4,858 matches
-
zonă se numără: Zona golfului Hudson a fost locuită încă din preistorie de triburi de eschimoși (inuit, în nord) și cree (în sud). În 1610, Henry Hudson a descoperit golful, care va purta numele său, și a explorat coastele sale estice. În primăvara următoare însă, pe nava sa a izbucnit o revoltă, în urma căreia Henry Hudson și marinarii care îi erau loiali au fost lăsați în voia sorții într-o barcă și nu se cunoaște soarta sa ulterioară. Plecat în căutarea
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
cetatea a fost ridicată sub forma unui patrulater cu bastioane de apărare la colțuri, înconjurat de ziduri groase de 3-4 metri și un șanț cu apă, iar intrarea și ieșirea din cetate se făcea pe un pod mobil (pe latura estică), existând și accesul prin o serie de tuneluri subterane. Drept materiale de construcție s-au folosit în principal pietere din ruinele cetății Ungurașului. De-a lungul timpului a intrat pe rând în posesia mai multor familii nobiliare, inclusiv a principilor
Cetatea Gherla () [Corola-website/Science/307034_a_308363]
-
o icoană o revistă cu poezii în limba romană ale fiului său. Nichita Smochină s-a născut într-o familie de țărani înstăriți, descendenți ai răzeșilor români, la hotarele Moldovei istorice. După cum el însuși a relatat mai târziu, pe malul estic al Nistrului, o adevărată „California românească" trăia o comunitate românească înfloritoare. Cercetările sale de mai târziu au arătat că prezența românească în acest teritoriu datează din Evul Mediu. Potrivit lui, au existat două etape principale în domeniul migrației și instalarea țăranilor
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
și avea o adâncime de 32,5 m. Descrierea lacului după Ion Al.Maxim (1937): Lacul are maluri instabile, se surpă și alunecă continuu. Aflorimente de sare gemă se găsesc pe malurile de nord și de vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45 m (după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de forma ogivală, prăbușită. Johann Fichtel (1780) notează următoarele pentru "Obere Grube": adâncimea celor 2 puțuri este
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
Greaca dorică este o ramură antică a limbii grecești. În perioada clasică, dialectele ei erau vorbite în Peloponesul sudic și estic, în Creta, Rhodos, unele insule din sudul Mării Egee, unele orașe de pe coastele Asiei Minor, sudul Italiei, Sicilia, Epir și Macedonia. Se acceptă, în general, că doricul provine din Munții Epirului, din nord-vestul Greciei, locul de baștină al grecilor dorieni. Dialectul
Limba greacă dorică () [Corola-website/Science/307330_a_308659]
-
vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată. Cele mai puternice candidate pentru Teoria nodului sunt greaca estică și cea vestică, care au clase geografice diferite, recunoscute din antichitate. În Teoria valului, definită de Johannes Schmidt în 1872, Dialectele greacăi vechi erau, în principal, fonemice și vocalice; adică, dialectele erau recunoscute, în special, prin diferențele lor vocalice. Aceste
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
le-au înlocuit pe cele locale: greaca Koine nord-vestică, Koine dorică și, desigur, Koine atică. Aceasta din urmă a ajuns să le înlocuiască pe celelalte în vorbirea comună, în primele secole ale erei creștine. După despărțirea Imperiului roman în cel estic și vestic, a început să domnească cea mai timpurie greacă modernă. Distribuția dialectală era, atunci, astfel: Tsakoniana este singurul dialect grecesc modern, care nu descinde din atică sau Koiné.
