3,475 matches
-
posesive care suferă, imaginînd întruna tot felul de evenimente periculoase pentru sănătatea și viața copilului lor (accident cu autobuzul școlii, încăierare, droguri...). Decizia d-nei B.L. e o manifestare paroxistică, terifiantă a unui fenomen uman elementar. Să decizi înseamnă să-ți exersezi libertatea. Deciziile noastre esențiale sunt posibilele și imposibilele pe care ni le creăm, la care ne raportăm, fizic și mental. Cînd avem impresia că decidem, am decis deja asupra esențialului: analizăm, reflectăm, calculăm, anticipăm, visăm în interiorul posibilelor și imposibilelor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
au existat și turme de oameni (confrerii sexuale, comunități, triburi, națiuni, biserici, state), și de fiecare dată un mare număr de oameni s-au supus unui mic număr de șefi ; și dacă, deci, supunerea este ceea ce oamenii au cultivat și exersat cel mai bine între ei, atunci suntem îndreptățiți să presupunem că fiecare dintre noi are în el înnăscută nevoia de a se supune, ca un fel de conștiință formală care poruncește: "Tu vei face acest lucru, fără să discuți ; tu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fără inovația tehnică, fără să se cunoască natura bolii, într-o situație de maximă incertitudine. Dar trebuia să ai curajul să refuzi progresul, să revii din punct de vedere tehnologic în urmă. Trebuia, așa cum au făcut-o responsabilii belgieni, să exersezi acea "euristică a fricii" de care vorbește Jonas. Trebuia să-ți fie frică pentru soarta celorlalți. Faptele și cifrele sunt publicate, la dispoziția tuturor. De ce nu se vorbește despre acest lucru? Nimeni, în afară de victime, n-are interesul să mai spună
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
realitate economică, socială, culturală. Iată a doua frază din cartea lui Searle: "Pînă la structura informală cea mai vastă, caracteristicile fundamentale ale acestei lumi sunt descrise de fizică, chimie și alte științe ale naturii." Așa cum o arată adjectivul "fundamentale", a exersa modul M1 de a fi în lume înseamnă a crede că în lume există fundamente, a încerca să le cunoști. Înseamnă a crede că realitățile fizice, chimice, biologice sunt fundamentele ultime ale lumii. Acestora considerate principale, li se adaugă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
etc. Utilizând această abordare pas cu pas, am făcut în așa fel încât să primească sute de stimulente în 30 de minute. Acest lucru a fost suficient pentru a-i ține treji pe mulți până târziu în noapte pentru a exersa. În dimineața următoare au venit la mine ca să-mi ceară să îi ajut la o etapă pe care nu au reușit să o țină minte, fiind nerăbdători să meargă mai departe. Mi-a plăcut această problemă ca exercițiu la clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aptitudinilor și atitudinilor sale, el își manifestă subiectivitatea; dacă inovația are condiții de a se răspîndi și de a fi acceptată social, ea poate deveni obiectivitate pentru alți vorbitori. În nici un caz însă, vorbitorul nu este în măsură să-și exerseze cu succes liberul său arbitru pe terenul limbii, încît libertatea lingvistică este un aspect foarte complex și cu manifestări deosebit de variate. Conceptul de "limbă" se definește în știința actuală în primul rînd prin raportare la "vorbire", așa cum a conceput Ferdinand
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
efortul conștient de a modifica limba proprie, de obicei sub aspectul ei literar, pentru a corespunde anumitor exigențe. Calitatea de vorbitor al unei limbi (al limbii materne, desigur) este rezultatul nemijlocit al conviețuirii în comunitate. Prin această conviețuire, individul uman exersează aptitudinea limbajului prin folosirea unei limbi în relația cu obiectele lumii și în relația cu ceilalți componenți ai comunității. Sub acest aspect al relației cu ceilalți, vorbitorul deprinde exercițiul alterității, care nu se rezumă însă la folosirea limbii în comunicare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un ideal al dezvoltării culturale, fiindcă o limbă capabilă să redea toate nuanțele gîndului atestă că asemenea nuanțe sînt proprii culturii, iar o limbă bogată în nuanțe expresive și poetice dovedește că operele (artistice) create în cultura respectivă i-au exersat posibilitățile în acest sens. Cultivarea limbii este reflexul manifestării voinței ca o cauză a schimbării lingvistice și reprezintă, din punct de vedere filozofic, una dintre laturile de bază ale activității umane, latura practică. De altfel, însăși filozofia a fost concepută
