18,328 matches
-
-l vedea decât pe Polizache. Într-un târziu, când soarele se lăsase pe după dealurile dinspre Salcia, Duran încălecă pe cal și plecă spre casă. Ieșise luna, o lună cât roata căruței, din ea parcă se scurgea pe pământ o miere galbenă prin ceața nopții și stelele, licurici sălbatici, parcă urcau și coborau odată cu el dealurile. Pe la miezul nopții, aproape de Dobrotești, opri calul, îl legă de un stejar bătrân, și se trase într-o poiană să se odihneasă. Era o liniște ca
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
speranță cu nume de iubire. Leonid IACOB poezia face parte din vol. "Țărmuri paralele" scris împreună cu Atena Mariana Zară, publicat în 2010 în imagine: : eu, în dreapta: poeta Atena Mariana Zară, ilustratoarea cărții , Georgiana Afemei și edirorul și prefațatorul cărții, Cornel Galben. Referință Bibliografică: în portul meu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎN PORTUL MEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364677_a_366006]
-
pe-ntinsa mare. Ascultându-mi eul detestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg sub degete de lut Când clipa suferă lovită de-un gând real Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Lumina pietrelor / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Mihaela Dordea, „Rătăcind printre șoapte și trandafiri galbeni”, Editura Anamarol, 2010, 294 p. A scrie o carte despre oamenii scenei teatrale reprezintă o provocare și în același timp, o manieră, o metodă de a vedea dincolo de scenă, de a privi la semenii noștri care creează, pun în scenă
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
care realitatea ni le oferă. Avem ocazia astfel, să ne înțelegem pe noi înșine, să ne explorăm posibilitățile, gândurile și dorințele. „Orice și oricum ai face, viața te trăiește” Din acest punct de vedere, cartea „Rătăcind printre șoapte și trandafiri galbeni” ne oferă o incursiune în lumea de dincolo de scenă, în chiar viața actorilor, a acestor persoane de excepție ce reușesc să materializeze într-un limbaj sensibil și într-o execuție de excepție, ceea ce au gândit marii dramaturgi, ce ne-au
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
palmelor adieri de suflet. Eu am atins zidurile teatrului. Eu am aflat multe dintre tainele șoaptelor lor. Am vibrat cu ele și mărturisesc că nu mă mai pot depărta de fantastica lor atracție. Pentru că aici este iubire. Multă ... Și trandafiri galbeni. Ați atins vreodată zidurile unui teatru?” Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Atunci când secunda se transformă în eternitate pe scena teatrului românesc / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera de lângă pat, Mircea se aplecă spre fată și încercă să-i culeagă de pe buze picăturile de rouă tomnatică
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
Așteaptă, o vreme, luna de seară; Să uite, să plece, să nu mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihna, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moina de gânduri -, Cocorii se rup în stol de mărgele, Iar stolul de noapte mă poartă cu ele. Aici m-am născut, la prima rafala, Din vântul câinesc, în
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
Araujo #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară;Să uite, să plece, să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihna,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moina de gânduri -,Cocorii se rup în stol de mărgele,Iar stolul de noapte mă poartă cu ele.Aici m-am născut, la prima rafala,Din vântul câinesc, în râul de
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
Irina. Oaspeții porților rutiere ale orașului cunosc la acest restaurant cât de frumos îl înzestrează pe om propriul zăcământ de aur sufletesc și cât de plăcut își poate petrece o clipă de viață în acest popas exemplar, unde curge lava galbenă de „Cotnari” și freamătă marea iubirii, cât de fidel îi este gustului inimii, prieteniei, iubirii, păcii, liniștii, armoniei, vinul „Cotnari”, bătrânul de ani dar tânărul de prospețime savuroasă vin, patinat, catifelat, îngălbenit, parfumat, scurs din vechile podgorii voievodale ce-au
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
îi răspunse. Oare unde plecase, se întrebă ea, deoarece era duminica și Stefan nu mergea la institut. Vru să se ridice din pat dar îl văzu intrând în cameră îmbrăcat complet și în brațe cu un buchet mare de trandafiri galbeni. Se puse în genunchi lângă pat și îi oferi florile, spunându-i: -Te iubesc draga mea, te iubesc și vreau să nu ne mai despărțim niciodată! Hana zâmbi mirosind florile apoi l-a privit cu dragoste: - Niciodată, dragul meu, să
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
alți admiratori? Ai știu că sunt de la mine și nu mi-a spus nimic până acum iar eu am bănuit că poate îți mai trimitea și altcineva flori, așa că am fost puțin gelos și am vrut să-ți trimit trandafirii galbeni, dar m-am gândit că fiind florile tale preferate să ți-le dăruiesc în clipa în care ne vom iubi, așa că ți-am trimis roșii, semn că eram deja îndrăgostit. Cum ea râdea fericită, o luă în brațe și se
