8,881 matches
-
Piesa are o desfășurare paroxistic-absurdă: infidelitatea din tinerețe a soției, paternitatea incertă a celor două fiice, poziția ridicol-umilitoare a lui Braniște, în umbra nefastă a „maestrului”, falsa afecțiune a familiei, la care se adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot ceea ce urzea o existență fericit-mediocră, stă în a afirma adevărul, anticipând, măcar tipologic, naturile intransigente moral din teatrul lui Camil
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație inteligibilă cu factorul cauzal; dacă dispare cauza, încetează reacția. E. Kretschmer distinge două grupe de reacții la evenimentele cu caracter psihotraumatizant ale vieții: reacții primare, în care intră: reacțiile explozive (furia, mânia, agresivitatea); reacțiile de scurt-circuit (fuga, deambulația); reacțiile isterice și crepusculare; reacții ale personalității, legate de experiența individului, care exprimă relația psihică cu lumea exterioară și constituie un joc de forțe alternative, reprezentate prin: sentimentul de superioritate, care duce la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la diferite stări sufletești - emoționale. Să respecte regulile de lucru în grup. Metode și mijloace de realizare (exemple): Exerciții și jocuri de identificare a diferitelor stări sufletești. Exerciții de recunoaștere a diferitelor stări sufletești exprimate de figura umană (veselie, tristețe, furie etc.). Jocuri de asociere a stării sufletești cu modalități de reacție adecvate. Jocuri de grup - prin atribuirea de calități colegilor (se utilizează numai calități exp. Colegul meu este...) Jocuri cu reguli fixe - respectarea regulii în joc este recompensată iar nerespectarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
care-i conferă un statut ce tinde să-l antreneze spre o regresie în planuri multiple ale personalității, aceasta antrenând o suferință morală poate mai grea decât cea fizică. Bolnavii sunt copleșiți de emoții intense, exprimate prin izbucniri de plâns, furie, agresivitate și sunt stăpâniți de neliniște și anxietate. Aceste simptome, inițial reactive, complică și mai mult tabloul clinic al bolii de bază, complicația majoră fiind suicidul. Depresia la bolnavul cronic grav sau semnificativ invalidat este o reacție (oarecum) normală în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în înfățișarea morții lente și dureroase a caselor lovite de furia buldozerelor. Declarat postmoderne sunt Educație târzie (I-II, 1998-1999) și Fetița (2003), „rescrieri” ale romanelor Educația sentimentală de Gustave Flaubert sau Lolita de Vladimir Nabokov. Aici tramele epice sunt pretexte pentru meditația asupra condiției postrevoluționare a intelectualului român, pierdut într-
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
educației sale. V. nu se oferă nici pe sine ca model moral și se ceartă că, în loc să fie o Maria care stă lângă Iisus Hristos și-l ascultă, a devenit o Marta nevoită să-și asume grijile gospodăriei. „De unde această furie în minor?”, întreabă ea retoric . Consideră că singurătatea este nerodnică și, când nu poate s-o îndure, se adresează din nou mitului pe care l-a creat (Stello) cu această rugăminte: „Viața mea e proastă, mai vino să mă scuturi
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
copilului că este iubit de părinți merge mână în mână cu sentimentul lui de deplină fericire și mulțumire. Realitatea este că o educație eficientă implică tocmai a-i oferi experiențele care îl formează ca adult echilibrat și responsabil, aceasta implicând furia, tristețea și frustrarea de a nu obține ceea ce pretinde în totalitate. A crește copii într-o manieră prea îngăduitoare din punct de vedere emoțional nu este același lucru cu a-i iubi. De asemenea, ascultarea de bună voie nu se
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
Univers. De aceea, ca părinți, e bine să evităm cele șapte păcate capitale ale educației menționate de Augusto Cury în Părinți străluciți, profesori fascinanți: a corecta în public, a exprima autoritatea cu agresivitate, a fi excesiv de critic, a pedepsi la furie și a pune limite fără a da explicați, a fi nerăbdător și a renunța să mai faci educație, a nu te ține de cuvânt, a distruge speranța și visele.
