervenție a umanului în cadrul ambientului viu. Eduardo Kac împinge la limită direcția artei digital-genetice prin lucrările sale transgenice. Profesorul de artă și tehnologie de la School of Art Institute din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a spațializării, la Eduardo Kac, obiectul artistic își manifestă în continuare însemnătatea și funcționabilitatea, în noile dimensiuni însă, subiective și evolutive: Deși arta transgenică a lui Eduardo Kac stabilește noi frontiere ale practicii artistice care provoacă granițele biologiei, roboticii și esteticii, maniera în care lucrarea de artă generează înțeles și construiește ideea de spectator sunt similare practicilor artei conceptuale și de tip instalație ale secolului XX. În arta conceptuală și de tip instalație, ideea și procesul sunt promovate în dauna reprezentării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologiei de cel al științei și ingineriei genetice și de artă. Noțiunile de artă și de viață sunt suprapuse în acest context tehnocultural, spre deosebire de istoria culturală tradițională în care fuziunea acestora era considerată o denaturare a „adevăratului” înțeles al fiecăreia. Estetica (noțiune extinsă în cazul de față până la posibilitatea creării de viață și a responsabilității pentru noul tip de artăă, viața, știința și cultura se regăsesc de data aceasta pe același palier artistic transgenic. În corespondență cu această perspectivă se află
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din 1997, să conducă Immersence Inc. În mod treptat, autoarea a devenit interesată de domeniul artistic al realității virtuale grație potențialului acestuia de producere a imaginilor spațializate și de imersare a subiectului uman. Lucrările sale de acest tip propun o estetică corporal-vizuală a realității virtuale, estetică bazată pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Inc. În mod treptat, autoarea a devenit interesată de domeniul artistic al realității virtuale grație potențialului acestuia de producere a imaginilor spațializate și de imersare a subiectului uman. Lucrările sale de acest tip propun o estetică corporal-vizuală a realității virtuale, estetică bazată pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
exemplele 4.1, 4.2 și 4.3). Exemplul 4.1. Identificarea activelor de exploatare (1) Un tablou aflat în biroul unui director al unei bănci poate fi considerat activ redundant în cazul în care acesta este procurat pentru asigurarea esteticii biroului, dar și activ de exploatare, dacă se presupune că generează o creștere a calității muncii prestate de acesta, inclusiv prin îmbunătățirea imaginii companiei în cazul negocierilor realizate în biroul său. În cazul în care tabloul este amplasat într-o
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. BACHELARD, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Enciclopedică, București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura, Le tecnologie della parole, Il Mulino, 1986. POULET, Georges, Metamorfozele cercului, traducere de Irina Bădescu și Angela Martin, Studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1987. RALEAMihai, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972. RICOEUR, Paul, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROUSSEAU, Jean-Jacques, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 56. 111 Ibidem, p. 79. 112 Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
centri l`uomo che è l`umbilicus mundi, l`ombelico del mondo." 28 Ibidem, p. 119. "Le culture orali conoscono un tipo di discorso autonome, che l`utilizzano in formule rituali fisse." 29 v. M. Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, pp. 294-295. M. Bahtin consideră noțiunea de cronotop (ad litteram, timp-spațiu) ca fiind "conexiunea esențială a relațiilor temporale și spațiale, valorificate artistic în literatură".(p. 294); În cronotopul literar-artistic are loc contopirea indiciilor spațiale și temporale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este o poetă a iubirii și a morții, a rațiunii, a credinței în "viața de dincolo a poemului"". Restul poeților sunt tratați succint în limita spațiului. Procedeul folosit este arta portretului poetic realizat prin îmbinarea unor trăsături de idei și estetică a poeziei cu imagini de text reprezentative. Portretele, de factură impresionistă, sunt enunțate cu aplomb, fără trac; ele țin de tehnica crochiului: linia este sentențioasă, șarjată sau energică și grațioasă. De exemplu, poetul Matei Gavril: ""Un copil lovește cerul" conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Sperăm că teza de față, confruntată în sfârșit cu tiparul, reprezintă mai mult decât un "In Memoriam" adus autoarei și că, așa cum notează și Domnul Profesor D. Micu în prefața acestui demers, ea constituie un studiu instructiv de istorie și estetică a poeziei perioadei 1950-1975, la dispoziția elevului, istoricului și profesorului de literatură. Roxana PAVNOTESCU, ianuarie 2015 Cuvânt înainte Această carte provine dintr-o teză de doctorat, susținută la facultatea de litere a Universității București, în 1975. Ignor motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul, istoria, Biblia și valorificarea unei bogate tradiții: "Era să fie sărbătoare/ sau slujbă de înmormântare?/ Urlau și câini-n haită la năvală/ ajută, Doamne, țara-i în răscoală". Poetul imaginează o suită de portrete, în care se înfruntă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
după atingerea absolutului: "și neucigându-mă/ ca să poată fi, totuși trăit de cineva". "A șasea elegie" este a dilemei. În "Engrame" I. Negoițescu apelează, comentând-o, la poemul "Între două nopți" al lui Tudor Arghezi: "Nichita Stănescu opune temei argheziene estetica sa existențială a golirii și a umplerii, a opțiunii imposibile între neantul plin și realul gol"1. Dacă la Tudor Arghezi opreliști transcendentale fac efortul insuficient, la Nichita Stănescu sentimentul tragicului este generat de așteptare, de neputință, într-un peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aur" sau "secțiunea de aur" sau "numărul de aur" sau "raportul de aur" sau "proporția divină" sau "media și extremă rație". Dacă se studiază acest număr, se descoperă că dincolo de știință e prezent în biologie, anatomie, arhitectură, pictură, studii de estetică, muzică; din toate acestea decurge ideea necesității cunoașterii sale. * Se împart elevii în patru grupe de lucru (câte șapte în fiecare grupă) și se stabilesc sarcinile pentru cunoașterea lui ф. Profesorul explică ce va avea de făcut fiecare grupă: grupa
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o miză pe care doar viața o egalează, creația își continuă drumul de la momentul repetițiilor la cel al reprezentației prin renașterea continuă a ideaticii căreia îi rămâne datoare. Păstrându-se în interiorul artei pe care o reprezintă, regizorul se opune oricărei estetici suficiente sieși, gratuite, antropomorfizând fiecare detaliu al datului artistic: în absența vieții, a "pulsațiilor" existenței, a temerilor, a victoriilor, a înfrângerilor, a acestei paradoxale armonii între bine și rău, între just și injust, teatrul nu poate fi decât cel mult
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lipsească: nici din viața cea obișnuită, nici din cea conținută în operele dramatice. Este un moralist acest maestru al regiei teatrale și cinematografice? Da, Alexa Visarion este, în substanță un antropolog și un moralist, deopotrivă cu cei mai înainte pomeniți. Estetica sa este una subtilă, centrată pe imaginea dramatică și pe tehnici de punere în scenă. Finalmente însă, estetica sa întărește ideea fundamentală, anume că, viața nu-i doar apariție și aparență, nu-i doar joc estetic sau artistic pur: viața
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]