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individual, prin potențare rațională și depășire a egoismului, sentimentul obține prin poezie o impersonalizare, care îl face să acceadă la nivelul categorialului și să se înscrie în sfera general-umanului. Prin urmare, situația este diferită, în principiu, în cazul filozofului, care exersează cugetarea cu abstracții, fondul fiind dat de concepție, iar noutatea de invenția ideilor, filozofia fiind o tendință spre cunoașterea absolutului prin efortul individual al personalității. De aceea, creația filozofului constă în valențele conceptuale ale cuvîntului, prin redimensionări și sistematizări ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Acest ultim aspect a făcut din germană un model de limbă ce se bazează pe resursele proprii, care a stimulat pe unii dintre învățații din secolul al XIX-lea, între care cel mai reprezentativ este Aron Pumnul, să încerce să exerseze și limba română în construcția de cuvinte noi pornind de la cele existente, iar pe alții de mai tîrziu, precum Lucian Blaga și Constatin Noica, să manifeste nostalgia pentru o terminologie filozofică românească pornind de la materialul indigen (cum procedaseră înaintașii cînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei disjuncții de propoziții exprimate integral sau eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât inima, cât și mușchii picioarelor, fără a afecta prea mult genunchii (EZ, 2007). În varianta generică, același "operator al indiferenței" introduce un constituent circumstanțial (propozițional sau nu) care sintetizează
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română câteva lucrări importante ale lui Wittgenstein. Rezultatele abordării directe a studiului lor nu vor fi însă încurajatoare, nici chiar în cazul unor cititori exersați în filozofie. Ceea ce îi va izbi și nedumeri nu vor fi atât ideile ca atare, cât un anumit mod de a gândi. Cititorul lui Wittgenstein trebuie să fie prevenit cu privire la particularități ale orientării gândirii sale, lucru greu de obținut consultând
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Norman Malcolm. Skinner a încetat din viață în anul 1941. Cu ceilalți, Wittgenstein a rămas în relații de strânsă prietenie până la sfârșitul vieții sale. S-ar putea presupune că și-a ales ca interlocutori preferați oameni tineri și mai puțin exersați în filozofie pentru a-i putea domina într-un fel în care i-ar fi fost greu să o facă cu cei mai eminenți dintre profesorii de la Cambridge. În realitate, modul de a concepe și practica filozofia al lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
accesibile doar acelora care au cel puțin o pregătire logico-matematică elementară. Și unii, și alții se vor simți frustrați și se vor putea întreba cui i se adresează de fapt autorul. De nedumeriri nu au fost scutite nici persoane foarte exersate în ale filozofiei. Ele s-au întrebat ce se urmărește, de fapt, în această carte, care ar fi concluziile la care dorește autorul să-l conducă pe cititor. Scurtimea extremă a textului, ca și numerotarea propozițiilor, i-au putut face
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dat în 4.003 este întrebarea „dacă binele este mai mult sau mai puțin identic decât frumosul“), există expresii în cazul cărora violarea acestor reguli nu este vizibilă pentru o minte ce nu este suficient 138 GÂNDITORUL SINGURATIC de bine exersată din punct de vedere logic. O notație conceptuală adecvată va face însă posibilă identificarea nonsensurilor ascunse, nonsensuri care survin bunăoară în opere reprezentative ale metafizicii speculative. „Trebuie să utilizăm, așadar, un limbaj al semnelor care ascultă de gramatica logică - de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o conotație negativă si încercați să le reformulați așa încât să capete o conotație neutră. Exemplu: Dorin: Mă enervează gălăgia pe care o face Ion atunci când învață cântecele la pian. Mediatorul: Dorin, înțeleg că ești deranjat de sunetele produse atunci când Ion exersează la pian. VI. Comunicarea non-verbală. Momente teoretice. Dacă ne-am pune întrebarea care este mijlocul principal de comunicare cu semenii noștri, fără îndoială că mulți vor indica vorbirea. Totuși mai multe studii arată că o mare parte a comunicării are
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și cu un judicios mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
