3,552 matches
-
Caragiale, dar îndeosebi ardelenii aflați, în deceniul al patrulea, la început de drum: Emil Giurgiuca, George Boldea, Ion Șiugariu, Teodor Murășanu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu ș.a. Un anume didacticism, detectabil în insistența demonstrației și în parantezele, rare totuși, care colecționează ezitările de stil din operele discutate, nu împovărează discursul critic, remarcabil și, înainte de toate, individualizat prin ceea ce aduce profund și, adesea, nou. SCRIERI: Însemnări critice, îngr. și pref. Nae Antonescu și Dimitrie Danciu, 1979. Repere bibliografice: V. Fanache, Criticul Romulus Demetrescu
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
restituiri istorico-literare (lexicon rămas în faza predării la tipar); Dicționarul general al literaturii române, pentru care a pregătit alte numeroase articole. S-a implicat, ca revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și cu un
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
care au condus la „aberații îngrijorătoare”; controlul insuficient asupra utilizării fondurilor pentru agricultura regională - fonduri care alcătuiau 80% din bugetul Uniunii Europene și a căror complexitate le făceau „vulnerabile la fraudă”; politica de personal care încuraja favorizarea preferințelor naționale și ezitarea disciplinării performanțelor slabe. Martha Andreasen a fost numită pentru reformarea sistemului de contabilitate al Uniunii Europene, în ianuarie 2002, dar propunerile ei au fost respinse. În august 2002, a fost suspendată din funcția de contabil-șef, după declarațiile sale către
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și să propage „un curent de adevărată literatură, un curent care să mai strivească unele patimi încuibate adânc în mințile rătăcite”, după cum afirmă C. Nedelescu-Zlotești în articolul-program Un fel de prefață (2/1921). După august 1944, D.n. va lua fără ezitare o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
pentru a-și demostra că Își poate fi propriul dumnezeu, dar moartea lui nu transmite mesajul creștin al Demonilor: filmul a reușit pentru că demonul a reușit, chiar cu prețul morții traseul a fost urmat punct cu punct, fără umbră de ezitare. Kirillov avea, ca orice creștin, Îndoieli, Stravroghin se spovedește În cele din urmă, În ciuda forței extraordinare de a-și da permanent libertate absolută. Milo este, preț de doar câteva zeci de pagini, demonul perfect, convertit după ce Andrew s-a prefăcut
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vînt după amintiri frumoase, livrești sau nu, documente ale unei lumi interioare bogate, cu extensii spre cea istoric-prezentă, contemporană. De aici vine și succesul unor Quignard sau Makine. Există un set de tehnici de autentificare simple ale scriiturii anamnezice fagmentarism, ezitări, alternări ale registrelor de voci, repetiții, cutie de viteze Eric Holder le Întrebuințează pe toate cu măsură. și o face mai ales În Unguroaica, o “amuletă” mică, cel mai bun roman holderian fără Îndoială, unde prospețimea și cvasi-ermetismul unei scriituri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
el poate comenta favorabil opera literară a unui adversar de idei ori desființa (fără „răutate”, dar fără milă) cartea unui scriitor a cărui poziție în chestiuni, bunăoară, social-politice ori de politică culturală etc. o poate împărtăși. A putut „nimici” fără ezitare cărți proaste ale unor autori față de care, pe plan uman, nutrea sentimente de prietenie, recunoștință ori prețuire cu temeiuri exterioare literaturii. Inflexibilitatea în materie de probitate critică, de filiație lovinesciană, impresionează puternic și chiar „sperie”. Până acum, criticul a vădit
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
