5,941 matches
-
a fost invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Niemietz c. Germaniei și Leveau și Fillon c. Franței, însă invocarea acesteia pentru explicarea reglementării conținute în art. 225 din Codul penal este eronată. Convenția stabilește, într-adevăr, drepturi în favoarea particularilor, printre care se numără și dreptul la respectarea vieții private. Noțiunea de „domiciliu“ - componentă a vieții private protejate de art. 8 din Convenție - a fost interpretată extensiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar această interpretare nu se
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
în ce calitate acționează la un moment dat. Mai mult, ar exista riscul de tratament inegal dacă beneficiul articolului 8 (art. 8) ar fi refuzat pe motiv că măsura denunțată vizează doar activități profesionale: protecția ar continua să joace în favoarea unui individ ale cărui activități profesionale și neprofesionale se împletesc într-o asemenea măsură încât nu există nicio modalitate de a le separa. Până în prezent, Curtea nu a făcut o asemenea distincție: a constatat o ingerință în viața privată
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, pag. 159-177, disponibil la adresa https://pub.law.uaic.ro/files/articole/2021/vol.2/11.trandafir.pdf), s-a susținut că „(...) invocarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru explicarea reglementării conținute în art. 225 din Codul penal este eronată. Convenția stabilește, într-adevăr, drepturi în favoarea particularilor, printre care se numără și dreptul la respectarea vieții private. Noțiunea de «domiciliu» - componentă a vieții private protejate de art. 8 din Convenție - a fost interpretată extensiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar această interpretare nu se
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
fi restrâns, inclusiv conform practicii instanței constituționale și a instanței supreme, astfel că art. 155 alin. (1) din Codul penal nu poate fi interpretat decât prin prisma hotărârilor preliminare, care împiedică aplicarea formei sale mai favorabile, în mod extraactiv în favoarea acuzatului, ca lege penală mai favorabilă (mitior lex), ca urmare a unei „necesare puneri în balanță“ a standardelor concurente, nefiind nicidecum încălcată prezumția Bosfor. ... 88. Conform hotărârii Curții de la Luxemburg „în asemenea împrejurări, ținând seama de necesara punere în
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
a termenului de prescripție a răspunderii penale să retroactiveze la acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018 (data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018). ... 264. În realitate, argumentele dezvoltate în încheierea de sesizare a instanței de trimitere, în favoarea atât a unui răspuns afirmativ, cât și a unuia negativ la întrebarea adresată, se constituie în tot atâtea întrebări intermediare care au stat la baza întrebării finale și care sunt apreciate ca fiind pertinente din perspectiva analizei ce se impune
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, întrucât, pe de o parte, valoarea reparațiilor se poate determina fie prin folosirea unor sisteme de evaluare specializate, fie prin documente emise în condițiile legii. Pe de altă parte, prevederea unei opțiuni în favoarea unității reparatoare nu afectează claritatea și previzibilitatea textului de lege criticat, deoarece posibilitatea alegerii este expres prevăzută, nefiind generată de o redactare necorespunzătoare a textului de lege criticat. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
dar și între puterile statului, în parte implicată în „jocul de putere“, în arbitru jucător și căpitan al uneia dintre „echipe“, în prezent în „echipa executivului“, fapt de natură a distorsiona funcționarea democrației prin ruperea echilibrului dintre puterile statului în favoarea puterii executive, dar și de a submina puterea și suveranitatea poporului român, societatea rămânând, în actuala interpretare și aplicare a Constituției anterior prezentei modificări, fără „mediator“ și „reprezentant“ în fața statului. La alineatul (5), care avea anterior modificării următoarea formulare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
lumina noilor provocări ale secolului XXI, este imperativ să examinăm dacă această prevedere constituțională mai este suficientă pentru a asigura un echilibru adecvat între nevoia de securitate a statului și respectarea drepturilor inalienabile ale cetățenilor. Unul dintre argumentele principale în favoarea revizuirii acestei prevederi este necesitatea de a consolida principiul proporționalității și specificitatea în cadrul procesului de percheziție. În forma propusă pentru revizuire se accentuează ideea că perchezițiile trebuie să fie strict legate de scopul și limitele mandatului de percheziție, precum
