9,041 matches
-
distincte grupate între ele, cu o anumită finalitate “ observând , în context cu definițiile anterioare, că : oricât de mare ar fi complexitatea organizării elementelor sistemului, există o structură care definește explicit interacțiunile existente ; deoarece oricărui sistem îi este proprie o anumită finalitate, interacțiunile între elementele sale sunt concepute în funcție de aceasta. Întreaga realitate poate fi considerată ca fiind constituită din sisteme, care se întâlnesc în fiecare domeniu din natură și societate. Având în vedere acest aspect, P. Constantinescu caracterizează sistemul prin următoarele laturi
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
de elemente E; • mulțime de interacțiuni, în care se disting : • relații interne Ri între elementele E ; • relații externe Re între elementele mulțimii E și elementele mediului înconjurător -; • dinamica specifică, cele trei mulțimi E, Ri, Re având caracter variabil în timp ; • finalitatea -scopul sistemului-. Finalitatea scoate în evidență caracterul neîntâmplător al interacțiunilor, contribuind la individualizarea și caracterizarea fiecărui sistem. -D.Rădulescu, S. Minoiu ,E.Stan 1977 Un sistem E poate fi definit ca o mulțime de elemente aflate în interacțiune, cu o
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
mulțime de interacțiuni, în care se disting : • relații interne Ri între elementele E ; • relații externe Re între elementele mulțimii E și elementele mediului înconjurător -; • dinamica specifică, cele trei mulțimi E, Ri, Re având caracter variabil în timp ; • finalitatea -scopul sistemului-. Finalitatea scoate în evidență caracterul neîntâmplător al interacțiunilor, contribuind la individualizarea și caracterizarea fiecărui sistem. -D.Rădulescu, S. Minoiu ,E.Stan 1977 Un sistem E poate fi definit ca o mulțime de elemente aflate în interacțiune, cu o dinamică și finalitate
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Finalitatea scoate în evidență caracterul neîntâmplător al interacțiunilor, contribuind la individualizarea și caracterizarea fiecărui sistem. -D.Rădulescu, S. Minoiu ,E.Stan 1977 Un sistem E poate fi definit ca o mulțime de elemente aflate în interacțiune, cu o dinamică și finalitate proprii. În virtutea principiului conexiunii universale, orice sistem poate fi considerat subsistem element al unui sistem mai complex și invers, orice element -subsistem poate fi la rândul lui un sistem. Având în vedere caracterul variabil în timp evidențiat de șirul de
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
considerat un sistem alcătuit din două elemente - sportivul și antrenorul între care există o mulțime de relații interne. La rândul său, acesta stabilește o mulțime de relații externe cu mediul. Sistemul are o dinamică -caracterul variabil în timp-, precum și o finalitate - performanța. Din punct de vedere al relațiilor interne, șirul de stări ale sistemului este reprezentat de procesul de pregătire, iar complexul care cuprinde atât relațiile interne - procesul de pregătire, cât și relațiile externe concursul și performanța reprezintă fenomenul sportiv. Ambele
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
control ale antrenamentului.”. Termenii Antrenament și Antrenament Sportiv pot fi utilizați în sport ca sinonimi, în conformitate cu uzanța din practică. Adjectivul sportiv devine necesar dacă antrenamentul trebuie să fie delimitat în raport cu forme de antrenament din alte domenii ale vieții. Conform diferitelor finalități și nivelului obiectivelor, antrenamentul poate fi realizat prin intermediul diferitelor tipuri: antrenament condițional, antrenament coordinativ, antrenament tehnic. Renato Manno (1992) citat de Mârza Dănilă D.N. (2007) dezvoltând conceptul de Antrenament sportiv ca proces de adaptare precizează că: ,, În procesul de pregătire
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
nu se învață atât conținuturi, cât proceduri. Prin procedură înțelegem un ansamblu structurat și progresiv de acțiuni și decizii care conduce la îndeplinirea unei sarcini/rezolvarea unei probleme. Modelele mentale și de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
viața cotidiană. Învață cel mai bine atunci când li se dă timp suficient pentru reflecție și planificarea învățării. Le place să facă planuri, gândesc profund și învață din propriile greșeli. Predarea poate folosi interviurile, autoreflecția și învățarea autodirijată, orientarea pe rezultate/finalități. 9. Inteligența existențială este capacitatea de a formula și de a răspunde la întrebări despre realitățile profunde: viață și moarte, timp, natura umană, bine și rău... etc. O bună învățare se desfășoară cu ajutorul formulărilor profunde, filosofice, al raportării frecvente la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acestei pseudo-tradiții, „supranaturalul” ar fi „adăugat” naturii umane În vederea mântuirii, așadar n-ar fi un dat conatural. Foarte pe scurt: către sfârșitul secolului al XV-lea, Denys le Chartreux, scriind Împotriva Sfântului Toma, dezvoltă o teză după care, fără o „finalitate” adăugată de către Dumnezeu finalității sale naturale, omul ar fi incapabil să „dorească unirea cu Dumnezeu”. Căci, spune el, natura umană, ca toate naturile create, nu poate să tindă decât spre finalitatea ei „naturală”, așadar mărginită de legile creaturale. Se află