primul text al volumului, „Facerea lumii”, Ion Stanomir încearcă să refacă modul în care, în deficit de reprezentare intelectuală, noua putere instaurată după război și-a construit o identitate. Lipsită de tradiție și de o identitate naturală, după ce decretase fără ezitare, în numele schimbării vechii alcătuiri și al unui nou proiect social, ruptura cu vechea identitate, noua putere a constatat că a generat un vid ce nu putea fi umplut ușor. Trebuia inventat un nou proiect ideologic, construit un nou mod de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe o suprafață gri. El târăște piatra inconștient - un „efect de după” al unor experiențe anterioare -, încearcă să scoată un băț de metal din perete și în final vede firul. Apoi, experimentul se desfășoară la fel ca în cazul Chicei, fără ezitare. Acum „intră în scenă” frumoșii Rana și Sultan. Rana mai întâi trage de două ori în direcția firului, apoi, brusc, schimbă complet direcția, încercând să tragă firul într-un punct opus celui în care este legat (vezi figura 4); în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată din surse diverse. De altfel, A. cultivă cu stăruință o stilistică a paradoxului, a ezitării între afirmație și negație, întemeiată pe strategia absorbirii eterogenului în omogen (un ciclu se intitulează chiar Zona contrariilor). Meditația gravă coexistă cu tandrețea, viziunea ironică apare alături de senzorialitate, luciditatea merge împreună cu savoarea concretului și gustul pentru abstracțiuni („Cade ilogicul din
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
lui Dumnezeu e mai înțeleaptă decât oamenii, și slșbiciunea lui Dumnezeu mai puternică decât oamenii"30. Prin urmare, singurul rol al rațiunii este să caute adevărul interpretând Revelația 31. Iată un verdict la care tânărul Cantemir ar fi aderat fără ezitare. Concluzii O opțiune similară are Cantemir în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Problemele cu adevărat grave, mari, ireductibile la clișee, inaccesibile prin mijloace empirice, nu pot fi asimilate, nu pot deveni obiect al cunoașterii decât prin intermediul unei "lumini imateriale", ceea ce presupune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din litera lor stabilită de hermeneutica biblică atât de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
divizată în două: o pasăre de rău augur, semn al morții și una care, impunându-se ca imagine a lui Hristos, culege doar trăsăturile pozitive, spirituale. Între aceste două tradiții simbolice, Dimitrie Cantemir avea de ales. Și o face fără ezitare: Vulturul, monarhul, este pasărea rea, lipsită de orice atribut al spiritului, conducătorul temut, iar nu iubit, pe când Brehnacea reprezintă una dintre puținele figuri stimabile ale Istoriei ieroglifice, egala întru înțelepciune a Lupului. Chiar dacă ea ocupă poziția fruntașă în ierarhia răpitoarelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
33. Am redat întregul fragment pentru a pune la vedere argumentele care combat interpretarea Doinei Ruști, care vede în personajul lui Cantemir un "intrigant politic" ce ar urmări exclusiv propriile scopuri 34. În cel mai rău caz, Brehnacea are o ezitare atunci când vede pornirea Cucunosului de a da în vileag "cuvântul" Lupului și de a-l avertiza pe Corb de periculozitatea sa. Dar făptașul nu este Brehnacea, ci Cucunosul. Pasărea cea înțeleaptă se găsește prinsă într-un vârtej al intrigilor, pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce va urma. Cel mai potrivit, adaug. Asta pentru că, de la Aristotel, Plinius și până la Buffon, a fost mereu dificil pentru învățații antici sau medievali să hotărască în ce clasă merită numărată această creatură stranie. Primul dintre aceștia își descria franc ezitarea de a încadra foca și liliacul într-un regn cert, în lucrarea De partibus animalium (IV, 13, 697b). Ba chiar considera că cele două creaturi, trăind atât pe uscat, cât și în apă prima, atât pe pământ, cât și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au aripi membranoase și nici o creatură nu are târtiță decât dacă are pene împrăștiate. Căci târtița se ridică dintr-o astfel de pană. Iar o coadă i-ar încurca de asemenea dacă ar exista printre pene"6. Interesant este că ezitarea, absolut firească, nu impunea neapărat și o valorificare negativă la nivel simbolic. Pentru lumea antichității grecești și romane, liliacul reprezenta o creatură stranie, dar nu una malefică. De pildă, el apare evocat de două ori în Odysseia (XII, 433, rspectiv
