4,085 matches
-
facerii și al lehuziei regulate și ajutorul moașei în timpul lor; facerea și lehuzia neregulată, îndatoririle și lucrările moșitului, îngrijirea de copii nou-născuți, atât în stare de sănătate, cât și la bolile cele mai frecvente ale lor; exercitarea candidatelor la conducerea facerii; explicarea legiuirilor relative la practica moșitului. La sfârșitul anului școlar elevele vor da un examen din materiile audiate. Apoi, la hotărârea Direcției generale sanitare, vor susține, în capitala țării, un examen de recepție, în fața unei comisii alcătuită din profesorul școlii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
între care se încadrează, premiat la apariție de Societatea Scriitorilor, poezia este iarăși cu totul atceva decât până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Marianum eiusdem ser Martolome[i] fratrem quando fuit miles socius domini potestatis dicte civitatis Areții [...] ordinaverunt quod praefati [...] nec etiam ipsorum vel aliud eorum descendentes et consortes per lineam masculinam deinceps în perpetuum non possint nec aliquis eorum quoquo modo facere exercere vel quomodolibet administrare aliquod officium în dictă civitate Areții[...]". Pentru cazul controversat al unui client medicean care a abuzat de funcția să (de doctor comunal la Prato), si care a fost totuși recomandat cu succes de Lorenzo pentru un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bine, prea o încarci din belșug. Apoi, dacă vrai ca pușca să te hrănească, trebuie s-o hrănești Acesta era unul din sănătoasele principii vânătorești ale lui Costică Șuțu. Mai bine să-ntreacă decât să nu ajungă, gândea el la facerea cartușilor și astfel aluneca totdeauna mia mult praf și plumb decât trebuia. Apoi sara, când ne adunam la conac și ne așezam îndemânatic în jurul mesei încarcate cu lucruri bune de mâncare, dea dumnezeu bine! Numai chef și veselie; paharele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că treaba se îngroașă, au cercat toate chipurile, trebuie să o recunosc, de a mă face să reintru în mod onorabil în banii mei, preschimbând mereu cărțile jucate cu altele nouă, și alternând cu mine de mai multe ori la facerea bancului; însă toate au fost în zadar. Roata norocului nu s-a întors în favoarea mea. Am pierdut în vro trei ceasuri cea din urmă para din pungă; am rămas dator în oraș și fără mijloace de a mă putea duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lege de procedură penală. Instituțiunea juraților introdusă atunci în țară era cu totul necunoscută și excita în mare grad curiozitatea lumei. Eram foarte emoționat, nu vorbisem niciodată în public și asupra mea cădea toată sarcina conducerei instrucțiunei orale, interogarea marturilor, facerea rezumatului, într-un cuvânt înscenarea întregului aparat al judecărei procesului. Era o adevărată reprezentațiune teatrală care se desfășura înaintea publicului și în care eu aveam primul rol, cu deosebire că drama ce se juca în socoteala acuzatului era reală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
situația a fost agravată de o malformare de mentalitate care a luat aproape dimensiuni de generalizare. Familiile instruite din România nu au mai vrut să facă copii, în schimb unele minorități puțin instruite și mai puțin civilizate, au abuzat cu facerea copiilor. Acum vreo 45-50 de ani, un coleg de servicu și fost coleg de facultate, căsătorit cu o femeie cu studii superioare, mi-a spus că el nu va face copii decât atunci când va avea condițiile necesare pentru a-i
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