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
despărțită de continentul american prin strâmtoarea Magellan. Insulele Țării de Foc au în total o suprafață de 73.746 km², având cca. 251.000 de locuitori (2006), din care insula principală are o întindere de 47.000 km². În partea estică a insulelor trăiesc ca. 151.000 de argentinieni pe când în vest sunt cca. 100.000 de chilieni. În anul 1881 este împărțită între Argentina și Chile granița fiind pe linia meridianului vestic de 68°36'. Prelungirea Anzilor Cordilieri alcătuiesc aici
Țara de Foc () [Corola-website/Science/307360_a_308689]
-
majoritari doar în localitatea Colencăuți, unde reprezentau 87,65% din populație . Raionul Hotin este compus din: Cercetările arheologice care s-au desfășurat aici au demonstrat existența unor așezări omenești pe teritoriul orașului Hotin încă din secolul al VIII-lea. Slavii estici au construit aici o fortăreață de lemn pe malul drept al Nistrului, care a fost înconjurată de case. În secolul al XIII-lea, prințul Danilo Halițchi (1201-1264), cu toate că era forțat să fie supus al Hoardei de Aur, a realizat lucrări
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
Văcărești, tocmai construia pe Calea Rahovei o nouă închisoare (Penitenciarul Spital București-Rahova), Mănăstrea Văcărești a fost aleasă în acest scop și au început lucrările de restaurare. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialiști condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică a incintei cu biserica, cutremurul din 1977 afectând-o nesemnificativ. Totuși, după seism, Comisia Monumentelor Istorice a fost desființată, iar șantierul de restaurare de la Văcărești a fost oprit. Pe 2 decembrie, 1984, șantierul a fost vizitat de Nicolae și Elena
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
din 1921. De asemenea, el a pus să fie zugrăvite pe peretele nordic al pridvorului tabloul ctitorilor: Petru Rareș și familia sa, precum și pe episcopul Macarie. Tot în timpul egumenului Isaia s-au construit și actualele chilii de pe latura sudică și estică, lărgindu-se totodată și vechea trapeză din 1765. Cu prilejul acestor lucrări, s-a amplasat pe peretele sudic al pridvorului o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: ""Întru cinstea și mărirea sfântului ierarh Nicolae, patronul acestii monastiri, la anul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
și până la amiază cei 5.000 de insulari se aflau deja la adăpost. Lava a pătruns în oraș, dărâmând casele și incendiindu-le. Până în aprilie, în ciuda unei ample operațiuni de răcire a lavei cu jeturi de apă de mare, partea estică a orașului zăcea îngropată în lavă și pulbere. Erupția a luat sfârșit după câteva săptămâni dar nu a lăsat doar distrugeri în urma sa. Țărmul estic al insulei s-a extins, zona portului natural căpătând și un nou zid de protecție
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
în ciuda unei ample operațiuni de răcire a lavei cu jeturi de apă de mare, partea estică a orașului zăcea îngropată în lavă și pulbere. Erupția a luat sfârșit după câteva săptămâni dar nu a lăsat doar distrugeri în urma sa. Țărmul estic al insulei s-a extins, zona portului natural căpătând și un nou zid de protecție. Combinația de gheață și foc dă regiunii Vatnajökull caracterul ei imprevizibil. Efectele sunt evidente în inima calotei care, văzută din avion, oferă câteodată o priveliște
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, bătînd
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
(nume de cod NATO: Fitter)a fost un avion de atac sovietic de la avionul Șu-7B. A avut parte de o carieră lungă în serviciul sovetic/rus și a fost larg exportat spre forțele aeriene din Blocul Estic și Orientul Mijlociu. Căutând să îmbunătățească viteza joasă și performanța de decolare/aterizare a avionului Șu-7B, în 1963 Biroul de Proiectare Suhoi cu admisie de la Institutul Central Aerodinamic (TsAGI,"Tsentralniy Aerogidrodinamicheskiy Institut") au creat un demonstrator de tehnologie cu aripa
Suhoi Su-17 () [Corola-website/Science/308575_a_309904]
-
straturi de binder și, totodată, cu straturi de asfalt; drumul este brăzdat transversal de zeci de șanțuri de colectare a apelor pluviale, care necesită încetinirea până la 5-10 km/h; lipsesc și aici în totalitate elementele de siguranță. Viaductele de pe malul estic al Lacului Oașa sunt accesibile pe o singură bandă. Pe tronsonul Baraj Oașa-Dobra, porțiunile de binder alternează cu cele de asfalt de uzură, iar elementele de siguranță sunt prezente sporadic. Oficial, drumul este considerat șantier în lucru, și nu beneficiază