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
în clipa greșelii sale ... trebuie să-i lăsați timp pentru a reflecta, pentru a intra în el însuși"... să-și consume vina devenind conștient de greșeală, izvorând astfel în inima lui dorința de îndreptare. Să nu acționați din pasiune sau furie, dar „mai înainte de toate așteptați să fiți stăpâni pe voi înșivă". În anumite momente foarte grave, ajută mai mult o recomandare la Dumnezeu, „un act de umilință făcut față de el decât o furtună de cuvinte". c. Să fie lăsată totdeauna
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
personală” și „subiectivitate”, convins că dialectica subiectiv-obiectiv generează o identitate de viziune și sens, iar „nota personală” duce la recunoașterea unei amprente stilistice, lui însuși reproșându-și însă o stereotipie a „felului de a spune” și a personajelor. Își mărturisește „furia de a scrie”, alternând cu ezitări, impasuri; scrisul, la el, e o formă de viață, dar și „refugiu”, și absorbire în propriul imaginar („trăiesc cu oamenii din mintea mea”). Rând pe rând, Viața la țară, Tănase Scatiu, Lydda trec dinspre
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
pentru că doar eu am hotărat așa. Eu îmi aparțin cu totul - corpul meu, cu tot ceea ce face el; mintea mea cu toate gândurile și ideile ; ochii mei și toate imaginile pe care le văd; sentimentele mele, oricare ar fi ele furie, bucurie, dragoste, frustare, dezamăgire, nerăbdare; buzele mele și toate cuvintele rostite - politicoase, dulci și aspre, corecte sau incorecte; glasul meu răspicat sau șoptit; toate faptele mele, fie că include pe alții sau pe mine. Am propriile mele fantezii, propriile mele
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din câteva lovituri furioase face o mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se grăbește să pătrundă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
avea, astfel, următoarele componente : Conștiința propriilor emoții: să fii capabil să le recunoști și să le denumești; să înțelegi cauza lor ; Dirijarea (managementul) emoțiilor: să fii în stare să-ți stăpânești mânia și să tolerezi frustrările; să ți poți exprimă furia natural, adecvat, fără agresivitate; să poți manipula stresul etc; Motivarea personală (utilizarea productivă a emoțiilor): să fii mai reprobabil; să fii capabil să te concentrezi pe sarcina și să îți menții atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
care redă pe scurt conținutul textului, exact cum s-a întâmplat acțiunea, este neutru, informează. Pălăria roșie își exprimă emoțiile, sentimentele, supărarea, nu se justificăspune ce simte. Lasă frâu liber imaginației și sentimentelor; este impulsivă; poate exprima și supărare sau furie; reprezintă o bogată paletă a stările afective. Pălăria neagră este criticul, reprezintă aspectele negative ale întâmplărilor, emite doar judecăți negative, identifică greșeli, exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Reprezintă perspectiva gândirii
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o agresiune orientată spre sine Împotriva unui obiect iubit, introiectat și ambivalent. Teoria lui Menningher concepe suicidul ca pe o crimă retroflexată, ca un homicid inversat, ca rezultat al furiei pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea orientată spre propria persoană sau folosită ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele trei componente ale ostilității În
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
mediul său; modificări care,sînt declanșatoare de conflicte și acte agresive ajungîndu-se pana la violență. Literatura de specialitate subliniază existența unor legături Între folosirea drogurilor și violență, si anume faptul că anumite sentimente sau trăiri care acompaniază comportamentul agresiv: ură, furia, rușinea, sentimente de culpabilitate, neajutorare și dependența sugerează că acesta poate fi pus În legătură cu consumul de substanță În mai multe moduri: În primul rand, consumatorii pot să-și aleagă drogul specific care să reducă sau să intensifice anumite emoții sau
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
drogul specific care să reducă sau să intensifice anumite emoții sau trăiri. S-au raportat studii de caz În care cocaină și amphetaminele au diminuat temporar sentimentul de neajutorare și dependența, barbituricele și derivatele de opiu au redus sentimentele de furie, disperare și singurătate; iar halucinogenele și alcoolul au fost folosite pentru diminuarea sentimentelor de depresie, vina, rușine și neajutorare. Astfel, s-ar părea că fiecare toxicoman Își alege substanță sau substanțele pe care le consumă În funcție de predominantă trăirilor sale interioare
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
datoriile financiare. 7. Lipsa remușcării demonstrată de indiferența sau neconștientizarea faptului că a rănit pe cineva, l-a tratat necorespunzător sau a furat. Personalitatea borderline este marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
frustrare. Și alte tulburări de personalitate (instabil emoțională, paranoidă, evitantă) se corelează cu un comportament agresiv imprevizibil și nemotivat asociat cu violență Împotriva propriei familii sau a societății, mai ales În condițiile asocierii consumului de alcool. În cadrul tulburărilor obsesiv - compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
simtomatologia obsesională, și În tulburarea anxios - fobică. Frica și dispoziția instabilă, intolerantă, contradictorie, duc la conduite agresive, complicate și disimulate, Întrucât Îi este frică, atât de propria violență cât și de propria dorință. Pacienții cu epilepsie au Înspaimântatoare accese de furie, de o violențăa extremă, Îndreptată Împotriva familiei, cu amnezie ulterioară . Cei mai mulți sunt greu de suportat de anturaj datorită iritabilității, vâscozității ideative . În cadrul stării de alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților cu demență, comportamentul și echilibrul
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Asistență este acordată la acest nivel prin servicii directe de urgență medico chirurgicală și psihiatrice, precum și prin servicii speciale care includ asistență crisis, crisis hotline, psihoterapie individuală, de grup, de familie, consiliere pastorala, antrenament în rezolvarea conflictelor și a controlului furiei. În cazurile în care, după asistență imediată de urgență, pacienții au beneficiat ulterior de serviciile speciale, s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au fost grupurile de sprijin pentru viol și al
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent ca având un rol de inhibiție
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent ca având un rol de inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]