strict cuvinte din vocabularul fundamental, cine e și de unde vine, din ce zonă istorică a țării. Veterinarul Croitoru. Adică om de bază la el acolo, în fief. Câți porci n-a castrat el la Fălticeni și câte scroafe în chinurile facerii n-a consolat și nu le-a ajutat să fete fără dureri?! Avea o fată în clasa a XII-a și voia să-i găsească pe cineva să facă pregătire. Din când în când, pregăteam și io. La creativitate. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire însă, privațiunile sociale ale începutului de secol XX, anii ’20-’30, au creat suficiente drame ce-ți urmăreau ulterior întreaga existență. Așa a fost și-n cazul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va fi fost pui de român - mai știi?... ...Însă vrăbioarele fragede de văcuță Îngrășată la povarnă, care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu hrean și cu usturoi. Era cât p-aci să uit ciorba și iahnia de linte, cu câțiva căței de usturoi și o crenguță de cimbru Înăuntru, bucate grozave de ar fi să ne luăm după cele ce spune Biblia (Facerea, 25- 27), anume că Iacob, fiul mai mic al lui Isaac și dragul mamii sale, Rebeca, a amăgit cu un blid de linte pe fratesău mai mare, Esau, făcându l să-i lase lui dreptul de primnăscut, ca să ajungă patriarh
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aș fi furat, odată cu femeia, mirosul secrețiunilor și sudorilor lor intime. (Nu ca Ruben din Biblie, Întâiul năs cut al lui Iacob și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora că majoritatea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani Împreună, și chiar astăzi [mă intimidează] amintirea ei mult plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea lângă mine!“ - Însă el, spune mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pompiliu, Îi poartă numele cu o corecție În față, impusă de mama ei. Dina era o femeie frumoa să, voinică și sănătoasă. Tipul femeii dace hotărâte, al româncei optimiste. Când era gravidă, lucra până În ziua nașterii. Dacă o apucau durerile facerii, o vedeai că se retrage din cârdul de lucrători și spunea semnificativ: „Mă duc până În grădină.“ Acolo năștea, singură, și apoi se Întorcea cu pruncul În brațe. Costică Beldie o admira pe mama Dina, ca și pe ceilalți unchi din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
luat domnului Toma cizmăria și el a ajuns să fie angajat al statului în propriul său atelier, plătit cu salariu ca orice lucrător, i-au pus și un șef, unul de la cooperație care habar n-avea cum stă treaba cu facerea pantofilor și care a hotărât că de-acum activitatea se restrânge, nu va mai exista secție pentru execuția de încălțăminte, ci doar pentru reparații curente, pingelit, blacheuri, cusături și celelalte mărunțișuri. Domnul Toma n-a comentat, dar se simțea de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe celelalte să le puteți îndeplini în liniște. Sfântul Bernard spune că, spiritul perfecțiunii nu constă în a face lucruri mari sau în a face cât mai multe, ci în a face bine (perfect) pe cele comune și obișnuite. “Communia facere, sed non comuniter”. Năzuiți, mai ales, să vă perfecționați felul în care vă îndepliniți obligațiile stării de viață; în aceasta se găsește toată desăvârșirea și sfințenia. Când a creat lumea, Dumnezeu a poruncit plantelor să producă fructe; dar fiecare după
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mortal. Timpul se oprise pe loc, marcând dureros istoria, precum catastrofa nucleară de la Hiroșima. Fusesem condamnat fără nici cea mai mică șansă de apărare. Ajută-mă, Doamne! Amin. În clasă era o liniște înghețată și tulbure, asemenea primei zile din "Facerea", când "pământul era netocmit și gol", neexistând încă pe suprafața lui nici un exemplar din această corcitură hibridă, monstruoasă și bestială, cunoscută îndeobște sub denumirea empirică de "Om". Doamna dirigintă, deportată, studentă în anul al cincilea la medicină, a sesizat situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
moaște ale științelor exacte, dar și ale unui sistem aberant de formare intelectuală, au rămas fără închinători. 1 iulie 2002 Rezultatele cercetării științifice "vulgarizate", auzite astăzi la un radio elvețian. Cercetătorii americani (ce solemn sună...) au descoperit faptul că la "facerea lumii" cantitatea de materie era aproape egală cu cea de antimaterie. Prin nu se știe ce miracol, "materia" a devenit preponderentă în raport cu antimateria și, iată, existăm. Binele se luptă cu Răul? Altceva: De ce îmbătrânim? Organismul omului, ca al oricărei alte