valoare de manifest al generației SF a anilor ’90 - Motocentauri pe acoperișul lumii) și eseuri teoretice (Science fiction-ul și literatura înaltă, Science fiction-ul și judecata canonică, Subiectivismul în literatura SF, Fantasticul în SF ș.a.), oferind autorului „prilejul de a-și exersa acribia critică și spiritul disociativ în observații nuanțate, demne de reținut” (Mircea Opriță). Pe lângă specializarea în SF, R. are o bogată activitate de eseist în câmpul literaturii mainstream și în cel general-cultural. Inspirat de experiența americană, volumul Adio, adio, patria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
posturi în meserii necalificate, dar rezonabil remunerate (vânzător la KFC, recepționer marfă la librăria „Barnes & Noble” din Washington). Presiunea modelului idilic inițial din mintea tânărului asupra vieții made in USA slăbește pentru a face loc unei perspective dezvrăjite, chiar cinice, exersată asupra clișeelor existențiale din Lumea Nouă. De aici succesiunea de „noduri” tematizând critic un aspect sau altul al vieții de peste Ocean (consumism etc). Pentru parcursul narativ al cărții, întoarcerea în România reprezintă finalizarea logică a unei inițieri care eșuează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
similare: sănătatea relațiilor interumane are nevoie de un miez al aprecierii mutuale. 7. Să facem din perfecționarea comunicării o parte importantă a vieții noastre Ca să avem abilități de comunicare disponibile pentru o varietate mare de situații, avem nevoie să le exersăm cât mai mult posibil până când, ca și cu condusul mașinii și mersul pe bicicletă, devin a "doua natură". Pentru aceasta este necesar să ne dezvoltăm abilitățile de comunicare în viața de fiecare zi, rezolvând problemele împreună cu alții, oferind suportul nostru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
referă la acele situații în care avem la dispoziție posibilități largi de pregătire a mesajului. Aceasta nu înseamnă că vom scrie un material detaliat și apoi vom memora cuvânt cu cuvânt, ci că va trebui să ne planificăm și să exersăm cu atenție prezentarea. Cei care pot prezenta rapoarte spontane sunt de invidiat. Ei apar ca oameni care stăpânesc perfect subiectul și se simt minunat în rolul de vorbitori. Și aceasta fiindcă s-au documentat, au fost de multe ori în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un citat bine cunoscut precum și orice altceva legat de ideea principală a discursului. Scopul unui discurs este să determinăm audiența să acționeze ori să gândească într-un anumit mod. În acest sens, lucrăm pentru a dobândi arta declanșării unei provocări. Exersăm, repetăm, imaginăm * Decidem asupra modului de redactare a discursului. Vrem să îl scriem complet? Credem că doar câteva fișe cu problemele principale sunt suficiente? Orice alegem, folosim litere mari și spații duble sau triple. Nu capsăm paginile. Numerotăm paginile. Nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
redactare a discursului. Vrem să îl scriem complet? Credem că doar câteva fișe cu problemele principale sunt suficiente? Orice alegem, folosim litere mari și spații duble sau triple. Nu capsăm paginile. Numerotăm paginile. Nu despărțim o idee pe pagina următoare. * Exersăm rostirea discursului. Repetăm discursul în fața oglinzii, ne înregistrăm cu o cameră video sau un casetofon. Stăm în picioare și vizualizăm audiența ca și cum ar fi în fața noastră. * Pregătim mijloace audiovizuale. Cercetările arată că reținerea informației prezentate cu suport vizual este de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
analogie potrivită pentru a fi înțeles bine. * Nu este important numai ce spunem, dar și cum spunem. Înainte ca interviul să înceapă ne asumăm responsabilitatea lui. Pentru asta ne pregătim să vorbim cu franchețe și cu siguranță lipsită de premeditare. * Exersăm, exersăm, exersăm. Rugăm pe cineva să ne intervieveze. Exersăm în fața oglinzii, ne înregistrăm pe casetă audio sau video. A putea să ne vedem noi înșine cum acționăm reprezintă cel mai bun mod să identificăm obiceiuri cu care putem distrage atenția
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
potrivită pentru a fi înțeles bine. * Nu este important numai ce spunem, dar și cum spunem. Înainte ca interviul să înceapă ne asumăm responsabilitatea lui. Pentru asta ne pregătim să vorbim cu franchețe și cu siguranță lipsită de premeditare. * Exersăm, exersăm, exersăm. Rugăm pe cineva să ne intervieveze. Exersăm în fața oglinzii, ne înregistrăm pe casetă audio sau video. A putea să ne vedem noi înșine cum acționăm reprezintă cel mai bun mod să identificăm obiceiuri cu care putem distrage atenția oamenilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]