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fi „adăugat” naturii umane În vederea mântuirii, așadar n-ar fi un dat conatural. Foarte pe scurt: către sfârșitul secolului al XV-lea, Denys le Chartreux, scriind Împotriva Sfântului Toma, dezvoltă o teză după care, fără o „finalitate” adăugată de către Dumnezeu finalității sale naturale, omul ar fi incapabil să „dorească unirea cu Dumnezeu”. Căci, spune el, natura umană, ca toate naturile create, nu poate să tindă decât spre finalitatea ei „naturală”, așadar mărginită de legile creaturale. Se află În joc, cum vedem
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Sfântului Toma, dezvoltă o teză după care, fără o „finalitate” adăugată de către Dumnezeu finalității sale naturale, omul ar fi incapabil să „dorească unirea cu Dumnezeu”. Căci, spune el, natura umană, ca toate naturile create, nu poate să tindă decât spre finalitatea ei „naturală”, așadar mărginită de legile creaturale. Se află În joc, cum vedem, Însăși esența misticii și a misticii creștine, În special. Chestiunea absurdă este că, Începând cu generația imediat următoare, teza cu pricina, susținută, precum am văzut, Împotriva sfântului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sunt absolut necesare, ceea ce determină imperativ necesitatea constituirii la nivel intern a Comunității de Informații. Platforma de inspirație liberală revine cu tărie și fundamentează doctrina: „Noua strategie de securitate reprezintă un demers major În această direcție și este focalizată, ca finalitate crucială, spre garantarea securității individului, a vieții sale și a familiei” (ibidem). Cu toate acestea, deși În aparență restrânge aria de referenți ai securității, În realitate, noua strategie de securitate o lărgește pentru a include atât individul, comunitățile, statul, cât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
situații conflictuale. Din acest punct de vedere, există trei abordări distincte - stabilizarea, soluționarea și transformarea conflictelor (Reimann, 2004). Acestea sunt bazate pe concepții diferite cu privire la elementele unui conflict, actorii implicați, precum și scopurile și mijloacele acestora. Implicit, aceste trei strategii au finalități diferite. Stabilizarea conflictelor Această strategie are drept obiectiv Încheierea unui acord Între părțile aflate În conflict pentru a pune capăt confruntărilor armate (Miall et al.,1999). Conflictul este considerat a fi rezultatul unor interese incompatibile și al competiției pentru resurse
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cercetători, la Târnova -, precum și alte texte, modeste în genere sub unghiul valorii literare. Un „zid” - a cărui impenetrabilitate o asigurau rigoarea unei biserici aflate în interminabilele conflicte cu felurite „erezii” locale, țelurile ce animau intelectualitatea bulgară a vremii, necoincidente cu finalitățile unor forme „facile”, soliditatea unor tradiții și, poate, lipsa de interes față de textele vag angajate „ideologic” - dincolo de care au trecut extrem de puține lucruri din înfloritoarea producție literară a „Renașterii Paleologe”, a obturat multe canale de comunicare între literatura bizantină și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
semnat Mefisto) conține versuri apărute în „Flacăra”, la rubrica „Gazeta rimată”. Subiectele sunt tratate variat, în tonuri ce merg de la umor și glumă la pamflet și invectivă. Virulența critică și intenția moralizatoare sunt susținute de o anume abilitate literară, subordonată finalității polemice. Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician (1937) sintetizează experiența politică și artistică a lui B. Înclinat să-și analizeze semenii, el își afirmă în cele 757 de secvențe ale cărții - aforisme, sfaturi, schițe de moravuri - luciditatea, cultura și
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
stil cu acuzate valențe poematice, agreând frecvent paradoxul. Fibra lirică a autorului vibrează profund la stimulii operei, dar formația clasicistă temperează expresia verbală. Expunerea avansează calm pe spațiul întins al analizelor, coagulându-se uneori în pledoarii strânse, dirijate lucid spre finalitatea demonstrației de idei. Rare interogații aparent patetice și afirmații aproape sentențioase indică un retorism strunit. Expunerea capătă culoare și relief biografic, întrețesând biografia scriitorului analizat cu contextul istoric, ocazie de a reconstitui convingător împrejurări istorice, destinul unor idei și al
