4,454 matches
-
grijă să nu te rupă câinii când băgai mâna prin tufe. Mai urmăreai și îmbrăcămintea: scurtă, strâmtă, exactă, să-ți taie răsuflarea. Din Pajura și până la Facultatea de Litere, Maria atrăgea toate privirile. Mă trezisem ca-n filme, cu-o fustă de câteva degete ridicată pe catedră, odihnindu-se peste fișele mele despre Urmuz; sau prima oară fusese una lungă? Îmi venea să ghicesc unde-i crăpătura: față, spate sau laterală? Efortul părea oricum inutil, aveam alte lucruri mai dificile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ruletă: scria pe ele COOP Neptun și câte-un număr, să nu se piardă. Furculițele de aluminiu fuseseră curățate, iar lingurile șterse de apă și ulei. Doar șervețelele lipseau, nu le mai găseai din ’79. Ospătărițele purtau bluze albe și fuste negre, incerte, ca profesoarele de liceu. Miroseau a prăjeală și lămâie, îți venea să ceri încă o porție doar ca să se mai aplece o dată deasupra mesei. La sfârșit, îți aduceau nota pe-o tavă micuță, cu două toarte. Lista fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în formă de franzelă, cu fermoar de fier. La ora de română ni se dictau compunerile, cu muncitorii în halate albastre și fabrica zumzăitoare unde urma să fim și noi angajați. Totul zumzăia în comunism: fabricile, albinele, hidrocentrala, până și fusta tovarășei învățătoare, sub privirile cuminți ale băieților. Se citeau poezii patriotice, despre viitor, încăpeam cu toții în vocea caldă a profesoarei. Nu știai ce meserie să alegi, oferta curgea melodios și variat: miner, paznic, filatoare, chimist, șofer de basculantă, bobinatoare, tipograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
blocau inspirația sau rinichiul. Pe de-alta, mă irita apropierea asta prudentă și afectuoasă de-un simplu obiect, supus inevitabil uzurii și deteriorării, ca vopseaua de pe caroseria unei mașini. Cărțile mele zăceau anapoda prin bibliotecă, răsturnate, cu paginile desfăcute ca fustele unor țigănci. De fapt, literatura nu merita foarte multe (iar dacă totuși o făcea, nimeni nu trebuia să afle de ce). În fiecare vară, studenții apăreau transfigurați la examenul de licență, fericiți că s-au regăsit în vreo carte sau vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine mergea cu femeile, centrul micului meu univers imaginar. Le alegeam cu grijă și blândețe, pregătit să le depăn câte-o poveste (uneori, să și ascult): o privire vioaie sau lăsată ostentativ în jos; un tremur imperceptibil al vocii; o fustă cuminte, la mijlocul distanței dintre genunchi și coapse. Pe cele mai îndrăznețe le găseam pe calorifere, bâțâindu-și nerușinat picioarele. Păream un băiat bun, timid, aproape că-mi venea și mie s-o cred. Nimeni nu mă găsea complicat sau periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
într-un dulap, puse deoparte, să nu se piardă sau să se deterioreze, ca băștinașii din Congo cu pungile de Mars. Aproape le iubeam. Voluptatea declanșată de-atingerea plasticului (pe care mai târziu aveam s-o simt băgând mâna pe sub fustele și rochiile femeilor), splendoarea culorii tari și inconfundabile de cerneală roșie tipografică (imprimată din greșeală pe mici porțiuni din dosul ambalajului, în pete vii și cărnoase), bucuria de-a trage cuvertura transparentă pe cap (ca perechea de chiloți a femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
calului. Și totuși, într-un mod plăcut și neclar, carnea trecea prin desenul bărbătesc și se recompunea altfel în mintea mea, mângâindu-mi imaginația: mameloanele mici și rotunde, bucata dreptunghiulară de țesătură din jurul bazinului (decupată-n lateral, gen crăpătura unei fuste lungi), buzele întredeschise și, mai ales, pletele negre, incandescente, desfăcute pe carnea albă a spatelui. Călărețul meu apaș, pe nume Loup-Noir, lua înfățișarea unei femei; când închideam noaptea ochii, o tensiune surdă îmi cuprindea simțurile, făcându-le să tresară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