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ntr-un singur nume de aur: Ceaușescu!“ („Îndemn de august“, Scînteia, 21 august 1982) MURGESCU Costin „Organizate de comuniști și dinamizate de victoriile cucerite în august ’44 și în martie ’45, masele sfidau greutățile și își strângeau rândurile spre a reîncepe facerea lumii. În aceste împrejurări, când lumina abia se separa de întuneric și apele de pământ, în vâlvătaia unei bătălii de dimensiuni, cu înțelesuri și implicații fără precedent în viața publică a României, Contemporanul pornea la drum ca unul din numeroșii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
domn și voievod prea milostiv a toată Țara Românească. Aceștia au fost martorii : 1. Vlad Vornicul, 2. Drăgan banul, 3. Jupan Algia (în loc de Aldea), 4. Groza Moldovan, 5. Jupan Aga Holdovioz (în loc de Baldovin) logofătul. Scris la scaunul nostru Argeș, dela facerea lumii anul -6900 - 1392, ziua 27 decembrie. După Hurmuzachi, Doc, 1 - 2, pag 342. Traducere latină din sec. XIX după un text slav din colecția I. Kemeny. Ed. I Pușcariu. Fragmente IV, p. 38 - 41 și Transilvania 1872 p. 151
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care căutam să pun de acord actele mele avea o amploare și o măreție considerabilă, că ea nu privea numai un colț obscur al umanității, un grup uman oarecare, ci toată societatea umană intrată în criza descompunerei și în durerile facerei. Dar erau și lucruri pe cari nu le-am acceptat cu același entuziasm; unele chiar care îmi inspirau îndoieli destul de grave. Bunăoară, eu n-am avut, pentru concepția materialistă a istoriei, acel respect religios pe care i-l purtau toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care le avea altădată. Acum, Bleonț a ajuns să interpreteze excesiv orice rol: indiferent dacă trebuie să joace o scenă tandră sau să vorbească în șoaptă, el răcnește ca un apucat și se tăvălește pe jos, ca în chinurile facerii. Probabil că Bleonț consideră că prin asta arată că trăiește rolul la cea mai mare intensitate. Rezultatul este, în schimb, ridicol. De fapt, cred că simte și el cum îi fuge pământul de sub picioare și se agață disperat de excese
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
români, ci și un împătimit al cultivării valorilor spirituale românești. A lăsat posterității o valoroasă operă științifică, constând din studii și articole pe teme de filosofie, sociologie, istorie națională și universală, cultură, antropologie, precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București, 1965; Raporturile interpersonale, Editura Politică, București, 1973; Automodelarea spirituală, Editura Politică, București, 1988; Calendar proromânesc, Editura Panfilius, Iași, 2000; Idealuri și dezamăgiri românești, Tipografia „Legart“, 2000; Patimile înstrăinării zestrei românilor, Editura Bucovina, Iași, 2003; Exerciții de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
devine obsedat de ele cade într-o mare greșeală, după părerea mea. în multe cazuri este o greșeală fericită, o felix culpa, admit. Restul e tăcere este atât de bine povestit, încât numai cineva scandalos de superficial vede doar povestea facerii primului film românesc. Mie mi se pare că Nae decodifică patternul complicat al oricărui început la români. Așa încep lucrurile la noi, aici, la marginea Levantului. Ai dreptate când spui că succesul lui Nae Caranfil se poate explica și prin
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o teoreticiană. Lucrurile nu merg foarte adesea mână-n mână : dacă regizorii Noului Val francez au fost mai întâi cinefili și critici, iar abia apoi cineaști, amestecul planurilor este îndeobște snobat de regizorii pursânge, care vor să dea impresia că facerea unui film este așa, o inspirație de moment... Or, ei ar trebui să știe mai bine ! La modul ideal, nici un plan, nici un travelling, nici un plonjeu/contraplonjeu nu ar trebui să fie fructul hazardului, ci rezultatul unor decizii îndelung deliberate. Dar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]