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
pregătind într-o măsură apreciabilă evoluția ulterioară, renașterea literară de la mijlocul secolului, prin cultivarea limbii ca instrument artistic al creării unor opere originale, prin exersarea versificației românești sau prin punerea în circulație a unor motive din literatura universală. În plus, finalitatea etică, explicită, a scrierilor traduse și adaptate de B. răspundea unui deziderat major al epocii, continuând spiritul iluminist al Școlii Ardelene - educarea poporului, ameliorarea relațiilor dintre oameni. Mai modeste sunt cele câteva texte originale ale lui B., între care poemul
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
care tind către pierderea sensului. Dar tot ei îi revine misiunea de a-l recupera și reacredita, și prin aceasta de a salva lumea (este ceea ce mărturisește B. răspunzând la întrebarea „De ce scrieți?”). Rostirea poetică restituie sacrul și-l conservă. Finalitatea soteriologică se conjugă în Euridice și umbra (1988) și în Chemarea numelui (1995) cu un aflux biografic (dispariția prematură a soției poetului). Poezia de eteruri nelumești și de metafore ale distanțării și impersonalizării se individualizează în sensul cel mai propriu
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), apărute în 1961, se circumscrie speciei, mult frecventate în epocă, a reportajului literar contrafăcut în sensul pozitivului mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
conștiinței estetice europene prin includerea valorilor slave. Susținerea propriei opinii se înfăptuiește aici pe câteva făgașe tematice, urmărite istorico-literar și analitic în zone europene cât mai largi: idei, specii, genuri, epoci și modalități literare. În același mod și cu aceeași finalitate își va concepe B. și volumul Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca fiind diferențiată În raport cu nevoile corporale ale individului. M. Pradines afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge finalitatea prin senzație”. Plăcerea nu este numai o stare agreabilă raportată la corp. Ea este legată și de alte registre ale organizării sistemului personalității. Dincolo de nivelul plăcerii senzoriale, plăcerea este trăită și În planul conștiinței, ca o stare de satisfacție, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reprezentativă, de duratăi. Cetatea durează, există prin oamenii ei, iar oamenii au, la rândul lor, destinul și durata cetății lor. Acest destin cu aparență formală de istorie are două dimensiuni interioare, de structură: sufletească și morală. Destinul este durată și finalitate Împlinită. Rostul cetății este de a conferi durată existenței și de a o proiecta dincolo de existența umană limitată În timp. Prin cetate, omul Își perpetuează propria existență. Este primul pas către eternitate, către neperisabil. Din punctul de vedere al psihologiei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de cuvinte migratoare. Personajele din Dropia, de pildă, alunecă la fel ca niște umbre pe apa nocturnă a câmpiei. Ele obișnuiesc să măsoare lumea cu basmul și cu cântecul - forme verbale atinse în grad înalt de stereotipie. Călătoria ca o finalitate fără scop este unicul nucleu epic al câtorva bucăți, precum Mistreții erau blânzi, Dropia, Satul de lut sau Masa cu oglinzi, indiferent că se caută un oraș sau un sat, un loc de veci pentru un copil sau o dropie
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
decizie și control, ieșind de sub incidența acestor experiențe trecute care i-au marcat tragic existența. Resocializarea deținutelor este un proces de dezînvățare a normelor și valorilor introiectate și de reinternalizare a altor norme și valori dezirabile, unanim acceptate, având ca finalitate asumarea din partea acestora a unui comportament responsabil. Deținutul este un maestru al evitării responsabilității personale din cauză că adesea îi lipsește încrederea în sine și refuză să și le asume. Mulți deținuți se află în diverse forme și stadii de dependență. Lor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
are obligația de a completa fișa de monitorizare a situației copilului, care se centralizează la nivelul DGASPC pentru crearea unei baze de date la nivelul județului sau al sectorului municipiului București. Art. 7. - Planul individualizat de protecție poate avea drept finalitate, după caz: a) reintegrarea în familie; b) integrarea în familia extinsă; c) plasamentul în familia substitutivă; d) integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani, care părăsesc sistemul de protecție a copilului; e) adopția internă. Art. 8. - (1) Cerințele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]