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
înscrie într-o tendință mai largă de reformă a sistemului judiciar, care vizează alinierea practicilor din România la standardele europene. Aceste standarde subliniază necesitatea protejării independenței procurorilor și evitarea ingerințelor externe în actul de justiție. Unul dintre argumentele puternice în favoarea revizuirii este acela că, prin stabilirea unui cadru legal clar pentru desemnarea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, se va reduce riscul de politizare a justiției. În același timp, se garantează că aceste poziții-cheie sunt ocupate de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, se va reduce riscul de politizare a justiției. În același timp, se garantează că aceste poziții-cheie sunt ocupate de profesioniști cu o reputație impecabilă, fapt esențial pentru credibilitatea și eficiența sistemului judiciar. Argumentele în favoarea acestei revizuiri sunt multiple: Primul și cel mai important argument este consolidarea principiului separației puterilor în stat - legislativ, executiv și judecătoresc. Prin implicarea directă a Parlamentului în desemnarea procurorilor de vârf se asigură o mai mare independență a acestora față
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pragului de inițiativă legislativă trebuie să țină cont de echilibrul delicat dintre accesibilitate și eficiență. Propunerea de modificare a Constituției României pare să încerce să găsească acest echilibru, reducând barierele pentru cetățeni, fără a sacrifica integritatea procesului legislativ. Argumentele în favoarea acestei revizuiri sunt multiple. În primul rând, pragul actual de 100.000 de semnături poate fi considerat descurajant pentru inițiativele cetățenești, mai ales în contextul în care mobilizarea unui număr atât de mare de persoane este adesea dificilă din punct de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o tendință de scădere a interesului public și de oboseală electorală, aspecte care se reflectă adesea într-o participare scăzută la urne. Prin sincronizare însă electoratul ar deveni mai motivat și mai implicat în procesul democratic. Un alt argument în favoarea revizuirii mandatului prezidențial este legat de eficiența administrativă. Cu un mandat de 4 ani aliniat ciclului parlamentar s-ar putea reduce suprapunerile și perioadele de tranziție dintre administrații, permițând o tranziție mai netedă și o continuitate mai mare în administrarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care acestea interacționează în procesul decizional. Prin această nouă prevedere, Parlamentul își asumă un rol mai activ în procesul de acordare a celor mai înalte grade militare, ce nu mai rămân la discreția exclusivă a Președintelui. Un argument puternic în favoarea acestei revizuiri este necesitatea transparenței și a responsabilității în structurile statului. Într-un context în care gradul militar reflectă nu doar o recunoaștere a competenței, ci și a integrității și a serviciului dedicat națiunii, este esențial ca acesta să fie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reunit în Congres și Curtea Constituțională. În schimb, propunerea pentru România facilitează un proces mai direct de implicare a cetățenilor în mecanismul de supraveghere și sancționare a șefului statului, reflectând astfel tendințele actuale spre o democrație mai participativă. Argumentele în favoarea acestei revizuiri sunt multiple: în primul rând, procesul de demitere devine mai accesibil și mai transparent pentru populație. Nu mai este necesară o majoritate parlamentară, care poate fi influențată de jocuri politice sau alianțe conjuncturale, ci doar voința directă a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Acest amendament împiedică orice încercare de concentrare a puterii în mâinile unei singure entități sau persoane și asigură că Executivul este cu adevărat o extensie a voinței legislative, adică a voinței populare exprimate prin reprezentanții aleși. Un alt argument în favoarea acestei revizuiri constă în faptul că ea previne formarea unor guverne instabile și efemere, care să fie rezultatul unor negocieri obscure sau alianțe de circumstanță, nedorite de electorat. Prin această modificare se asigură o coerență și o stabilitate mai mari
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