veneau surorile, mătușile și bunicile, în general toate neamurile, supuse unei orgii amicale, până la a treia generație. Emisiunile de muzică stârneau și ele mari pasiuni, dacă se ridica o balerină și era dată peste cap, toată lumea fluiera, cu ochii sub fustă; când apărea grupul „3 T“, nu știai unde să te uiți mai întâi, la bluzele care plesneau sub apăsarea cilindrică a sânilor sau la cizmele interminabile, trase peste pantalon, de un negru sadic. Ceaușescu a bănuit că se întâmpla ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu bazarul, după care pleca. Dar să mă întorc la fata florăresei. Venea îmbrăcată mereu în negru, ca de doliu. Părul, negru și el, era strâns într-o coadă bogată, lăsând să cadă cerceii rotunzi și grei, din aur roșu. Fusta fusese scurtată, sub ea străluceau niște ciorapi de plasă, cu ochiuri mari și rupte. Carnea proaspătă, dar puțin fleșcăită, se lăbărța la șolduri, țâșnind pe sub bluză. Era de neînțeles cum o asemenea scenă mă interesa. O întâlneam pe florăreasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Fără teamă, fără complexe și, mai ales, fără vreun regret. Am mai povestit cum a început totul, s-au scurs mai bine de cinci ani de-atunci și amfiteatrele Facultății de Litere încă mai păstrează amprentele Mariei: aici, crăpătura unei fuste gri, desfăcute sub bancă de-a lungul piciorului; dincolo, forma rotundă a sânilor strânsă în puloverul negru; mai încolo, mișcarea elegantă și de neatins a fundului în drumul lui spre tablă. De neatins mi se părea mie; trebuia doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
repede cu cine ai de-a face. Blondă, cu sânii mari și buzele subțiri, de franțuzoaică, te invita să te cerți cu ea. Apărea la întâlniri cu-o Dacie 1300 revopsită: din rablă cobora o pereche de pantofi-cui și-o fustă scurtă de blugi, atât de scurtă încât îi scotea din minți pe muncitori. Astea erau fetele. Maria visa să deschidă cu ele o afacere specială, nemaiauzită, care să le-aducă în buzunare măcar o parte din banii grei și inaccesibili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de lână cu bretele verzi, doar ca să ajung acolo, în preajma Mariei: fericit, excitat, cu coițele ca două bomboane de ciocolată „Jacquot“. Iar dacă ea, în tot răstimpul ăsta, ar fi crescut, n-aș fi protestat: m-aș fi strecurat sub fustele ei, i-aș fi observat chiloții de bumbac tetra și m-aș fi ridicat pe vârfuri, s-o prind de poponeț și de capsele jachetei de blugi depeșare. Aș fi încasat și-o scatoalcă, vesel, pervers, ca un frățior mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părea în neregulă. La sfârșit, când peste podeaua depozitului se așternuse o jumătate de metru de corespondență violată și funcționara mea era deja transpirată de spaimă și-emoție, îi desfăceam nasturii mici și albi de la cămașă, trăgeam fermoarul metalic al fustei și, după ce-mi abandonam la rândul meu ținuta de șef și legitimația de control, o pătrundeam puternic, ierarhic, fără favoritisme. Rolurile tradiționale, stereotipe, nu mă atrăgeau. Joaca mentală sau chiar reală de-a doctorița și pacientul, profesorul și eleva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
însoțiți de eșarfe asortate, simple sau cu fire aurite brodate în țesătură. Maria le combina delicios, toamna, cel puțin, era o onoare să ies cu ea la braț: îi admiram puloverul maro, de mătase cu ochiuri, strâns discret pe talie, fusta lungă cu volane vernil-aurii și pantofii de catifea, cu toc scurt și botul rotunjit, cum se purta pe vremuri. Mă simțeam ca-n romanele lui Camil, însoțit de eleganța discretă a anilor ’30; corpul degaja un aer de austeritate lubrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lubrică, o măreție temperată, înfrânată de dificultățile economice și politice ale recesiunii. Chiar și-n mișcarea nelimitată de măști și cuvinte, existau lucruri pe care nu le puteam nici face, nici imagina. N-o vedeam pe Maria fardată violent, în fustă scurtă și cu ghiozdanul pe umăr: uram fetele astea pe jumătate femei, care clipoceau pe tocuri la școală, cu muțuneii de pluș atârnând de fermoarul rucsacului. Nu ne jucam nici de-a studenta slăbănoagă, cu breton și picioare osoase, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de-a studenta slăbănoagă, cu breton și picioare osoase, cu care să ieși doar noaptea prin Grozăvești; m-ar fi enervat să-i ating fundul plat și inert, de tocilară în blugi. Mă iritau și combinațiile asexuate în care, sub fusta mini și dresurile groase, apăreau ghetuțele de fetru, ca niște ghiulele prinse de glezne; spre deosebire de Sebastian, feminitatea lor băiețească