4,829 matches
-
rege al orașului București ce și-l aleseseră drept pradă: - E cartofor? Trăiește cu mă-sa? O frige cu farmece? L-a trișat franțuzoaica? se interesă Genel, sărind din două în două trepte, ca un greiere, către palierele inferioare, după făptura pe jumătate jigărită, pe jumătate distinsă. Uită și bijuteria lui Matei Basarab, pe cimentul pe care o așezase, buză-n buză cu gâtlejul scărilor. Nu mai era atât de interesat de aspectul material al existenței. La loc. Înăuntru. O, singurătate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț însă fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în niciun caz ca obstinație de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios și exploziv pornește din făptura sa și adesea amicii își dădeau seama târziu că glumește permanent speculând fiecare idee chiar neclară. Este de asemenea un extrovertit, cu toane care adesea se manifestă surprinzător cu observații trăsnite< o fire veselă și deschisă care lua în bășcălie
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
a scoborî clipă de clipă din Dumnezeu... Și lipsa aceasta de popas, numită "a trăi"... Nu te istovești în muncă, necaz și caznă, ci în căința umbletului prin lume, cu umbra lui Dumnezeu în spate. Nimic nu e mai propriu făpturii ca oboseala. Cum mi se despică duhul și mi se clatină cugetul! Cine să-mi stingă negura senzuală din sânge și vuietul aiurit din oase?! Toți șerpii trag de moarte în înserările sângelui și-n văgăunile minții. Și nici un demon
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât el însuși. ...Și acest Vag de totdeauna e chinul cel mai sfâșietor al omului. Moartea nu introduce precizie în el, ci numai în individ. Căci murind, nu cunoaștem mai de-aproape pe Dumnezeu, deoarece ne stingem cu toate lipsurile făpturii noastre și aflăm astfel ce nu sîntem sau ceea ce am fi putut să fim. Și cu aceasta, moartea ne-a descărcat pentru ultima oară de sarcina cunoașterii. Acea teamă de plictiseală ce nu poate fi asemuită cu nimic... Un rău
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi - mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim într-o lume microscopică și numai făptura ochilor noștri ne face s-o vedem în mărimea în care o vedem? Cine știe dacă nu vede fiecare din oameni toate celea într-alt fel, și nu aude fiecare sunet într-alt fel - și numai limba, numirea într-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte Ce destinul motănimei îl desfășură-nainte! Ah! atei, nu temeți iadul ș-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Vă scuipe oricare motan de treabă, Nu vedeți ce-nțelepciune e-n făptura voastră chiară? O motani fără de suflet! - La sgîriet el v-a dat ghiară Și la tors v-a dat mustețe - vreți să-l pipăiți cu laba? Ii! că în clondir se stinge căpețelul de lumină! Moșule, mergi de te culcă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
împărtășește toate îndoielele, dar și toate descoperirile lui tăinuite. Înțeleptul evreu se uita cu oarecare curiozitate la fața visătoare a lui Dan. - Ei? - Pe deplin așa cum mi-ai spus-o, dascăle - zise Dan - azi sânt încredințat că vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet. Am trăit în viitor. Îți spun, acuma am doi oameni cu totului deosebiți în mine - unul, călugărul Dan, care vorbește cu tine și trăiește în vremile domniei lui Alexandru-vodă, altul cu alt nume, trăind peste cinci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
altceva decât mișcarea corpului însăși, deși atârnă de la ea. Mai întîi statul albinelor. Ce ordine, măiestrie, armonie în lucrare. De ar avea cărți, jurnale, universități, ai vedea pe literați făcând combinații geniale asupra acestei ordine ș-ai gândi că-i făptura inteligenței, pe când vezi că nu inteligența, ci ceva mai adânc arangează totul cu o simțire sigură, fără greș. Apoi coloniile. În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