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale unor mesaje thanatice sau malefice. Impresionează prin zgomotul pe care îl fac și prin mișcarea haotică, dar aparțin, încă, acestei lumi. Prin urmare, în Antichitate, liliacul prilejuiește mirare prin alcătuirea sa hibridă. Ezitarea Stagiritului s-a transferat, cum era de așteptat, și altora. Urmând principii pe care le vom regăsi în discuția privitoare la natura Strutocamilei, învățații nu s-au hotărât cărei trăsături să îi acorde prim-planul. Care dintre ele să fie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar sfâșia abdomenul moale cu oasele ieșite din spinarea lor (rivalitate care există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept"22. O ipostază care se potrivește cum nu se poate mai bine scenei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu este, în pofida renumelui său, un personaj care să rămână cu datoriile neplătite, care să nu întoarcă binele făcut cândva; asta îl deosebește de Hameleon, față de care se arată capabil de o conduită morală net superioară. Autorul surprinde foarte bine ezitarea Crocodilului, neobișnuit să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
național (Mercurialul) și impunerea unor cote din produsele obținute pe aceste suprafețe mici, ce trebuiau predate statului. 5. Plata datoriilor externe Una dintre marile ambiții ale lui Ceaușescu, în numele căreia a sacrificat nivelul de trai al populației fără nici un fel de ezitare, a fost plata datoriilor externe. în 1979, cu excepția Cehoslovaciei, România era țara cu cea mai mică datorie externă, între țările Europei de Est. România înregistra o datorie externă de 2,9 miliarde de dolari, într-o vreme în care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei figuri deja încercate. Să observăm însă o particularitate ce ține de stilistica acestei abundențe de genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în urmă cu un an, lucrarea are o valoare academică indiscutabilă, apreciată de alfel de comisia întrunită în vederea acordării titlului științific de doctor în Istorie, și merită pe deplin lumina tiparului. Însă în debutul acestei prefețe, aș dori să mărturisesc ezitarea pe care am avut-o în momentul în care dl. Ghercă a venit la mine, rugându-mă să-i coordonez cercetarea doctorală și propunându-mi titlul de mai sus al propriului demers. Subiectul în sine nu era suficient să mă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4.33-35)57. De fapt, ospitalitatea este justificată prin frica de zei, și mai ales drept recunoștință față de trecut și grijă de viitor. Ospitalitatea este văzută în perspectiva datoriei și darului, în mod interesat și ca practică a reciprocității. Această ezitare devine o ocazie de a exprima generozitatea lui Menelau, a cărui atitudine va revela o dorință puternică de a fi gazdă. Dar această dorință de gazdă care îl caracterizează vine oarecum în continuarea dorinței lui Nestor. Situația lui Menelau este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de "vin de Moselle, palid și limpede precum cristalul de rocă, un iohannisberg numit "Toamnă aurie" cu podgoria originară de pe Rhin pe malul căruia va cădea înjunghiată de mâna sa frumoasă "trupul surorii noastre de odinioară", Karolina de Gunderode. O ezitare între șampanie și sake semnalează opoziția și interdependențele culturale pe care referințele literare le subliniază. Locul acordat cadrului și actorilor japonezi face referință la marele scriitor admirat de către Mandiargues, care i-a tradus, de altfel, una din piesele sale de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tencuială a căzut; tufe de urzici și buruieni cresc printre dale. Casa este tăcută ("o liniște adâncă, funestă")428 și munții din jur par să constituie un ecou pentru această liniște: "Natura întreagă suferea unul din aceste curioase clipe de ezitare în care totul pare să se mențină într-un echilibru, totodată prețios și amenințător". Liniște absolută și funestă care răsună în aerul gol. Cadrul înconjurător contribuie la crearea impresiei de melancolie: ploaie, umiditate, vânt ("Auzeam cum se răsucesc cu furie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]