îmi displăcea. Nu suportam nici gestul cu șuvița aranjată delicat după ureche, până când părul nu se mai dezlipea de cap, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ticsită de cărți și istorie, în care orice devenea posibil, inclusiv să-ți imaginezi că, dincolo de burduful de piele roșie, Bolintineanu, Robur sau căpitanul Anton Lupan se odihnesc în cabină, după o binemeritată victorie, pregătindu-se să umble împreună sub fustele literaturii și ale preafrumoasei Adnana. Sigur că mult mai probabil era ca, în spatele ușilor duble, ferecate cu lacăt pe exterior, să se ascundă securistul Facultății. Cablurile pe care le observasem, și care atârnau în colaci prinși de perete ca magistralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
punct de vedere social și cultural, important este cum Îți manifești feminitatea sau masculinitatea În societate, cum „trebuie” să fii, cum te comporți, cum simți, În calitate de bărbat sau femeie. Porți părul lung sau scurt, te Îmbraci În pantaloni sau În fustă, visezi la o carieră În Legiunea Străină sau la una de fotomodel, citești Cosmopolitan sau For Him Magazine? Aceste lucruri nu mai țin de anatomie sau medicină. Ele se manifestă În societate, sunt strâns legate de cultura fiecărei comunități și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor lovind cu bâtele, pumnii și picioarele cetățeni luați de pe stradă în Piața Universității, vinovați de a purta plete, ochelari sau fustă scurtă. Și bucureștenii înși rați pe margini și aplaudând cu voioșie. Amintiți-vă strigătul : „I-me-ghe-be, face ordi-ne !”. Și puneți în montaj cu toate acestea zicerea scenaristului Văii care răsună, dramaturgul Mircea Ștefănescu, la șapte ani după premieră : „Mă odihneam cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
simțite efectele în iunie 1990, când mii de bucureșteni îi aplaudau de pe margine pe minerii veniți direct din șut ca să restabilească ordinea și dreptatea cu bâte și lanțuri împotriva unor tineri luați de pe stradă pe criteriul înfățișării - plete, ochelari, barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pot fi simple - afro (familie ~, tunsoare ~), anti (mesaje ~), bio (produse ~), cosmo (cartelă ~), dactilo (cursuri ~), disco (muzică ~), euro (card ~), extra (făină ~), foto (studio ~), hidro (buletin ~), hipo (concurs ~), homo (cuplu ~), lacto (dietă ~), macho (atitudine ~), maxi (pedigree adult ~), micro (impozit ~), midi (dispozitiv ~), mini (fustă ~), mono (înregistrare ~), moto (bursă ~), retro (tunsoare ~), stereo (căști ~), super (site ~, curs ~), tele (emisiune ~), termo (energetician ~), tipo (editare ~), ultra (laptop ~), video (sistem ~), zoo (parc ~) - sau compuse - antiporno (virus ~), antitero (brigadă ~), audiovideo (revista ~), auto-moto (piese ~), auto-moto-velo (anunțuri ~), euro-radio (eveniment ~), foto-audio (producție ~), foto-audio-video
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
o zi, căutând în frigider mâncarea pregătită pentru fetiță, Horia a descoperit o bucată de slănină care de mai multă vreme era ocolită și mutată de pe un raft pe altul. Atunci i-a venit ideea să o ofere solicitantelor cu fuste lungi și înflorate de la geam. Tot în acel moment s-a decis să transforme acel banal episod într-un joc de-a secretul cu fetița sa, Alina. Pentru a da mai mult farmec jocului-test, Horia i-a propus fiicei sale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lume: DUNLOP. Revenind la bicicleta cu pneuri (pneul este format din cauciuc și cameră, exact ca la bicicletele de azi), vorbim despre unul dintre modelele care a fost foarte apreciat la vremea lui. Astfel, femeile au trecut încet încet de la fustă și corset la o îmbrăcăminte mult mai lejeră, pentru a putea merge mai comod cu bicicleta. Astfel, la finele secolului XIX, bicicleta ajunsese un vehicul foarte popular. Începuseră să apară primele forme instituționalizate de asociere a bicicliștilor. Germanul Ignaz Schwinn
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
bucată, reprezentând acel tip de cămașă românească dreaptă de dimensiuni impresionante, pentru care se folosea, la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și "cămeșoi". Din acest tip de pânză se mai făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]