altceva decât mișcarea corpului însăși, deși atârnă de la ea. Mai întîi statul albinelor. Ce ordine, ce măiestrie în lucrare. De-ar avea cărți, jurnale, universități, ai vedea pe literați făcând combinații geniale asupra acestei ordine ș-ai gândi că-i făptura inteligenței, pe când vezi că nu inteligența, ci ceva mai adânc aranjează totul cu o simțire sigură, fără greș. Apoi coloniile. În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
corpului însăși, deși atârnă de la ea. Mai întîi statul albinelor. Ce ordine, [ce] măiestrie [, armonie] în lucrare {EminescuOpVII 170} De ar avea cărți, jurnale, universități, ai vedea pe literați făcând combinații geniale asupra acestei ordine ș-ai gândi că-i făptura inteligenței, pe când vezi că nu inteligența, ci ceva mai adânc arangează [aranjează] totul cu o simțire sigură, fără greș. Apoi coloniile. În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la putere... inteligență falsă, care cunoaște mai bine istoria Franței decât pe-aceea a României, fii unor oameni veniți din toate înghiurile pământului, căci adevărații copii de român încă n-au ajuns să învețe carte... oameni în fine cari au făptură și caracter de la tații greci, bulgari și numai numele de la mumă - de la dizgrațiata Românie. Și încă dacă și-ar [fi] câștigat prin ceva dreptul de-a se numi români; dar nu. Ei își urăsc țara lor mai rău și mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei interesanți, cu lumina de lampe, cu {EminescuOpVII 281} pânzele zugrăvite, cu totului tot în capul lui... Un teatru întreg în care sufletul lui, ghemuit într-un colț al salei, e singurul spectator. - Bine. Dar de ce să nu credem că făptura normală a omului este cea anume făcută ca să vadă adevărul? - De ce? Pentru că tocmai această făptură normală nu este una ș-aceeași totdeuna vor fi mici deosebiri; unde însă deosebirile sunt mari, avem altă lume. Dar să urmez. Nu știu dacă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
capul lui... Un teatru întreg în care sufletul lui, ghemuit într-un colț al salei, e singurul spectator. - Bine. Dar de ce să nu credem că făptura normală a omului este cea anume făcută ca să vadă adevărul? - De ce? Pentru că tocmai această făptură normală nu este una ș-aceeași totdeuna vor fi mici deosebiri; unde însă deosebirile sunt mari, avem altă lume. Dar să urmez. Nu știu dacă cineva s-a visat vrodată elastic... că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai exact, de mărimea în care reflectă ochiul nostru de astăzi făpturile omenești. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim... Cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case, strade; urechea aude muzică plăcută și mintea și - aduce aminte cumc-a mai auzit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai precis, de mărimea în care reflectă ochiul nostru făpturile omenești astăzi. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim - cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case, strade, urechea aude muzică plăcută și mintea și - aduce aminte cumc-a mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
curiozități romantice și subtilități filozofice, se-ntîmplă să ia o odăiță la o femeie măritată care avea o fetiță de 12 ani și un barbat ce toată ziua nu era [a]casă. Amalia o chema pe femeie. Era naltă, plină la făptură, cu părul blond și ochii mari verzi. Cuminte * nu era tocma *, dar nasul avea ceva moquesc și era nespus de grațios, asemenea gura. El, având bani, făcea cu dânsa escursiuni în păduri și pe la birturi de vară împrejurul orașului universitar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care, fără să se fi văzut vreodată, fără să se fi pus de acord în prealabil, sînt străbătuți de-o emoție identică, răspund ca un singur om la o anume muzică, la un anumit slogan, fuzionează spontan într-o singură făptură colectivă. Să-l ascultăm pe Marcel Mauss care-a descris întreg procesul devenirii acestei metafore: "Orice corp social este animat de-o aceeași mișcare. Nu mai există indivizi. Devin piesele unei mașini sau, mai curînd, spițele unei roți a cărei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