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
spun mie însumi. Zeus este un iepure laș. El caș mănâncă în Kașmir. Numai iluziile sunt întregi. Între astrul X și astrul Y se află un poem nescris. Song, Sing, Song, Vietkong din Bronx. Eu vreau să fug din casa galbenă. Caută șapte fluturi la marginea ghilotinei. Nebunul a scris muzici nemaiauzite. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Paranoia one / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile
PARANOIA ONE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349465_a_350794]
-
cu flăcări de parfum Și părul de-aur roșu în șiruri monotone. Ieșit precum sultanul cu-o sută de cadâne Din basmul cu o mie și-una de nopți, mă-nchin La ochii verzi smaragde, la buzele rubin, La părul galben soare al roabelor stăpâne. Trandafiriu mă-mbată mireasma de femeie... Dar mă întorc din ceața ce mințile îmi pierde, Smerit, la vrăjitoarea cu păr de aur verde, Ce-n decolteu păstrează a lacătului cheie. Parodie după Cămara de fructe de
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum. Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară Din basmul cu o mie și-una de nopți, mă-nchin: Văd pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin - Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară. Se-aprind fantasmagoric caise și gutui: Trandafirii lampioane și lămpi de aur verde... Dar părăsind cămara ce mințile îmi pierde, Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui. Referință Bibliografică: Cămara cu amintiri / Dan Norea : Confluențe Literare
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Iar se rostogolesc în aerul dulce Zile împovărate de farmec și de vis; E vară și,.. în spațiu arde o comoară, E atârnată lumea-n visare ca-n abis. Soare torid, Amiază calmă, galbenă de tei, Un scârțâit de poartă Se reazimă de timp ... Și,.. ca o lunecare, prin spațiu, Licăresc scântei. Balsamul cerne ploaie -din nuc- Peste-anotimp ... Silabele zefirului foșnind în lumină Nu îndrăznesc să-nchege , Cel puțin, un cuvânt Le spune sacadat
DISPERSARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349530_a_350859]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ ÎNTORC Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mă întorc din mine..., uneori acasă Și țipă vremea-n rama de argint, O frunză galbenă e scuturată Și se revoltă zeii din Olimp. Pe clanța ușii tremură rugina, Și-n balamale cuvinte-au înghețat, Pe un perete cresc firesc liane Nu am găsit nimic din ce-am lăsat. Părinții mei sunt umbre mergătoare, Dar au
MĂ ÎNTORC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349553_a_350882]
-
toamnă și odată cu înserarea, bulevardul era lucios sub felinarele aprinse. Se sfârșise un spectacol în care Doina Badea a susținut un recital ce mi-l aduc aminte, asistându-l din primele rânduri ale Sălii de spectacole. Nu uit părul ei galben ca grâul așteptat să fie înșfăcat de gurile combinelor, nu uit vocea ei, o aud și azi, caldă, unduioasă, alinătoare... Surâdea, privea departe, întindea brațele și pornea ca un val de mare, de la liman înspre larg, un glas vast, neted
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup îi fierbe lava și inima
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
sugerează o draperie. Dacă la bujori o parte a vasul a fost eliminat, în tabloul ,,Trandafiri” Nicolae Tonitza construiește o compoziție clasică, cu vasul din lut așezat pe axul vertical al lucrării, în care își duc viața efemeră câțiva trandafiri galbeni și crem. Cum se poate observa, pictorul a remarcat rafinamentul acestor nobile flori. A tratat fiecare trandafir în tonalitățile calde, dar și ca pe niște trepte de evoluție, plecând de la boboc până la floarea matură. Pentru a evidenția vasul cu flori
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
său vizual. Îmbinarea între floarea stilizată și planta naturală este foarte bine surprinsă în lucrarea ,,Garoafe”. Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica este echilibrată și pastelată, oglindind parcă sufletul frumos al românului. Forma rotundă a buchetului este dublată compozițional de către farfuria pe
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
chei Teodor Dună, De-a viul Letiția Ilea, Blues pentru cai verzi Doina Ioanid, Ritmuri de îmblînzit aricioaica Ioan Moldovan, Mainimicul Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal) Robert Șerban, Moartea parafină Cartier Nicolae Leahu, Aia Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz Casa Cărții de Știință Mircea Ioan Casimcea, Să lași cuvintele Teodora Jurma, Viața albastră a dunelor Marcel Mureșeanu Oracol Dumitru Neagu, Suflet sîngerînd. Poezii Nicolae Rednic, Gînduri care dor Casa de editură Max Blecher
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]