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
lui Jusepe de Ribera. În anul 1900 participă cu trei lucrări la Expoziția universală de Paris. Ipolit Strâmbu a condus Școala de Arte Frumoase de la București și a fost unul dintre profesorii de la Școala de pictură de la Baia Mare (supranumită “Barbizonului estic”), fiind și fondatorul societății Tinerimea artistică (împreună cu Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Nicolae Vermont). În ultimii ani de viață, a fost marginalizat, stilul său de pictură fiind considerat învechit. Ipolit Strâmbu a fost autorul mai multor manuale de pedagogia picturii și
Ipolit Strâmbu () [Corola-website/Science/308734_a_310063]
-
, sau albina meliferă asiatică (sau albina meliferă estică), este o specie de albine melifere din sudul și sud-estul Asiei, din țări precum China, India, Japonia, Malaysia, Nepal, Bangladesh și Papua Noua Guinee. Această specie este o specie soră a "Apis koschevnikovi", și amândouă fac parte din același subgen ca și
Apis cerana () [Corola-website/Science/308779_a_310108]
-
panouri solare ale sale. Stația de control de pe Pământ a folosit date bazate pe efectul Doppler primite de la "Odyssey" și de la "Marș Reconnaissance Orbiter" pentru a determina poziția exactă a landerului, la 68,218830° latitudine nordică și 234,250778° longitudine estică. Locul amartizării este aici pe harta web Google Marș și aici în software-ul NAȘĂ World Wind. "Phoenix" a amartizat în Valea Verde din Vastitas Borealis la 25 mai 2008, într-o zi de la sfârșitul primăverii din emisfera de nord
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
1051 (=1602) după era armeană.”" O lungă perioadă, unii autori au acreditat ideea că anul morții a fost 1612 , prin traducerea eronată a inscripției. Turnul-clopotniță a fost construit în 1606, acest an fiind înscris pe cheia de boltă a arcadei estice a turnului, în mijlocul unei pietre împodobite cu flori. Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava "„trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
paralele ating lungimea de 59 metri și respectiv 66 metri, iar celelalte două de 70 metri și 74 metri. Grosimea zidului este de un metru și înălțimea atinge în unele locuri 4 metri. Turnul-clopotniță este o clădire situată în partea estică a zidului de incintă, având latura de bază pătrată. Pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrarea turnului clopotniță este menționat anul construcției: 1606. Turnul are o înălțime de 26 de metri și avea inițial o intrare boltită care
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
și 74 metri. Grosimea zidului este de un metru și înălțimea atinge în unele locuri 4 metri. Turnul-clopotniță este o clădire situată în partea estică a zidului de incintă, având latura de bază pătrată. Pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrarea turnului clopotniță este menționat anul construcției: 1606. Turnul are o înălțime de 26 de metri și avea inițial o intrare boltită care, ulterior, a fost închisă. La parter se află un gang boltit prin care se intra în
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Lem avea origini evreiești, ceea ce o punea într-un pericol mai mare decât simplul fapt că erau cetățeni și intelectuali polonezi - câștigându-și existența ca mecanic auto și sudor și devenind membru activ al mișcării de rezistență. În 1945, provincia estică Kresy a fost anexată Ucrainei Sovietice, așa încât familia - la fel ca multe alte familii poloneze - a fost relocată în Cracovia unde Lem, la insistențele tatălui său, a reluat studiile de medicină în cadrul Universității Jagiellone. A refuzat să își adapteze răspunsurile
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
adaugat sunt: Tokyo, Osaka, Kanagawa și Aichi. Există de asemenea și o împărțirea în opt regiuni geografice: Hokkaido, Tohoku, Kanto, Chubu, Kinki, Chugoku, Shikoku și Kyushu. Japonia, o țară formată dintr-un arhipelag de insule, care se întind lângă coasta estică a Asiei, în Oceanul Pacific. Insulele principale, de la nord la sud sunt Hokkaido, Honshu (sau insula continentală), Shikoku, și Kyushu. Okinawa în arhipelagul Ryukyu e la circa 600 de kilometri la SV de Kyushu. Pe lângă acestea mai există circa 5000 de
Geografia Japoniei () [Corola-website/Science/308203_a_309532]