juridică. Revizuirea propusă pentru articolul 132 din Constituția României găsește un mijloc de echilibru, permițând procurorilor să împărtășească cunoștințele acumulate și să se implice în formarea viitoarelor generații de juriști, fără a compromite independența sistemului judiciar. Un argument puternic în favoarea acestei revizuiri ar putea fi acela că implicarea procurorilor în educația juridică contribuie la consolidarea legăturii dintre teoria și practica dreptului. Prin transmiterea experienței lor practice, procurorii pot oferi studenților o perspectivă realistă asupra aplicării legii, o componentă esențială pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pentru posibile presiuni asupra magistraților. Un echilibru delicat trebuie menținut între autoritatea Curții și libertatea judiciară, pentru a nu se ajunge la o influențare negativă asupra deciziilor judecătorești prin prisma potențialelor sancțiuni. Pe de altă parte, un argument puternic în favoarea revizuirii este acela că o astfel de măsură ar putea contribui la consolidarea statului de drept și la o mai bună aplicare a legii. Respectarea deciziilor Curții Constituționale este fundamentală pentru funcționarea corectă a statului de drept, iar o clarificare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
aplicabile numai organelor de urmărire penală, inclusiv procurorului militar care a instrumentat cauza. După ce în prima frază a alin. (2) se arată că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, fraza a doua instituie dreptul organelor de urmărire penală de a respinge sau de a nu consemna cu rea-credință probele propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, sub sancțiunea eventuală a nulității relative, potrivit
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, fraza a doua instituie dreptul organelor de urmărire penală de a respinge sau de a nu consemna cu rea-credință probele propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, sub sancțiunea eventuală a nulității relative, potrivit prevederilor art. 282 din Codul de procedură penală. Totodată, arată că legea procesual penală instituie obligația procurorului de a-și exercita cu bună-credință atribuțiile funcționale și de a strânge
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
eventuală a nulității relative, potrivit prevederilor art. 282 din Codul de procedură penală. Totodată, arată că legea procesual penală instituie obligația procurorului de a-și exercita cu bună-credință atribuțiile funcționale și de a strânge și administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului/inculpatului, obligație a cărei nesocotire conduce la vătămarea drepturilor și a intereselor legitime ale suspectului/inculpatului, respectiv dreptul la apărare, la un proces echitabil, la respectarea demnității umane, fapte care constituie infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
speță, pe cei militari - deasupra legii penale, printr-un „privilegiu inabil mascat“ de norma de procedură penală criticată, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. Consideră că textul de lege referitor la respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului legiferează reaua-credință a organelor de urmărire penală și lasă o faptă deosebit de gravă nu numai în afara legii penale, ci și în afara răspunderii de orice altă natură, cum ar fi cea disciplinară, civilă, administrativă etc
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) [...] Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod.“ ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept în componenta sa referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
și adoptarea sistemului probelor libere și al liberei aprecieri a acestora. ... 18. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) fraza întâi din Codul de procedură penală, organele de urmărire penală au obligația să strângă și să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Curtea observă că această obligație a organelor de urmărire penală era cuprinsă în Codul de procedură penală din 1968 în partea introductivă a titlului dedicat urmăririi penale (art. 202). Așa fiind, ridicarea reglementării
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
exercitării efective a dreptului la apărare. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, acestea stabilesc că respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor Codului de procedură penală. Sancționarea procesuală a relei-credințe pe care ar putea să o manifeste organul judiciar în consemnarea cererilor de probe sau admiterea probelor solicitate reprezintă un element de noutate care pune
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
de neconstituționalitate, în sensul că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală ar institui un drept al organelor de urmărire penală de a respinge sau de a nu consemna cu rea-credință probele propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, sub o eventuală sancțiune a nulității relative. În mod evident, printr-o normă de procedură penală nu poate să opereze dezincriminarea unei fapte penale, așa cum susține autorul excepției, care consideră că dispozițiile art. 5 alin. (2
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]