arta sa este guvernarea, la fel cum arta tîmplarului este tîmplăria iar a sculptorului sculptura. El e cel care, croind concretul, anume realitatea vie a masei, o pregătește pentru o idee cu care masa urmează să devină una și aceeași făptură. Secretul artei conducătorului? Întruchipează ideea în fața masei și masa în fața ideei, cele două scîntei ale puterii sale. O putere pe care și-o exercită nu atît organizînd violența, întotdeauna accesorie, ci organizînd credințele, care sînt principalul. La fel, sculptorul își
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
opinie contrară părîndu-i-se o eroare ori o superstiție. Așa a fost Robespierre, hipnotizat de himericele sale idei și folosind procedeele Inchiziției pentru a le propaga"191. Astfel de oameni, bonavi de patimă, sclavi ai misiunii lor sînt, în mod necesar, făpturi aparte. Deviați, anormali, ei au pierdut contactul cu lumea reală, s-au rupt de semenii lor. Nu puțini au fost conducătorii recrutați din rîndul acestor "nevrozați, excitați, semi-alienați care ispitesc marginile nebuniei. Oricît de absurdă ar fi ideea pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mod necesar primul fapt social, tendința însăși, actul chiar prin care se satisface ea este extrem de variabil în intensitate și direcție, conform naturii obiceiurilor imitative deja formate"237. Cu alte cuvinte, în străfundurile fiecăruia dintre noi somnolează un soi de făptură de turmă, un fel de oaie care evită suferințele și riscurile inventatorului și repetă, cu un minimum de efort, o invenție care a costat multă energie. Acum înțelegem de ce făpturi atît de docile se lasă duse de oricine pretinde că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cuvinte, în străfundurile fiecăruia dintre noi somnolează un soi de făptură de turmă, un fel de oaie care evită suferințele și riscurile inventatorului și repetă, cu un minimum de efort, o invenție care a costat multă energie. Acum înțelegem de ce făpturi atît de docile se lasă duse de oricine pretinde că le poate conduce. Printre altele, le hipnotizează prin prestigiu. Societatea însăși constituie un mediu hipnotic, un spațiu al imaginilor și automatismelor eliberate. Ea se scaldă în atmosfera iluziilor pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îi face pe oameni receptivi la sugestiile sale pe care ajung să le invoce în toate legămintele lor. Ea îi determină să își pună simțămintele, bunurile și, în caz extrem, chiar și viața la dispoziția lui. Cu alte cuvinte, în făptura omenească ar exista o nevoie de a admira care se manifestă de timpuriu. După tată, profesor, frate mai mare, omul ajunge să îi admire pe marii artiști sau savanți, personajele ilustre ale istoriei, pe scurt, toate figurile, faste sau nefaste
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai larg al cuvîntului. Din contra, o dată ce avem de-a face cu o masă, această trebuință se dezvăluie 275. Ca și cum fiecare s-ar simți constrîns să se supună acelei părți colective din el însuși, să se supună celor care, în făptura lui lăuntrică, îl constituie în chip colectiv. Puterea pe care această trebuință interioară o are asupra maselor se observă după mai mulți indici. Mai întîi, venerația cu care mulțimile își înconjoară liderii. Ele îi privesc, îi ascultă. Le pronunță pînă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înseamnă conversația?"280 Un lucru e cert: a vorbi nu înseamnă a face conversație, și nici invers. Pentru că cel care susține o conversație trebuie să pună în mișcare un întreg arsenal: priviri, inflexiuni ale vocii, dansul trupului, el își învăluie făptura într-o atmosferă particulară pe care oamenii o numesc de obicei farmec. Așadar, alături de Tarde, să păstrăm termenul de conversație pentru a defini toate acele dialoguri în cursul cărora vorbim cu celălalt pentru a interesa și amuza, uneori din politețe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o componentă vampirică, la nivel simbolic), antrenându-se în buncăre, deplasându-se prin complicate rețele subterane, dotați cu un armament redutabil și sofisticat. În ceea ce privește interpretările asupra identității așa-numiților teroriști din decembrie 1989, sintetizez aici cele mai importante
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]